Cum s-au văzut în Ucraina alegerile din România: Georgescu, un putinist brun

Cum s-au văzut în Ucraina alegerile din România: Georgescu, un putinist brun
© EPA-EFE/ROBERT GHEMENT   |   Candidatul independent de extremă-dreapta Călin Georgescu în timpul unei declarații presei după victoria sa surprinzătoare în primul tur al alegerilor prezidențiale, în fața reședinței sale din satul Izvorani, la 40 km nord de București, România, 26 noiembrie 2024.

Victoria lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor a produs un adevărat șoc la Kiev, unde e văzut drept un „putinist brun”. Analiștii ucraineni cred însă că Georgescu va fi înfrânt în turul doi.

Șoc la Kiev după primul tur al alegerilor prezidențiale din România

Analiștii ucraineni care urmăresc România se așteptau, sâmbătă, ca primul tur al alegerilor prezidențiale să fie „liniștit” și apreciau că Marcel Ciolacu, numit și „candidatul proucrainean”, va obține cel mai mare număr de voturi. A fost luată în calcul și varianta ca George Simion, învinuit de legături cu serviciile rusești, să ajungă în turul doi, dar nimeni nu îi dădea vreo șansă să și devină președinte al României.  

Ciolacu nu a reușit nici măcar să ajungă în turul doi însă, iar în locul lui George Simion a apărut o așa-numită „lebădă neagră”, un câștigător-surpriză care vine din aceeași zonă a suveranismului și pe care presa pro-Kremlin s-a grăbit să îl catalogheze drept un Donald Trump al României, deși discursul său amintește mai degrabă de cel al Alternativei pentru Germania. E un rezultat care a stârnit un șoc deopotrivă printre politicieni și jurnaliștii ucraineni. Publicația Glavcom, de pildă, observă că Georgescu „consideră că războiul Rusiei din Ucraina este manipulat de companiile militare americane, care repetă de fapt retorica Kremlinului potrivit căreia Rusia nu este în război cu Ucraina, ci cu SUA și NATO”, o atitudine fățiș anti-ucraineană care nu poate fi nicidecum acceptat la Kiev, unde a fost notată și admirația politicianului român pentru mareșalul Ion Antonescu și mișcarea legionară.

Vot anti-sistem, operațiune a rușilor, eșec al sociologilor care n-au prevăzut rezultatul

În general, liderii de opinie în Ucraina cred că a fost un vot antisistem și că mulți alegători au pus ștampila pe numele lui Georgescu pentru că au văzut în dreptul său cuvântul „independent”. De fapt, notează aceeași publicație online, Călin Georgescu este un extremist de dreapta asumat, poate chiar nazist, și a criticat NATO și UE, dar și prezența unor baze militare americane în România.

ChasPik notează că Georgescu se prezintă drept un om religios și un lider național aflat în afara procesului politic – așadar, antisistem.

Politologul Ruslan Rokhov vede în spatele succesului lui Georgescu „o operațiune specială sofisticată a Federației Ruse, datorită căreia nimeni nu l-a văzut pe candidatul pro-rus până în ultimul moment. Politicianul de extremă dreapta Călin Georgescu a apărut de fapt doar în timpul exit-poll-urilor, în ciuda faptului că sondajele dinaintea alegerilor nu îi dădeau nicio șansă”.

Consultantul Oleg Pasternak remarcă „un colaps reputațional complet al încrederii în sociologia electorală - atât știința plătită, cât și cea reală” și crede că alegătorul român a vrut să pedepsească politicienii, dar și să vadă „pâine și circ”.

Ucrainenii sunt siguri că Georgescu va pierde în turul doi, dar analizele lor ignoră specificul românesc

Din motive lesne de înțeles, jurnaliștii și analiștii ucraineni s-au concentrat pe Călin Georgescu, dar i-au fost acordate spații și Elenei Lasconi. S-a subliniat faptul aceasta pledează pentru menținerea sprijinului pentru Ucraina și a condamnat agresiunea Rusiei.  S-a remarcat, de asemenea, că Lasconi se opune ideii de „pământ pentru pace” – cedarea unor teritorii ucrainene pentru a pune capăt războiului și crede că dacă Ucraina renunță „Putin nu se va opri”, astfel încât Kievul trebuie ajutat să câștige războiul. În antiteză cu Lasconi, Călin Georgescu este văzut de ucraineni drept un rău absolut, un „putinist brun” (adică neonazist).

Majoritatea analiștilor ucraineni sunt însă optimiști și cred că probabilitatea ca Georgescu să câștige turul doi este neglijabilă întrucât sistemul politic românesc va folosi toate mecanismele pentru a împiedica victoria acestuia, iar românii se vor mobiliza la urne.

