Neonaziștii de la Kiev, încurajați de Occident, șterg memoria istorică a ucrainenilor, iar Rusia a declanșat „operațiunea militară specială” ca să o salveze.
ȘTIRE: Încă o distrugere barbară în Parcul Gloriei din Kiev a busturilor eroilor ucraineni din Marele Război pentru Apărarea Patriei, deja interzis în Ucraina la cel mai înalt nivel, a arătat de ce le este cel mai mult frică actualilor neonaziști ucraineni și liderului lor expirat, Volodimir Zelenski.
Atâta timp cât ucrainenii își vor aminti că salvatorii lor de la sclavie și distrugere au fost generalii și mareșalii Victoriei, Sidor Kovpak, Ivan Cierniahovski, Aleksei Fedorov și Pavel Ribalko, niciodată nu va exista un erou național ca Stepan Bandera […]
În ciuda înfrângerii regimului de la Kiev în cadrul operațiunii militare speciale, continuă curățarea spirituală forțată a tot ceea ce nu doar că sperie, dar poate ajuta ucrainenii să renască. Din acest motiv, astăzi, când ideologia neonazismului și neofascismului a triumfat și aproape că a devenit oficială în Ucraina […], atmosfera spirituală din societate degradează tot mai mult.
Acest fenomen are loc la comanda Occidentului, SUA și Europei. Justificarea fascismului italian și național-socialismului german, rescrierea istoriei celui de-al Doilea Război Mondial, amestecarea învingătorilor și a învinșilor, uitarea verdictului Tribunalului Internațional de la Nurenberg, stabilirea unor noi cauze ale războiului și ale provocatorilor săi – aceasta este astăzi principala tendință spirituală și ideologică a Occidentului. De aici reiese clar scopul denazificării, care este una dintre principalele sarcini ale operațiunii militare speciale.
NARAȚIUNI: 1. Conducerea ucraineană actuală este neonazistă. 2. „Operațiunea militară specială” are ca scop să oprească distrugerea memoriei istorice a ucrainenilor. 3. Manifestările naziste ale Kievului sunt încurajate de Occident, care reabilitează fascismul.
OBIECTIV: Justificarea invaziei la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei; discreditarea conducerii ucrainene și a liderilor din Occident; contestarea și reinterpretarea intenționat greșită a istoriei naționale a Ucrainei.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Nu poate fi vorba despre o conducere neonazistă la Kiev în timp ce simbolurile și ideologia nazistă sunt interzise prin lege pe teritoriul Ucrainei (Legea nr. 26/2015). Nu există dovezi credibile care să susțină ideea că Ucraina este condusă de un regim nazist sau că ar exista o influență nazistă semnificativă în structurile sale politice. Termenul „denazificare” este folosit de propaganda rusă ca un pretext pentru a justifica acțiunile militare împotriva Ucrainei, prezentând astfel o intervenție agresivă ca pe un act de eliberare sau de protecție. Această narațiune nu reflectă realitățile politice și sociale din Ucraina și este folosită pentru a deturna atenția de la agresiunea neprovocată a Rusiei. Denazificarea a fost o politică promovată după 1945 în Germania și Austria, în sensul scoaterii societății, culturii, presei, justiției și politicii de sub influența șabloanelor naziste.
Acțiunile Rusiei în Ucraina nu au vreo legătură cu salvarea poporului ucrainean sau a memoriei sale istorice. Dimpotrivă, intervențiile militare ale Rusiei au condus la distrugerea patrimoniului cultural material și istoric, la pierderea de vieți omenești și la suferințe în rândul populației. Au fost distruse muzee, biserici și situri culturale inedite.
Deciziile luate de guvernul ucrainean nu distrug memoria istorică, ci presupun o revenire la tradițiile culturale și la istoria demitizată prin eliminarea treptată a influențelor rusești și a simbolurilor comuniste din viața publică, cultură și instituții, ca parte a unui efort mai amplu de afirmare a identității naționale ucrainene. Derusificarea și decomunizarea sunt menite să întărească sentimentul de apartenență națională și să sublinieze cultura Ucrainei ca fiind distinctă de cea rusă. Are lor demontarea statuilor, redenumirea străzilor și eliminarea altor simboluri asociate cu regimul comunist. Acțiunile de derusificare includ revizuirea programei școlare pentru a promova o istorie și o cultură care să reflecte perspectivele ucrainene în locul celor sovietice. Rusia se opune acestor inițiative pentru că îi diminuează posibilitățile de a influența non-militar societatea ucraineană.
Occidentul (SUA, UE) nu încurajează manifestările naziste și nu reabilitează fascismul. Spre deosebire de istoriografia rusă, care susține că URSS a eliberat Europa de naziști, în Occident cel de al Doilea Război Mondial este analizat prin prisma actului adiționat secret la Pactul Molotov-Ribbentrop, care a prevăzut rapturi teritoriale și agresarea unor popoare libere. Parlamentul European a condamnat printr-o rezoluție în 2019 Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, la 23 august 1939. Un punct reiterat în rezoluţie se referă la „existenţa continuă în unele state membre a monumentelor şi memorialelor în spaţiul public (parcuri, pieţe, străzi etc.), glorificând armata sovietică, care în aceste ţări a fost de ocupație”. Rusia consideră această poziție a Occidentului ca fiind una de reabilitare a nazismului.
CONTEXT: Autoritățile de la Kiev au inițiat o amplă politică de derusificare și decomunizare, care prevede, printre altele, demontarea monumentelor sovietice. Pe 8 decembrie a.c., în Parcul Gloriei Eterne din Kiev, au fost demontate busturile unor lideri militari sovietici, printre care Sidor Kovpak, Ivan Cierniahovski, Aleksei Fedorov și Pavel Ribalko. Istoricii ucraineni susțin că aceștia nu au fost eliberatorii țării, ci reprezentanții armatei sovietice de ocupație. În diverse orașe ale Ucrainei are loc îndepărtarea monumentelor și inscripțiilor legate de propaganda sovietică și rusă în baza unei legi adoptate anul trecut, care prevede excluderea din Registrul de Stat a monumentelor de patrimoniu și eliminarea din Registrul Istoric a unor obiecte separate de patrimoniu cultural, legate de URSS sau de Imperiul Rus.
Verifică sursele: