După ce Prim-Ministrul Kaja Kallas a decis să preia o funcție de răspundere în structurile europene, Estonia și-a schimbat guvernul. Noul portofoliu de Ministru al Infrastructurii i-a fost acordat în mod surprinzător unui politician rusofon, Vladimir Svet.
Anterior, acesta a făcut parte din Partidul de Centru și a ocupat funcția de viceprimar al capitalei, responsabil cu infrastructura și transportul din Tallinn, o arie de răspundere pe care o va gestiona în continuare la nivel executiv. În prezent, însă, Svet face parte din Partidul Social Democrat. Politicianul vorbitor de rusă explică decizia de a se alătura acestui partid, spunând că nu este de acord cu traseismul centriștilor către conservatorism.
Puțini miniștri de origine rusă
Din punct de vedere istoric, Estonia a avut puțini miniștri vorbitori de rusă. În cele câteva decenii de la restaurarea independenței, pe lângă Ministrul de Externe cu origini ruse, Marina Kaljurand, și Ministrul Educației, Kristina Kallas, înalții demnitari rusofoni ai Estoniei pot fi numărați pe degetele de la o mână. Jevgeni Ossinovski, fiul unui om de afaceri cunoscut, care o vreme s-a aflat la conducerea Partidului Social Democrat, a fost numit ministru de trei ori în Estonia, la Educație, Sănătate și Muncă. În prezent, Ossinovski este Primarul General al Tallinnului. La rândul său, centristul Mihail Korb a fost timp de jumătate de an Ministrul Administrației Publice.
Astfel de exemple sunt puține, având în vedere că procentajul rusofonilor din Estonia este destul de mare raportat la totalul populației, aproximativ 25%.
Problema plafonului de sticlă de care mulți politicienii ruși se lovesc în încercarea de a avansa pe scena politică din Estonia a rămas multă vreme evidentă, dar nerezolvată: e adevărat că au existat politicieni rusofoni care au intrat în Parlament, au gestionat administrații locale, iar Yana Toom, membră a Partidului de Centru, a obținut un mandat de europarlamentar. Cu toate acestea, vorbitorii de rusă au ajuns foarte greu în funcții executive din stat.
Miniștrii ruși sunt priviți cu un anumit grad de scepticism, uneori luând forme lipsite de diplomație. De exemplu, în 2014, a izbucnit un scandal după ce Ministrul de Finanțe, Jürgen Ligi (din partea Partidul Reformist), l-a numit pe Ministrul Educației, Jevgeni Ossinovski, „fiul unui imigrant din partidul roz”, fiind nevoit ulterior să demisioneze.
Ministrul centrist Mihail Korb a provocat în 2017 un scandal public, după ce a declarat că nu sprijină aderarea Estoniei la NATO, pierzându-și mandatul de ministru ca urmare. Ulterior a trebuit să renunțe de tot la cariera politică, după ce, în calitate de secretar general al partidului, a fost implicat într-un scandal de corupție și a fost găsit vinovat de instanța de fond.
Războiul a schimbat totul
Războiul din Ucraina a înrăutățit statutul politicienilor vorbitori de rusă: promovarea intereselor specifice ale populației rusofone a devenit un lucru complet inacceptabil. Partidul de Centru și-a pierdut mulți dintre susținătorii săi, dar și influența în Tallinn, iar acum Partidul Social Democrat încearcă să-și asume procesul de integrare a vorbitorilor de rusă în spațiul politic eston.
Rezultatele însă nu se văd de fiecare dată. De exemplu, Partidul Social Democrat încă nu a reușit să găsească candidatul potrivit pentru poziția de șef al raionului Kesklinn, cea mai mare subunitate administrativă din Tallinn, cu o populație majoritar rusofonă și care ar putea fi considerat al doilea oraș al Estoniei ca număr de locuitori. Social-Democrații ar fi dorit să găsească un candidat rus pentru această funcție, dar s-au confruntat cu opoziția partenerilor de coaliție.
Când Tatiana Lavrova, o cunoscută activistă de mediu și organizatoare de evenimente de strângere colectivă a deșeurilor, a fost nominalizată pentru funcția de șef de raion, partidul naționalist „Patria” a declarat că în 2007, Lavrova s-a opus mutării unui monument sovietic, a organizat o campanie de strângere de fonduri pentru veteranii sovietici, a vrut să organizeze Ziua Mondială a Curățeniei în Rusia și i-a scris lui Vladimir Putin în acest sens. Pentru a evita presiunea asupra partidului, Lavrova și-a retras candidatura.
„Pentru mulți politicieni vorbitori de rusă din Estonia, una dintre principalele dificultăți este ca atunci când, într-un divorț, trebuie să alegi între „tată” și „mamă”, să trăiești în țări diferite și să-ți reverși furia acumulată față de partener asupra copilului”, Lavrova descrie situația pentru Veridica. Acest lucru se aplică în general tuturor rusofonilor din din Estonia, care au rămas aici după prăbușirea URSS, susține Lavrova.
„Copilul rămas cu „mama” se face automat vinovat de tot ceea ce „tatăl” a făcut sau nu a făcut. „Mama” se așteaptă constant ca genele „tatălui” să se manifeste în orice clipă, și atunci „copilului” i se cere constant să-și dovedească loialitatea față de „mamă” și să demonstreze o antipatie vădită față de „tată”. Al doilea copil al familiei, născut din alt tată, are parte de mult mai multă permisivitate. Este greu pentru astfel de familii din toate punctele de vedere - personal, civil, politic”, spune Lavrova.
„Cazurile în care politicienii vorbitori de rusă sunt nevoiți să renunțe la rădăcinile lor culturale sau sunt forțați să declare că prețuiesc vorbitorii de rusă mai puțin decât, de exemplu, estonienii nativi, sunt, în opinia mea, nocive”, este de părere Tatjana Lavrova.
Un nou test al loialității
Noul Ministru al Infrastructurii, Vladimir Svet, s-a confruntat, de asemenea, cu situații în care a fost nevoit să-și exprime explicit pozițiile sale în materie de politică externă. Un astfel de test al loialității a survenit în urmă cu patru ani când, la scurt timp de la numirea ca șef al raionului Lasnamäe, Svet a fost întrebat într-un interviu cui aparține Crimeea. Răspunsul a fost unul evaziv: „Percepția asupra Crimeii este subiectivă, la fel ca frumusețea.. Din perspectiva rușilor, Crimeea este o parte integrantă a Rusiei. Din perspectiva ucrainenilor, este o parte integrantă a Ucrainei. Pot să vă spun două lucruri cu certitudine: în primul rând, majoritatea populației Crimeei se identifică mai degrabă ca aparținând Rusiei, iar în al doilea rând, modul în care Rusia a anexat Crimeea nu ar trebui să se mai întâmple”.
În 2018, un astfel de răspuns din partea unui absolvent de drept, fost consilier al Cancelarului Justiției și funcționar în administrația locală nu a atras prea multă atenție. După 2022, însă, afirmațiile lui Svet, care aspira deja la portofolii în executivul din Estonia, au ridicat unele semne de întrebare. De exemplu, liderul „Patriei”, Urmas Reinsalu, a catalogat candidatura lui Svet drept una îndoielnică. „În contextul militar actual, având în vedere că anterior a susținut că Crimeea, de fapt, face parte din Rusia și că majoritatea populației Crimeii susține alipirea la Federația Rusă, dacă o astfel de persoană ajunge acum în guvern, decizia ar putea fi interpretată greșit”, a declarat Reinsalu pentru difuzorul public din Estonia (ERR).
Sub presiune, Vladimir Svet a fost nevoit să declare public că Crimeea aparține Ucrainei și a fost confirmat ca Ministru al Infrastructurii. Svet consideră că nu ar fi o problemă deosebită dacă politicienii rusofoni ar fi supuși unor verificări suplimentare care să le testeze loialitatea, în ciuda faptului că astfel de criterii nu se aplică și politicienilor de origine estonă.
„Ei bine, da, l-ați putea întreba pe Tunne Kelam ce a făcut în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (fostul europarlamentar și candidat la președinție din partea partidului „Pro Patria și Res Publica”, Tunne Kelam, a încercat în două rânduri, fără succes, să se alăture PCUS – n.a.)”, glumește Svet. „Cred, însă, că acesta este, într-o anumită măsură, un indicator al vremurilor în care trăim. Înțeleg de ce mi se pun aceste întrebări și de ce trebuie să trec acest test al loialității”.
Potrivit lui Vladimir Svet, politicienii din guvern nu ar avea nicio problemă cu astfel de practici. „Nu este deloc firesc, însă, ca oamenii de rând să se confrunte cu această situație, care îi alienează, îi determină să se autoizoleze la nivelul societății, iar asta, după părerea mea, nu duce la nimic bun”, a declarat pentru Veridica Vladimir Svet.
Politicianul eston este de acord că originea etnică pare să presupună obligații suplimentare pentru politicienii ruși, inclusiv, de exemplu, integrarea rușilor în societatea estonă. „Pe de altă parte, sper din tot sufletul că majoritatea locuitorilor din Tallinn nu mă vede în primul rând ca pe un rus, ci ca pe cineva care le-a făcut viața mai complicată construind o linie de tramvai”, glumește politicianul.
„Rolul politicienilor este să fie cetățeni ai țării, să-și dorească prosperitate. Nu contează naționalitatea lor. Ceea ce contează este cum își deservesc poporul alcătuit din diferite naționalități”, Tatiana Lavrova susține la rândul ei. Între timp, încă nu s-a găsit persoana potrivită pentru postul de șef al raionului Lasnamäe, iar Social-Democrații continuă să caute candidați rusofoni promițători.
