Migranți pe front, Biserica și pedeapsa capitală, civili ruși uciși de armata rusă

Migranți pe front, Biserica și pedeapsa capitală, civili ruși uciși de armata rusă
© EPA-EFE/VLADIMIR SMIRNOV / SPUTNIK / KREMLIN POOL   |   Președintele rus Vladimir Putin și Patriarhul Kiril al Moscovei și al întregii Rusii la Sankt Petersburg, Rusia, 12 septembrie 2024.

Migranți africani sunt înrolați forțat și trimiși pe front în Ucraina, scrie presa independentă rusă. Aceasta îl citează și pe patriarhul Kiril, care ar fi de acord cu pedeapsa cu moartea, și arată cum militarii ruși ucid chiar și civili ruși.

Migranți forțați să intre în armata rusă și trimiși să moară în Ucraina

„Toate actele erau în limba rusă, nu înțelegeam că e un contract militar”. Cum sunt racolați la război migranții africani, prin minciună și amenințări, scrie THE INSIDER. De la începutul anului, 3344 de străini, care au mers la război împotriva Ucrainei, au primit cetățenia rusă, a anunțat MAI. Propaganda Kremlinului prezintă cu regularitate subiecte în care se arată  cum se alătură armatei ruse așa-numiți voluntari din țări africane „prietenoase” sau „neutre”. Unii sunt racolați în universități, alții sunt ademeniți pe front prin minciună sau chiar șantaj. The Insider a discutat cu africani care au mers în Rusia în căutarea unei vieți mai bune, dar au nimerit, întâi în tranșee, apoi prizonieri la ucraineni. Unuia dintre ei, în loc de un contract de muncă, i s-a strecurat un contract militar, altuia i s-a promis un post de paznic.

Deportarea sau contractul cu Ministerul Apărării”. Cetățeni străini luptă în războiul din Ucraina de ambele părți încă din 2014. Aproximativ două mii de persoane din peste 50 de țări au participat la luptele din Donbas, iar 75% dintre acestea au luptat de partea Rusiei. [...] În luna mai 2024, în cadrul programului regional de știri „Vesti” a fost prezentat un grup de străini care se pregăteau să meargă la război în Ucraina. Printre aceștia – Lamin Djatta, din Gambia, care a povestit la cameră despre dragostea lui față de Rusia și dorința de a lupta pentru ea. Însă după cum a explicat pentru The Insider prietenul lui, Lamin a ajuns inițial în Belarus cu o viză studențească, în 2023, dar scopul său nu erau studiile. Împreună cu alți migranți și-a propus să treacă ilegal frontiera belaruso-letonă, ca mai apoi să ajungă în Germania sau Olanda. După o încercare nereușită, el a plecat la muncă în Rusia, unde a fost prins într-un raid al poliției. A fost somat să aleagă: deportarea sau un contract cu Ministerul Apărării rus. În luna august, familia sa a fost anunțată despre moartea lui Lamin în războiul din Ucraina. El nu a fost singurul care a mers în Belarus sau Rusia pentru a ajunge în Europa și s-a pomenit în prima linie a războiului împotriva Ucrainei. Aceeași schemă este folosită pentru racolarea cetățenilor sirieni. The Insider a relatat despre o astfel de firmă-paravan. Compania omului de faceri Serghei Merzleakov din Perm și a partenerului său Khaled al-Amiri inițial organiza fluxuri de migranți din țările africane și Orientul Mijlociu pentru a provoca o criză migrațională la frontera cu UE. În prezent aceeași infrastructură este utilizată pentru racolarea migranților în armata rusă. Pe rețelele sociale, în mod deschis sunt invitați cetățenii din țările arabe să semneze contracte cu Ministerul Apărării, fiindu-le promisă cetățenia rusă și un salariu de 2,2 mii de dolari.

