Veridica vă prezintă știrile pe care le-a difuzat în urmă cu doi ani, imediat după declanșarea invaziei ruse în Ucraina.
Rusia a invadat Ucraina pe mai multe fronturi
Armata rusă a lovit joi, în zori, cu arme de mare precizie, obiective militare din Ucraina, a anunțat Ministerul Apărării de la Moscova. Acesta pretinde că au fost deja scoase din funcțiune infrastructura militară, instalațiile de apărare antiaeriană și aerodromurile forțelor armate ucrainene. Agențiile internaționale de presă au scris că explozii s-au auzit lângă Kiev, în orașele Harkov, din est, de lângă frontieră, Mariupol și Odesa, cel mai mare port ucrainean la Marea Neagră. Ucraina afirmă că a fost atacată dinspre Belarus, Rusia și Crimeea ocupată.
Președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat, într-un discurs televizat, lansarea unei operațiuni militare în Donbas ca urmare a solicitării de asistență făcută de liderii celor două republici separatiste din Donețk și Luhansk. Putin a afirmat că este necesar să fie protejați civilii din Donbas și s-a plâns, din nou, că Occidentul nu a răspuns cererilor de securitate făcute de Rusia, care includeau garanții că Ucraina nu va fi primită în NATO. Pe de altă parte, Vladimir Putin le-a cerut militarilor ucraineni să depună armele și să plece acasă. El a mai spus că operațiunea armată e una de autoapărare și că scopul acesteia este așa-zisa demilitarizare și denazificare a Ucrainei.
Vladimir Putin anunță declanșarea unei „operațiuni militare speciale” în Ucraina, 24 februarie, Moscova @EPA-EFE/SERGEI ILNITSKY
Într-o primă reacție, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a instituit legea marțială. El le-a cerut, din nou, compatrioților săi să nu intre în panică și i-a asigurat că vor învinge.
Armata ucraineană a anunțat că poartă lupte cu rușii pentru controlul asupra aeroportului militar Gostomel, aproape de Kiev. Imaginile difuzate arată că acesta a fost atacat de numeroase elicoptere inamice. Comandantul armatei, Valeri Zalujnîi, a spus că lupte se dau și în sudul țării, în regiunea Herson, din vecinătatea peninsulei Crimeea.
Comunitatea internaţională a condamnat, practic, la unison, noua agresiune rusească împotriva Ucrainei vecine, declanşată joi, în zori. Pentru secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aceasta e un atac nesăbuit şi neprovocat, care pune în pericol nenumărate vieţi. Preşedintele american, Joe Biden, l-a acuzat pe omologul său rus, Vladimir Putin, că a ales să declanşeze un război premeditat, care va provoca suferinţe şi pierderi umane catastrofale. El spune că Rusia e singura vinovată de moartea şi distrugerea pe care le va antrena atacul din Ucraina. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, l-a somat pe Putin, în numele umanităţii, să-şi retragă trupele din ţara vecină. Responsabilii de la Bruxelles ai Uniunii Europene au condamnat, pe o singură voce, ceea ce au numit atacul nejustificat împotriva Ucrainei, aşa cum au procedat şi cele 27 de state membre. Analiştii remarcă faptul că şi Ungaria, care are raporturi bune cu Rusia şi mai curând glaciale cu Ucraina, şi-a exprimat susţinerea pentru independenţa şi integritatea teritorială ale acesteia din urmă. Reacţii de condamnare categorică au venit şi din afara spaţiului comunitar: Marea Britanie, Australia sau Japonia.
Protest la Paris, 24 februarie 2022 @EPA-EFE/CHRISTOPHE PETIT TESSON
România respinge hotărât comportamentul iresponsabil al Federației Ruse
UPDATE: Preşedintele Senatului de la București, liderul PNL Florin Cîţu a spus că Ministerul Finanţelor trebuie să facă o analiză în detaliu a tuturor companiilor cu acţionariat rusesc, pentru a vedea dacă sunt unele aflate pe lista de sancţiuni a Uniunii Europene, astfel încât să fie luate măsurile necesare. Toate partidele parlamentare de la Bucureşti, atât din coaliţia guvernamentală PSD-PNL-UDMR, cât şi din opoziţie, USR şi AUR, au condamnat, la rândul lor, agresiunea militară rusească din Ucraina.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Președintele României, Klaus Iohannis, condamnă în cei mai fermi termeni agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei vecine. Această conduită, care urmează recunoaşterii ilegale de către Federaţia Rusă a 'independenţei' autoproclamatelor republici separatiste din Doneţk şi Lugansk, părţi componente ale Ucrainei, reprezintă o nouă încălcare flagrantă a principiilor de drept internaţional, în mod special a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, a inviolabilităţii frontierelor acestui stat, respectiv a principiului nerecurgerii la folosirea forţei în relaţiile internaţionale' - precizează şeful statului român, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. România, alături de întreaga comunitate internaţională democratică, adaugă președintele Iohannis, respinge hotărât un astfel de comportament iresponsabil, care subminează fundamentul relaţiilor internaţionale şi însăşi ordinea actuală de drept internaţional.
