Buget de război: cât va cheltui Rusia pe armată și de unde va lua banii?

Buget de război: cât va cheltui Rusia pe armată și de unde va lua banii?
© EPA-EFE/VYACHESLAV PROKOFYEV/SPUTNIK/KREMLIN / POOL   |   Președintele rus Vladimir Putin se întâlnește cu câștigătorii concursului „Este în familia noastră” în timpul unei vizite la Expoziția de realizări ale economiei naționale (VDNKh) din Moscova, Rusia, 08 iulie 2024.

Proiectul de lege pentru bugetul de stat al Rusiei pentru 2025-2027 confirmă predicțiile  multor analiști – vorbim, în esență, de un buget conceput pentru un război prelungit.

 

La ora actuală, Moscova își planifică bugetul în avans, în cicluri de câte trei ani, cu ajustări bugetare anuale. Această abordare le permite autorităților să facă estimări mai detaliate ale veniturilor și cheltuielilor pe termen scurt, oferind în același timp o perspectivă pe termen mediu care poate fi revizuită anual. Cu toate acestea, importanța revizuirii bugetare pentru 2024 se extinde dincolo de procesul tipic de planificare, din două motive importante. În primul rând, oferă o imagine mai clară asupra modului în care guvernul concepe viitorul economic și fiscal al țării pe fondul conflictelor geopolitice în desfășurare. În al doilea rând, reflectă modul în care abordarea actuală remodelează proiecțiile de anul trecut.

În urmă cu doar un an, bugetul pe trei ani al Rusiei prevedea o creștere bruscă a cheltuielilor pentru apărare în 2024, în primul rând datorită sprijinului pentru complexul militar-industrial, urmată de o perioadă de stagnare în 2025, când atât liniile de venituri, cât și de cheltuieli, ar fi urmat să se stabilizeze. Analiștii au găsit diferite interpretări pentru strategia respectivă. Unii au perceput-o ca pe o evaluare pragmatică a limitelor sistemului financiar rus de a susține cheltuielile militare în creștere. Alții au interpretat-o ca un semn de slăbiciune, sugerând că Rusia își va putea permite un singur an în plus de cheltuieli militare uriașe, înainte să fie nevoită să strângă cureaua în mod semnificativ.

Cu toate acestea, noul proiect de buget pentru următorii trei ani arată că cheltuielile cu industria militară au crescut cu încă 25%, ajungând foarte aproape de nivelul cheltuielilor pentru apărare ale Uniunii Sovietice din anii '80. Proiectul de act normativ nu prevede reduceri viitoare. Acest lucru se datorează fie reducerii la tăcere a vocilor mai raționale din sectorul financiar al Rusiei, fie unei decuplări totale a conducătorilor de realitate. În oricare din scenarii, rezultatul este clar: Rusia încearcă să normalizeze un stat economic și societal extrem de anormal.

Made with Flourish

Apar două întrebări - cheie vizavi de bugetul pentru 2025-2027. În primul rând, cât va cheltui Rusia pentru apărare, păstrând operaționale programele sociale în paralel? În al doilea rând, cum vor fi finanțate aceste cheltuieli majorate?

Cheltuieli: războiul ca prioritate

Potrivit Ministerului de Finanțe din Rusia, prioritățile - cheie prevăzute de noul buget multianual includ îndeplinirea obligațiilor sociale, asigurarea apărării și securității de stat și atingerea suveranității tehnologice. Ministerul estimează că veniturile federale vor crește cu 11,6% în 2025, de la 36,11 trilioane de ruble, la 40,30 trilioane de ruble. Cheltuielile ar urma să crească anul viitor cu 5,2%, ajungând la 41,47 trilioane de ruble. În ciuda acestor creșteri, este de așteptat ca procentul din PIB alocat cheltuielilor să scadă ușor, de la 20,1% în 2024, la 19,3% în 2025. Pe de altă parte, veniturile ar urma să crească de la 18,4% la 18,8% din PIB.

În perioada de referință, bugetul Rusiei a urma să rămână în deficit. Prognoza pentru 2025 indică un deficit de 1,2 trilioane de ruble (reprezentând 0,5% din PIB), o îmbunătățire semnificativă față de deficitul pe 2024, prognozat la 3,3 trilioane de ruble (1,7% din PIB). Deficitul va fi finanțat în principal prin împrumuturi.