Despre faptul că mercenari străini nimeresc pe front în mod forțat povestește și Richard din Sierra Leone, care a venit în Rusia în noiembrie 2023 în căutarea unui serviciu. În țara sa el a fost angajat 10 ani în armată. [...] Fără un permis de muncă și necunoscând limba rusă este mult mai dificil decât a crezut Richard să te angajezi în Rusia. Ajungând la Sankt-Petersburg a stat fără serviciu, cheltuind pentru cazare și mâncare. Peste câteva săptămâni a luat legătura cu agentul turistic care l-a ajutat să deschidă viza, ca să-l ajute să se angajeze. A comunicat cu acesta doar prin messenger. „Agentul mi-a spus: „Îți trimit un taxi care te va duce într-un loc unde te așteaptă o persoană care va intocmi actele”. Nimeni nu m-a întrebat dacă vreau să semnez un contract cu armata sau nu. Hârtiile erau în limba rusă, nu înțelegeam ce scrie acolo. Trebuia doar să le semnez. Peste un timp, agentul m-a sunat și mi-a spus că mi-au acceptat contractul. L-am întrebat ce fel de contract? El mi-a răspuns că pentru muncă, dar că inițial va trebui să fiu instruit, să capăt experiență. Am fost de acord. Contractul meu a fost aprobat pe 7 decembrie 2023. Pe 10 decembrie mi-au spus să-mi iau lucrurile și am plecat din Sankt-Petersburg la Rostov”. La Rostov-pe-Don, Richard a fost întâmpinat, urcat în autobuz și dus într-o direcție necunoscută. „Geamurile erau acoperite de zăpadă, nu vedeam nimic afară. Am înțeles că am nimerit la o bază miliară doar când am ieșit din autobuz”. I-au spus că urmează o pregătire de două săptămâni după care va merge să lupte în Donbass. „Ne-au luat actele și telefoanele. Peste câteva zile mi-au dat telefonul și i-am scris agentului, l-am întrebat de ce mă aflu la o bază militară. El mi-a răspuns: „Richard, ai semnat un contract cu Armata. Este cea mai simplă cale să obții documente și îți vor plăti”. Nu mi-au spus suma concretă, dar mi-au zis că salariul lunar va fi de 2000 de dolari. Agentul mi-a spus că după un an voi primi cetățenie și locuință. Eu le-am zis că nu-mi doresc aceasta. Nu vreau în armată. El mi-a răspuns că nu poate face nimic, contractul a fost deja semnat. Am insistat că nu-mi doresc acest contract, dar mi-a blocat numărul și nu am mai putut lua legătura cu el”. Două săptămâni mai târziu, Richard și camarazii lui au fost trimiși pe teritoriul Ucrainei.  [...] „Deși am semnat cu toții contracte la fel, majoritatea străinilor sunt trimiși în prima linie, iar „adevărații” soldați rămân în spate, urmăresc și așteaptă momentul pentru a lua poziția. În acest fel am fost folosiți. [...] Unitatea sa a nimerit într-o ambuscadă, iar Richard a fost rănit la picior. S-au ascuns într-o clădire parțial distrusă, unde au stat o săptămână fără mâncare și apă. [...] Din cauza rănilor, Richard a rămas în urma unității sale și a petrecut o noapte sub focuri de armă. Dimineața a fost găsit de militarii ucraineni: „M-au înconjurat, înarmați cu toții. Am strigat să nu tragă. Comandantul, care vorbea în engleză mi-a spus să ies. Îmi amintesc cum ne spuneau că dacă ne prind ucrainenii ne vor ucide ca pe niște animale. Însă mi-au promis îngrijire medicală. Astfel am ajuns prizonier”. De 8 luni, Richard se află în prizonierat la ucraineni. [...]

