Analiștii ucraineni observă că România rămâne pro-europeană, dar încă există riscul ca un posibil președinte Georgescu să transforme țara într-un stat asemănător Ungariei lui Orban.
Primele două partide ale României: cel al premierului și unul „anti-ucrainean”
Ziarul Evropeiska Pravda (Adevărul european) subliniază că a doua cea mai votată forță politică din România este partidul AUR. „Partidul Social Democrat este principalul partid al României, iar reprezentantul său, Marcel Ciolacu, deține funcția de prim-ministru. AUR este o alianță de extremă-dreapta aflată în opoziție, care manifestă sentimente pronunțat anti-ucrainene și este condusă de George Simion”, susține Evropeiska Pravda.
Jurnaliștii de la Kiev scriu că la alegerile prezidențiale de săptămâna trecută, Ciolacu nu a reușit să obțină un număr suficient de voturi pentru a ajunge în cel de al doilea tur, în ciuda prognozelor făcute de sociologi. „Eșecul său la alegerile prezidențiale nu i-a împiedicat partidul să conducă la parlamentare”, potrivit publicației ucrainene.
Ziarul subliniază contextul general al scrutinului, amintind de primul tur al alegerilor prezidențiale, în care cel mai mare număr de voturi a fost obținut de „șovinistul de extremă-dreapta și pro-rusul Călin Georgescu”. Publicația ucraineană scrie că România își revine treptat după șocul cauzat de influența greu de explicat a rețelei de socializare TikTok asupra alegerilor prezidențiale, recomandând cititorilor săi o analiza intitulată „TikTok care schimbă România: cum depășesc vecinii noștri declinul democratic”.
Partidele pro-europene vor guverna în continuare
Zahid.net menționează că vor avea loc lungi și dificile negocieri pentru formarea guvernului, care sunt strâns legate de rezultatele celui de al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
Jurnalistul și analistul politic Vitali Portnikov, care administrează un importat canal de YouTube din Ucraina, consideră că partidele pro-europene vor reuși să rămână la putere și să vor găsi modalități de a guverna împreună. „Participarea masivă la vot s-a datorat undei de șoc apărute după primul tur al alegerilor prezidențiale, la care a învins candidatul de extrema-dreaptă Călin Georgescu. Candidatul de pe TikTok i-a șocat pe cei care își doresc ca statul lor să fie în UE, să fie în lumea liberă. Sunt sigur că Georgescu va fi învins în cel de al doilea tur, dacă acesta va avea loc așa precum era planificat”, susține Portnikov.
El descrie creșterea popularității în România a partidului AUR, care a devenit al doilea partid al țării. „Acum câțiva ani Simion nu reușea să obțină nici măcar 2% din voturi la alegerile pentru Parlamentul European, iar acum partidul său a devenit al doilea partid al României care l-a născut și pe Călin Georgescu”, potrivit jurnalistului ucrainean.
Va deveni România asemănătoare cu Ungaria lui Viktor Orban?
Agenția de presă RBK-Ukraina își exprimă îngrijorarea în legătură cu posibila transformare a României într-o nouă Ungarie pentru Ucraina, adică într-un „vecin problematic”.
România este o republică prezidențial-parlamentară, adică șeful statului poate influența deciziile privind furnizarea de arme Ucrainei, poate anula sancțiunile impuse Rusiei și poate influența integrarea Ucrainei în UE și NATO. Însă vestea bună pentru Ucraina este că parlamentul dispune de mecanisme de echilibrare a politicii statului, chiar și în cazul în care Georgescu devine președinte, scrie RBK-Ukraina.
„Indiferent de rezultatul acestor alegeri, pe termen lung, în România se manifestă aceeași tendință ca și în alte țări occidentale – consolidarea pozițiilor populiștilor care spun că sunt împotriva sistemului”, subliniază analistul politic Vitali Diaciuk, adăugând că narațiunea falsă de bază din estul Europei este cea a votării unor lideri care „să nu stea în genunchi” în fața oficialilor de la Bruxelles, ci „să discute în picioare” cu aceștia.
Analizând rezultatele alegerilor parlamentare din România RBK-Ukraina scrie într-un alt articol că acestea pot influența politica Bucureștiului în ceea ce privește sprijinul oferit Ucrainei. „Aceste alegeri au reflectat o diviziune socială în țară, unde cele mai sărace regiuni ale UE necesită investiții, iar certurile interne și scandalurile de corupție au slăbit pozițiile forțelor pro-europene”, potrivit publicației de la Kiev.