Apărarea ar urma din nou să domine bugetul Rusiei. În 2025, 32,4% din totalul cheltuielilor federale vor fi alocate apărării naționale, echivalentul a 13,49 trilioane de ruble. În prognoza din 2023, această cifră a fost de 29,4%, echivalentul a 10,77 trilioane de ruble. Noul buget inversează planurile anterioare de reducere a cheltuielilor militare, continuând în schimb să le majoreze în următorii trei ani. Vor crește și cheltuielile cu securitatea națională și structurile de forță ale țării, care acoperă funcționarea forțelor de poliție, dar și salariile procurorilor și anchetatorilor. Una peste alta, toate aceste cheltuieli cu apărarea și securitatea vor reprezenta 41% din totalul cheltuielilor federale ale Rusiei.

Între timp, politicile sociale reprezintă a doua categorie bugetară ca mărime în 2025, absorbind 15,7% din cheltuielile totale, fiind urmate de dezvoltarea economică națională, cu 10,5%.

Un aspect interesant de remarcat este că, în timp ce prezentarea oficială a bugetului pentru 2025-2027 subliniază obligațiile sociale, creșterea subită a cheltuielilor militare a fost bagatelizată de presa guvernamentală. În ciuda controlului aproape total asupra opiniei publice, guvernul caută să nu atragă prea multă atenție asupra faptului că economia țării va fi din ce în ce mai orientată către război. Această atitudine precaută poate indica faptul că, chiar și într-un peisaj mediactic controlat foarte strict, autoritățile rămân oarecum vigilente privind evoluția opiniei publice

Venituri: povara grea dusă de populație și mediul de afaceri

Noul buget se bazează pe o prognoză de referință pentru dezvoltarea socio-economică a Rusiei, care anticipează o creștere economică anuală moderată de 2,5-2,8% din PIB pentru perioada 2025-2027. Această perspectivă optimistă a influențat așteptările privind veniturile pentru următorii ani, cu o creștere a veniturilor aduse de produsele non-petroliere, și o scădere a veniturilor din petrol și gaze. În 2025, veniturile non-petroliere ar urma să reprezinte 73% din totalul veniturilor, petrolul și gazele contribuind cu doar 27%.

Această creștere a veniturilor non-petroliere va fi în mare măsură determinată de modificările semnificative aduse Codului Fiscal în 2024. Guvernul rus anticipează taxe mai mari pe cifra de afaceri, în special o creștere TVA, în conformitate cu tendințele macroeconomice mai ample. Accizele la benzină, alcool, țigări și băuturi cu zahăr adăugat vor crește, de asemenea, în 2025, sporind și mai mult veniturile. În plus, autoritățile ar urma să aplice majorări de taxe pentru întreprinderi și persoane fizice. Cotele impozitului pe profit vor crește de la 20% la 25%, în timp ce impozitele pe venitul individual vor deveni mai progresive, majorând contribuția pentru persoanele cu venituri mari.

Această strategie fiscală va majora datoria națională a Rusiei de la 15% din PIB în 2023, la 18% până în 2027. În timp ce datoria externă este de așteptat să scadă, datoria publică va crește. Pe scurt, creșterea cheltuielilor militare va fi finanțată de populație, atât prin majorări directe ale impozitelor, cât și indirect, prin creșterea prețurilor la bunuri și servicii.

O nouă realitate economică

Ușurința cu care bugetul federal multianual al Rusiei a fost revizuit cu scopul de a crește și mai mult cheltuielile militare sugerează că influența așa-zișilor reformatori ai pieței sau liberalilor economici din cadrul conducerii ruse s-a diminuat semnificativ. Forțele de securitate exercită acum o influență decisivă, chiar și asupra deciziilor bugetare.

Această schimbare a celor care au influență nu este singurul motiv pentru care guvernul rus pare încrezător în viitorul său financiar. Experiența ultimilor ani de navigare a sancțiunilor pare să fi întărit convingerea că Rusia își poate finanța operațiunile militare fără a produce tulburări interne semnificative. În ciuda restricțiilor internaționale, Rusia continuă să obțină suficiente venituri din exporturile de energie pentru a-și menține cheltuielie pentru apărare la un nivel ridicat. În plus, sancțiunile care vizează exportul și importul Rusiei de produse cu dublă utilizare au avut adesea efecte întârziate sau ineficiente, oferind țării suficient timp pentru a se adapta și a evita aceste impedimente.

În aparență lină, această ajustare bugetară nu trebuie însă confundată cu un success garantat. Economia Rusiei rămâne foarte dependentă de prețurile volatile ale petrolului, iar rubla este predispusă la instabilitate. Forța de muncă este, de asemenea, folosită la maxim, lăsând piața muncii într-o poziție vulnerabilă. Deși la ora actuală Rusia este capabilă să întrețină un conflict militar, păstrând în același timp economia pe linia de plutire, este puțin probabil că va fi capabilă să continue această echilibristică pe termen lung.