Și premierul Nicolae Ciucă condamnă decizia Federaţiei Ruse de a invada teritoriul Ucrainei, pe care o consideră 'un act ilegal de agresiune', şi afirmă solidaritatea Executivului de la București cu Guvernul ucrainean. El reiterează faptul că România se bucură de toate garanţiile de securitate şi de solidaritate care recurg din calitatea de stat membru NATO și adresează tuturor cetăţenilor români un apel la calm.
Anterior, ministrul Apărării, Vasile Dîncu a declarat că, în cazul unui conflict armat, România este pregătită să primească peste 500 de mii de refugiaţi din Ucraina. „Există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile oraşe, există zone pentru asta, în vecinătatea graniţelor” – a explicat ministrul. Peste 600 de kilometri de frontieră despart România de statul vecin. Comunitatea românească de acolo însumează peste 400 de mii de oameni, majoritatea concentrați în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești anexate de fosta Uniune Sovietică stalinistă în 1940 și preluate, ca stat succesor, de Ucraina în 1991, odată cu dezintegrarea URSS.
Avion militar ucrainean interceptat și escortat la sol în spațiul aerian al României
Un avion militar ucrainean Suhoi-27 a fost interceptat joi în spațiul aerian al României, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării. În întâmpinarea aparatului au fost trimise două aeronave F-16 Fighting Falcon care au escortat aparatul ucrainean până la Baza Aeriană 95 Bacău, unde pilotul s-a pus la dispoziția autorităților române.
Comunicatul MApN mai precizează că „Armata României a activat punctele militare de comandă cu atribuții în monitorizarea situației și coordonarea forțelor și mijloacelor destinate situațiilor concrete care pot apărea”.
Invazia a provocat panică pe piețele mondiale
Invazia rusească din Ucraina a provocat panică pe piețele mondiale. Prețul aurului a urcat până la aproape două mii de dolari americani uncia, iar barilul de petrol a trecut de 100 de dolari. Creşterile înregistrate de preţul grâului şi porumbului au atins nivelul maxim permis la bursa de cereale de la Chicago, din Statele Unite, după ce atacul Rusiei asupra Ucrainei a pus sub semnul întrebării livrările acestui important furnizor mondial. Marile bursele europene se resimt vizibil. Cea de la Frankfurt a pierdut 3,96%, Milano 3,76%, Parisul 3,73%, iar Londra 2,58%. În Asia, scăderile au fost ceva mai mici: Hong Kong - 3,21%, Shanghai - 1,70%, Tokyo - 1,81%
Vehicule blindate rusești într-o gară din regiunea Rostov, 24 februarie 2022 @EPA-EFE/SERGEI ILNITSKY
Bursa moscovită a fost închisă pentru câteva ore, după ce se prăbușise la jumătate, iar rubla rusească ajunsese la un minimum istoric în raport cu dolarul american, înainte ca banca centrală rusă să intervină pe piața monetară. Acțiunile băncilor rusești vizate de sancțiunile instituite de Statele Unite și Uniunea Europeană și-au pierdut mai bine de o treime din valoare: Sberbank 38,85%, VTB Bank 37%. Gigantul energetic rusesc Gazprom pierduse, la un moment dat, 55%, compania petrolieră Lukoil scăzuse cu 47 de procente, iar Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, cu 46.
NATO și-a activat planurile defensive și trimite noi trupe pe flancul estic
NATO și-a activat planurile defensive ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia, a anunțat joi secretarul general, Jens Stoltenberg, care a anunțat, totodată, că a convocat, pentru mâine, un summit al liderilor statelor membre. Stoltenberg a denunțat ceea ce a numit „un atac neprovocat și nejustificat” care a fost planificat, „cu sânge rece”, timp îndelungat.
Activarea planurilor defensive permite dislocarea capabilităților NATO, inclusiv a forței de reacție a Alianței oriunde este nevoie. Jens Stoltenberg a precizat că, deja, 100 de avioane de luptă și 120 de nave militare ale NATO sunt în alertă din Mediterana până în Baltică. În cadrul unei reuniuni de urgență a ambasadorilor NATO, s-a decis totodată ca noi forțe terestre, aeriene și maritime să fie trimise pe flancul estic al Alianței. Jens Stoltenberg a insistat că este vorba de măsuri strict defensive ale Alianței. Consultările au fost solicitate de state aflate pe flancul estic conform articolului 4 din Tratatul NATO, care prevede că părțile se vor consulta de fiecare dată când una dintre ele crede că este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea unui stat membru. Unul dintre statele respective, Lituania, a decretat starea de urgență și și-a trimis armata la graniță.
