Victoria lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor a produs un adevărat șoc la Kiev, unde e văzut drept un „putinist brun”. Analiștii ucraineni cred însă că Georgescu va fi înfrânt în turul doi.
Șoc la Kiev după primul tur al alegerilor prezidențiale din România
Analiștii ucraineni care urmăresc România se așteptau, sâmbătă, ca primul tur al alegerilor prezidențiale să fie „liniștit” și apreciau că Marcel Ciolacu, numit și „candidatul proucrainean”, va obține cel mai mare număr de voturi. A fost luată în calcul și varianta ca George Simion, învinuit de legături cu serviciile rusești, să ajungă în turul doi, dar nimeni nu îi dădea vreo șansă să și devină președinte al României.
Ciolacu nu a reușit nici măcar să ajungă în turul doi însă, iar în locul lui George Simion a apărut o așa-numită „lebădă neagră”, un câștigător-surpriză care vine din aceeași zonă a suveranismului și pe care presa pro-Kremlin s-a grăbit să îl catalogheze drept un Donald Trump al României, deși discursul său amintește mai degrabă de cel al Alternativei pentru Germania. E un rezultat care a stârnit un șoc deopotrivă printre politicieni și jurnaliștii ucraineni. Publicația Glavcom, de pildă, observă că Georgescu „consideră că războiul Rusiei din Ucraina este manipulat de companiile militare americane, care repetă de fapt retorica Kremlinului potrivit căreia Rusia nu este în război cu Ucraina, ci cu SUA și NATO”, o atitudine fățiș anti-ucraineană care nu poate fi nicidecum acceptat la Kiev, unde a fost notată și admirația politicianului român pentru mareșalul Ion Antonescu și mișcarea legionară.
Vot anti-sistem, operațiune a rușilor, eșec al sociologilor care n-au prevăzut rezultatul
În general, liderii de opinie în Ucraina cred că a fost un vot antisistem și că mulți alegători au pus ștampila pe numele lui Georgescu pentru că au văzut în dreptul său cuvântul „independent”. De fapt, notează aceeași publicație online, Călin Georgescu este un extremist de dreapta asumat, poate chiar nazist, și a criticat NATO și UE, dar și prezența unor baze militare americane în România.
ChasPik notează că Georgescu se prezintă drept un om religios și un lider național aflat în afara procesului politic – așadar, antisistem.
Politologul Ruslan Rokhov vede în spatele succesului lui Georgescu „o operațiune specială sofisticată a Federației Ruse, datorită căreia nimeni nu l-a văzut pe candidatul pro-rus până în ultimul moment. Politicianul de extremă dreapta Călin Georgescu a apărut de fapt doar în timpul exit-poll-urilor, în ciuda faptului că sondajele dinaintea alegerilor nu îi dădeau nicio șansă”.
Consultantul Oleg Pasternak remarcă „un colaps reputațional complet al încrederii în sociologia electorală - atât știința plătită, cât și cea reală” și crede că alegătorul român a vrut să pedepsească politicienii, dar și să vadă „pâine și circ”.
Ucrainenii sunt siguri că Georgescu va pierde în turul doi, dar analizele lor ignoră specificul românesc
Din motive lesne de înțeles, jurnaliștii și analiștii ucraineni s-au concentrat pe Călin Georgescu, dar i-au fost acordate spații și Elenei Lasconi. S-a subliniat faptul aceasta pledează pentru menținerea sprijinului pentru Ucraina și a condamnat agresiunea Rusiei. S-a remarcat, de asemenea, că Lasconi se opune ideii de „pământ pentru pace” – cedarea unor teritorii ucrainene pentru a pune capăt războiului și crede că dacă Ucraina renunță „Putin nu se va opri”, astfel încât Kievul trebuie ajutat să câștige războiul. În antiteză cu Lasconi, Călin Georgescu este văzut de ucraineni drept un rău absolut, un „putinist brun” (adică neonazist).
Majoritatea analiștilor ucraineni sunt însă optimiști și cred că probabilitatea ca Georgescu să câștige turul doi este neglijabilă întrucât sistemul politic românesc va folosi toate mecanismele pentru a împiedica victoria acestuia, iar românii se vor mobiliza la urne.
În general, analizele ucrainene nu prea iau în seamă specificul românesc. Nu cred că Lasconi va câștiga chiar atât de ușor. În mediile ucrainene, există o convingere că românii vor renunța la susținerea lui Georgescu și își vor aminti la valorile democratice. Problea este însă că împotriva lui Georgescu s-a declanșat o intensă campanie mediatică. Dacă susținătorii săi, sau cei care înclină să îl voteze, vor fi numiți „fasciști”, ”putiniști” sau pur și simplu „proști”, există riscul ca alegătorii români să se radicalizeze și să îl voteze în semn de frondă, iar România să se trezească pe 9 decembrie cu un președinte Georgescu.