Patriarhul Kiril spune că Biserica Ortodoxă Rusă permite pedeapsa cu moartea, titrează AGENTS

 În cadrul unei întâlniri cu participanții proectului „Timpul eroilor” (un proiect al lui Vladimir Putin prin care veterani ai războiului din Ucraina primesc posturi de funcționari), capul Bisericii ruse, Kiril, a declarat că Isus Hristos nu a condamnat pedeapsa cu moartea, iar Sfânta Scripură admite uciderea. În timpul întâlnirii, Kiril a fost întrebat despre necesitatea pedepsei cu moartea în Rusia. Patriarhul a început să răspundă printr-o incursiune în istorie și teologie. „Pedeapsa cu moartea a existat pe întreg parcursul istoriei umane. Domnul Isus Hristos nu a condamnat pedeapsa cu moartea, deși el însuși a fost pe nedrept condamnat la moarte și răstignit”, a spus Kiril. El a mai adăugat că „uciderea unui om ca pedeapsă pentru faptele pe care le-a comis este o măsură extremă”, dar a opinat că Evanghelia adimte acest lucru: „În Sfânta Scriptură sunt asemenea cuvinte: „Îndepărtați răul de la voi” (1 Cor. 5:13). Adică, dacă o persoană este extrem de periculoasă pentru societate și dacă nu poate fi izolată în niciun fel, aceasta trebuie înlăturată”. „Iată de ce pedeapsa cu moartea nu este condamnată în Sfânta Scriptură. Domnul Isus Hristos Însuși a fost condamnat ilegal la moarte, însă apostolii nu au spus că „iată, după o asemenea nedreptate, când Domnul nostru Isus Hristos a fost condamnat la moarte ar trebui să spunem că e ceva groaznic și e păcat să supunem pe cineva pedepsei prin luarea vieții”. Nicăieri nu e scris așa ceva”. Patriarhul a mai spus că „Biserica nu a insistat vreodată că trebuie abolită pedeapsa cu moartea”. În același timp el a precizat că salută moratoriul asupra pedepsei cu moartea care este acum în vigoare în Rusia: „Trebuie să observăm cum acest moratoriu influențează asupra nivelului infracționalității în țară. Dacă acesta va scădea, slavă Domnului, nu va mai trebui să recurgem la pedeapsa cu moartea”. De la începutul războiului, patriarhul Kiril a făcut mai multe declarații de justificare a invaziei în Ucraina. Discuțiile despre pedeapsa cu moartea s-au intensificat în Rusia după declanșarea invaziei.

 Militarii ruși ucid civili ruși. Putin are nevoie de război pentru a rămâne la putere

Nu contează dacă sunt uciși ucraineni sau ruși nevinovați, comentează REPOST. Ministerul afacerilor interne din regiunea Kursk a înregistrat 187 de infracțiuni comise de militarii ruși, a anunțat adjunctul șefului direcției politico-militare a Ministerului Apărării al Federației Ruse, comandantul batalionului de misiuni speciale „Ahmat” Apti Alaudinov, într-un interviu acordat Z-bloggerului Maxim Kalașnikov, întrebat despre „comportamentul inadecvat” al militarilor din batalionul său. Alaudinov: „Am fost la șeful departamentului MAI al regiunii Kursk și l-am întrebat ce probleme are cu „Ahmat”. El mi-a zămbit și mi-a răzspuns: „În regiunea noastră au fost comise 187 de infracțiuni de către militari. Omoruri, violuri și alte fapte. În nici unul dintre aceste cazuri nu au fost implicați militari din batalionul „Ahmat”. Astfel, Alaudinov a recunoscut că Forțele Armate ale Federației Ruse acționează pe teritoriul său la fel ca și în satele și orașele ucrainene ocupate – ucid, violează și jefuiesc populația civilă. Până la declarațiile lui Alaudinov se știa doar de multiple cazuri de jafuri comise de militarii ruși, inclusiv din batalionul „Ahmat”. Pe 26 octombrie, guvernatorul regiunii Kursk a scris pe rețeaua Vkontakte că „poliția militară verifică informațiile despre jefuitori, însă de cele mai multe ori sunt doar dezinformări ale serviciilor speciale inamice”. Numeroase comentarii la această postare o denunță ca fiind o minciună și că, într-adevăr, casele oamenilor au fost jefuite de militari ruși. La începutul incursiunii armatei ucrainene în regiunea rusă Kursk, militarii din batalionul „Ahmat” au fugut de pe poziții ca să nu nimerească în prizonierat, iar după aceea s-au dedat jafului. Atunci, Alaudinov susținea că subalternii lui nici n-au reușit să se-ntâlnească cu militarii ucraineni.