Stoltenberg a amintit că orice stat NATO va fi apărat în baza Articolul 5 al Tratatului Alianței. Ucraina nu beneficiază de această protecție
NATO a început să își suplimenteze forțele de pe flancul estic în ultimele săptămâni, însă până acum au fost trimiși în regiune doar câteva mii de militari, majoritatea americani. Aceștia s-au alăturat forțelor deja existente, care includ și patru batalioane multinaționale în Polonia și Statele Baltice.
Jens Stoltenberg a menționat astăzi din nou Articolul 5 din Tratat, care prevede că un atac împotriva unui stat membru va fi privit ca un atac împotriva tuturor. El și-a exprimat însă convingerea că Rusia nu va ataca NATO, dat fiind că aceasta este cea mai puternică alianța militară din istorie. Secretarul general NATO a precizat că Alianța nu are în acest moment unități de luptă în Ucraina. Nefiind membru NATO, această țară nu beneficiază de protecția Articolului 5, iar Stoltenberg a reiterat astăzi ceea ce lideri politici ai țărilor membre au spus în repetate rânduri – că nu se pune problema unei intervenții militare în favoarea Ucrainei. Pe de altă parte, membrii NATO nu au exclus sprijinirea Ucrainei cu livrări de armament – care au avut loc și în perioada de până în război – și în Statele Unite s-a evocat posibilitatea susținerii unei insurecții ucrainene, în cazul unei victorii a Rusiei în războiul convențional. Baze de antrenament pentru gherila ucraineană ar putea fi înființate în România, Polonia și Slovacia.
În discursul televizat care a marcat debutul ofensivei rusești împotriva Ucrainei, Vladimir Putin a amenințat că vor fi consecințe fără precedent pentru țările care ar încerca să se amestece în conflict, fără a preciza natura acelor consecințe.
Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis
Compania aeriană românească de stat TAROM a anunțat că suspendă până pe 4 martie cursele spre şi dinspre Chişinău, în Republica Moldova vecină. Şase zboruri ale operatorului aerian naţional sunt astfel anulate, ca urmare a închiderii, joi, la amiază, a spaţiului aerian al Republicii Moldova. Președintele Maia Sandu a spus, totodată, că guvernul îi cere parlamentului de la Chișinău să aprobe starea de urgență.
Circa două mii de cetăţeni ai Ucrainei, în mare parte familii, au intrat în Republica Moldova după declanșarea invaziei rusești. Potrivit ministrului de Interne în guvernul de la Chișinău, Ana Revenco, citată de corespondenta Radio România, doar cinci dintre aceștia au solicitat protecţie din partea Republicii Moldova. Mulți vor să ajungă în spațiul Uniunii Europene, trecând frontiera Republicii Moldova cu România.
Ucraineni care se adăpostesc la metrou în timpul unei alarme aeriene la Kiev, 24 februarie @EPA-EFE/OLEG PETRASYUK
Rusia a preluat controlul asupra centralei de la Cernobîl – anunță președinția ucraineană
S-au dat lupte grele în apropierea depozitului cu deşeuri nucleare al centralei de la Cernobîl, unde armata rusă a pătruns dinspre Belarus. Un responsabil din Ministerul de Interne ucrainean spune că membrii Gărzii naţionale care protejau depozitul au opus o rezistenţă îndârjită și atrăgea atenția că dacă depozitul este distrus de loviturile de artilerie ale rușilor, praful radioactiv ar acoperi Ucraina, Belarusul şi ţările Uniunii Europene.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că militarii ucraineni "îşi sacrifică vieţile" pentru a evita un al doilea Cernobîl, referindu-se la tragedia care a urmat accidentului nuclear petrecut acolo în 1986. Încă nu se știe care este starea instalațiilor și dacă centrala este în siguranță – scriu agențiile internaționale de presă.
"Ceea ce am auzit astăzi nu sunt doar explozii de rachete, lupte şi zgomotul avioanelor. Acesta este sunetul unei noi cortine de fier, care a coborât şi care desparte Rusia de lumea civilizată" – atrage atenția președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un mesaj video preluat de agențiile internaționale de presă. "Misiunea noastră naţională este să ne asigurăm că această cortină nu cade pe teritoriul nostru" – subliniază Zelenski în mesajul său, exprimându-și temerea că pot urma şi alte ţări europene în timp ce trupele ruse înaintează în Ucraina.