Cerințele sectorului militar sunt practic nelimitate, în timp ce capacitatea economiei civile de a compensa ineficiența și cheltuielile neproductive de apărare este limitată. De-a lungul timpului, segmentele economiei ruse adaptate pieței ar putea fi copleșite de efortul financiar presupus de sprijinirea unui sector militar din ce în ce mai voluminos.

Mai mult decât atât, puterea economică aparentă a Rusiei s-ar putea șubrezi. Dependența sa de exporturile de energie și stabilitatea socială fragilă, susținută de propagandă, ar putea să se destrame rapid. Pentru moment, guvernul ar putea să continue să cumpere loialitatea publicului, dar nici măcar această resursă nu este nelimitată.

Alte opinii
Românii care s-au prins în hora lui Georgescu au simțit „atingerea îngerilor”

Românii care s-au prins în hora lui Georgescu au simțit „atingerea îngerilor”

Am întâlnit, la Hora Unirii, printre adepții lui Călin Georgescu, un amestec de misticism naționalist, teorii ale conspirației, narațiuni false rusești și credința că „președintele ales” e un soi de figură mesianică ce va transforma România într-un Dubai.

Războaiele lui Putin și sfârșitul dependenței europene de energia rusească

Războaiele lui Putin și sfârșitul dependenței europene de energia rusească

Putin a crezut că, prin invadarea Ucrainei și implicarea în războaiele din Orient, îi redă Rusiei statutul de mare putere. Rezultatul a fost pierderea influenței Moscovei pe termen lung.

Rusia își folosește flota „fantomă” pentru a duce un război hibrid în Marea Baltică

Rusia își folosește flota „fantomă” pentru a duce un război hibrid în Marea Baltică

Un val de „accidente”/sabotaje în Marea Baltică sugerează că flota de petroliere folosită de Rusia ca să păcălească sancțiunile occidentale este utilizată, acum, și în războiul hibrid împotriva Occidentului.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mai multe
Pentru a izola China, America lui Trump i-ar putea întinde o mână Rusiei
Pentru a izola China, America lui Trump i-ar putea întinde o mână Rusiei

China e principala amenințare a puterii SUA, care ar câștiga din slăbirea axei Beijing – Moscova. O înțelegere Trump – Putin poate implica, însă, sacrificarea Ucrainei și probleme pentru UE.

Cosmin Popa
21 ian. 2025
Cum văd Bruxellesul și vecinii Rusiei revenirea lui Trump la Casa Albă
Cum văd Bruxellesul și vecinii Rusiei revenirea lui Trump la Casa Albă

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a generat temeri privind modul în care va aborda Rusia și conflictul din Ucraina, precum și relația economică cu Uniunea Europeană. Echipa Veridica a analizat cum se vede preluarea puterii de Trump și echipa sa la Bruxelles și în țări vecine Rusiei – unele dintre ele ex-sovietice sau ex-comuniste, majoritatea membre UE sau NATO ori cu aspirații euro-atlantice.

Veridica
20 ian. 2025
Odată cu revenirea lui Trump, suveraniștii români așteaptă să le dea americanii puterea
Odată cu revenirea lui Trump, suveraniștii români așteaptă să le dea americanii puterea

Extremiștii români par să creadă că revenirea lui Donald Trump le aduce capital electoral și legitimizează tipul de discurs marcat de populism și narațiuni false. Ei speră, totodată, că Trump îi va ajuta să ajungă la putere. Este genul de raționament oximoronic, care arată că, de fapt, extremiștii români nici măcar nu înțeleg sensul cuvântului pe care l-au adoptat pentru a se defini – „suveranism”.

Cezar Manu
17 ian. 2025
Elon Musk, liderul extremei drepte internaționale
Elon Musk, liderul extremei drepte internaționale

După ce a pus umărul la victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA, Elon Musk poartă o campanie de promovare a extremei drepte europene. Acționează el în nume propriu, sau e mesagerul lui Trump?

Criza din industria aeronautică din Rusia: un exemplu al eficienței sancțiunilor
Criza din industria aeronautică din Rusia: un exemplu al eficienței sancțiunilor

Aviația civilă a Rusiei se confruntă cu o criză fără precedent, deoarece producția și importurile sunt afectate de sancțiunile impuse de Occident în urma invadării Ucrainei.

Mănăstirea din Belarus care strânge bani în UE pentru războiul lui Putin
Mănăstirea din Belarus care strânge bani în UE pentru războiul lui Putin

O mănăstire ortodoxă din Minsk colectează fonduri de ani de zile pentru a sprijini invadarea Ucrainei de către Rusia. O parte din bani provin din activități desfășurate în țări din UE.