În general, analizele ucrainene nu prea iau în seamă specificul românesc. Nu cred că Lasconi va câștiga chiar atât de ușor. În mediile ucrainene, există o convingere că românii vor renunța la susținerea lui Georgescu și își vor aminti la valorile democratice. Problea este însă că împotriva lui Georgescu s-a declanșat o intensă campanie mediatică. Dacă susținătorii săi, sau cei care înclină să îl voteze, vor fi numiți „fasciști”, ”putiniști” sau pur și simplu „proști”, există riscul ca alegătorii români să se radicalizeze și să îl voteze în semn de frondă, iar România să se trezească pe 9 decembrie cu un președinte Georgescu.

Alte opinii
Reacții în Ucraina după alegerile legislative: România își revine din șocul TikTok

Reacții în Ucraina după alegerile legislative: România își revine din șocul TikTok

Analiștii ucraineni observă că România rămâne pro-europeană, dar încă există riscul ca un posibil președinte Georgescu să transforme țara într-un stat asemănător Ungariei lui Orban.

Legături periculoase: În Bulgaria, dezinformarea vizează din ce în ce mai mult cultura și educația

Legături periculoase: În Bulgaria, dezinformarea vizează din ce în ce mai mult cultura și educația

Un protest al extremei dreapte, la Sofia, față de o piesă de teatru din secolul al XIX-lea, regizată de John Malkovich, a adus în atenție dezinformarea și propaganda care vizează cultura și educația în Bulgaria.

Au început letonii să se sature de refugiații ucraineni?

Au început letonii să se sature de refugiații ucraineni?

Refugiații ucraineni au fost în general bine primiți în Letonia, dar există și reacții ostile la adresa lor. Experții spun că e nevoie de un program de integrare a refugiaților pe termen lung.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mai multe
În politica estonă a început bătălia pentru Narva
În politica estonă a început bătălia pentru Narva

Deși Rusia e o amenințare pentru Estonia, rusofonii de aici au optat la alegerile legislative pentru politicieni pro-ruși. Aceștia vor acum să câștige, la locale, principalul oraș rusofon, Narva.

Călin Georgescu: premier „de rezervă”, admirator al legionarilor, ostil NATO și UE
Călin Georgescu: premier „de rezervă”, admirator al legionarilor, ostil NATO și UE

Georgescu a fost considerat, cândva, un tehnocrat cu o solidă carieră internațională. După încheierea acesteia, a adoptat un discurs pro-rus și anti-occidental și și-a exprimat admirația pentru Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.

Cezar Manu
25 nov. 2024
Veridica.md: Basarabia profundă: Ultimul „haiduc al morții” sau cea din urmă redută a „Armatei Negre”
Veridica.md: Basarabia profundă: Ultimul „haiduc al morții” sau cea din urmă redută a „Armatei Negre”

În vara anului 1975, satul Sinești, raionul Ungheni, a fost cutremurat de o veste neobișnuită. O duzină de milițieni cu câini au fost mobilizați într-o operațiune de reținere a unui bărbat, Simion Mărgărint, de 60 de ani, care s-a ascuns într-o groapă săpată în curtea consătencei lor, Elizaveta Vârtosu, scrie Veridica.md

Veridica.md
23 nov. 2024
Cum a ajuns Polonia principala țintă a campaniei de sabotaj a Rusiei?
Cum a ajuns Polonia principala țintă a campaniei de sabotaj a Rusiei?

Pe fondul războiului din Ucraina, Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva țărilor NATO. Aflată în prima linie a acestei campanii rusești, Polonia se confruntă cu un număr tot mai mare de sabotaje.

Michal Kukawski
20 nov. 2024
Trump la Casa Albă: ce ar putea însemna asta pentru zona lărgită a Orientului Mijlociu
Trump la Casa Albă: ce ar putea însemna asta pentru zona lărgită a Orientului Mijlociu

Numele vehiculate pentru viitoarea administrație Trump sugerează că Orientul Mijlociu lărgit va rămâne în atenția Washingtonului. O atenție care nu e pe placul Iranului și Turciei.

Exclusă de Occident, Rusia a pariat pe China și India. Pe termen lung, e o carte perdantă
Exclusă de Occident, Rusia a pariat pe China și India. Pe termen lung, e o carte perdantă

În ciuda sancțiunilor occidentale, Rusia a reușit să-și mențină economia pe linia de plutire reorientându-și fluxurile comerciale către China și India. Pe termen lung însă, această strategie poate vulnerabiliza economia rusă.