Dacă e să presupunem că NATO ar visa într-adevăr să distrugă Rusia, atunci cea mai de succes acțiune subversivă împotriva acesteia ar fi implantarea la putere a lui Putin, Alaudinov și a tot felul de guvernatori precum cel din regiunea Kursk, comentează REPOST.

Alte știri
Războaiele Rusiei: în Ucraina, acasă, în Caucaz și Orientul Mijlociu

Războaiele Rusiei: în Ucraina, acasă, în Caucaz și Orientul Mijlociu

Războaiele Rusiei sunt în atenția presei independente care scrie despre răpirea copiilor ucraineni, îndoctrinarea celor ruși, retragerea din Siria și „maidanul” din Georgia.

Rușii, îndemnați să se pregătească pentru războiul nuclear

Rușii, îndemnați să se pregătească pentru războiul nuclear

Amenințările cu un răspuns nuclear s-au intensificat după ce Ucraina a primit permisiunea să lovească Rusia cu rachete americane, observă presa independentă, care apreciază însă că Moscova nu va merge așa departe.

Rusia revine în spațiul ex-sovietic. Moldova și Georgia, în pericol

Rusia revine în spațiul ex-sovietic. Moldova și Georgia, în pericol

Răcirea relațiilor Georgia – UE și alegerile din Moldova arată că Moscova își recâștigă influență, scrie presa rusă independentă, care relatează și cum o asistentă a fost condamnată la 8 ani de închisoare în Rusia pentru 2 postări despre război.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Timp citire: 9 min

Urmareste-ne si pe Google News

Mai multe
Cine va conduce Rusia după Putin?
Cine va conduce Rusia după Putin?

Grupuri de interese, unele având instituții ale statului pe mână, își vor disputa puterea după Putin, potrivit presei independente. Aceasta scrie și că bugetul Rusiei e conceput pentru război de durată, dar și despre bombardarea depozitelor de muniție din Rusia.

Kremlinul poartă un război informațional global pentru a „controla mințile oamenilor”
Kremlinul poartă un război informațional global pentru a „controla mințile oamenilor”

Fabrica de troli a lui Prigojin a fost cu o companie care poartă un război informațional mai sofisticat, afirmă presa rusă independentă. Aceasta scrie și despre sutele de crime comise de infractori ruși care revin de pe front.

Ultimele cuvinte ale lui Navalnîi: „ceea ce faceți este o nebunie”
Ultimele cuvinte ale lui Navalnîi: „ceea ce faceți este o nebunie”

Rusia lui Putin neagă represiunile staliniste și condamnă oameni la închisoare pentru donații de 50 de dolari, scrie presa independentă. Tot acolo, ultimul discurs al opozantului Alexei Navalnîi în fața unei instanțe.

„Să crape toți cei de la Kremlin!”. Reacții ale rușilor la ofensiva ucraineană din Kursk
„Să crape toți cei de la Kremlin!”. Reacții ale rușilor la ofensiva ucraineană din Kursk

În urma ofensivei ucrainene din Kursk, presa rusă independentă scrie despre civili care se simt abandonați de autorități, lucrări defensive făcute de mântuială la graniță și probleme la orizont pentru Kremlin.

Ofensiva ucraineană în Kursk, tratată de Moscova drept o „calamitate naturală”
Ofensiva ucraineană în Kursk, tratată de Moscova drept o „calamitate naturală”

Surpriza Moscovei în fața ofensivei ucrainene s-a văzut din modul în care s-a reacționat, între bagatelizarea crizei de către Putin și apeluri la o rezistență ca aceea a sovieticilor împotriva naziștilor, tot la Kursk.

„Biden a vrut să plece în Rusia”. Dezinformări cu schimbul de prizonieri și arme nucleare
„Biden a vrut să plece în Rusia”. Dezinformări cu schimbul de prizonieri și arme nucleare

Presa rusă independentă demontează dezinformări ale propagandei pro-Kremlin legate, printre altele, de schimbul de prizonieri dintre Rusia și Occident și de dotarea avioanelor F-16 ale Ucrainei cu arme nucleare.