Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

RĂZBOI ÎN UCRAINA UPDATES

Militari ucraineni trag cu mortierul din poziția lor de lângă Harkov, Ucraina, 09 mai 2022.
©EPA-EFE/STRINGER  |   Militari ucraineni trag cu mortierul din poziția lor de lângă Harkov, Ucraina, 09 mai 2022.

MARŢI, 17 mai, ZIUA 83. Combatanţii din Azovstal s-au predat. Bombardamente fără răgaz în Donbass.

UPDATE 175: Oraşul-port strategic Mariupol, la Marea Azov, e sub controlul complet al trupelor ruse, după ce ultimii combatanţi ucraineni au ieşit din uriașa oțelărie Azovstal, unde rezistau de săptămâni în şir. Ei şi-au „îndeplinit misiunea de luptă” – a afirmat conducerea armatei ucrainene. „Din păcate, astăzi Ucraina nu poate debloca Azovstal prin mijloace militare” - a declarat ministerul Apărării de la Kiev. Luptătorii, al căror număr e de ordinul sutelor, ar fi fost transferaţi în zonele din estul Ucrainei controlate de rebelii secesionişti pro-ruşi. Foarte mulţi sunt răniți grav şi Kievul a  anunţat că va încerca să obţină eliberarea lor, la schimb cu prizonieri ruşi. Rezistența lor acerbă, susţin experţii militari, a împiedicat în mod deosebit capturarea rapidă de către armata rusă a marelui oraș ucrainean Zaporijie, situat la 200 kilometri vest. Mariupol este situat între peninsula Crimeea (sud), anexată de Moscova în 2014, și regiunea minieră Donbass (est), unde există două aşa-zise republici separatiste și unde armata rusă își intensifică ofensiva.

Cel puțin 10 persoane au fost ucise în bombardamentele rusești în Donbass, la Severodonețk, un oraș aproape înconjurat de forțele Moscovei – a anunţat guvernatorul regional, Serghei Gaidai. În oraşul geamăn Lisitciansk, care este separat de Severodonețk doar de un râu, Siverski Donețk, peste 20.000 de civili - față de 100.000 de locuitori înainte de război – sunt sub bombardamentul continuu al armatei ruse.

În nord-est, în schimb, ucrainenii au recâștigat controlul asupra unei părți a graniței cu Rusia din regiunea Harkov. Postând un videoclip pe contul său de Facebook, în care se văd soldați ucraineni în fața unui post de frontieră pictat în culorile Ucrainei, galben și albastru, ministerul Apărării de la Kiev a jubilat că forțele sale i-au „expulzat pe ruși”. Autoritățile ucrainene se așteaptă acum ca unitățile izgonite din regiunea Harkov să întărească trupele rusești din Donbass, unde invadatorii nu fac decât progrese lente, potrivit lui Oleksi Arestovici, consilier al președinției de la Kiev.

 

LUNI, 16 mai, ZIUA 82. Țările membre NATO își reafirmă sprijinul pentru Kiev. Suedia și Finlanda sunt tot mai aproape de intrarea în Alianță. Experții britanici spun că ofensiva rusă și-a pierdut din avânt.

UPDATE 174: Președintele rus, Vladimir Putin, a părut să domolească, luni, tonul amenințător al Moscovei la adresa iminentei cooptări în NATO a Suediei și Finlandei, care, după invadarea Ucrainei de către trupele ruse, se pregătesc să pună capăt câtorva decenii de neutralitate. „Rusia nu are probleme cu aceste state, niciuna” - a spus Putin, adăugând, potrivit agențiilor internaționale de presă, că extinderea NATO în sine nu este o amenințare. Comentariile liderului de la Kremlin, remarcă analiștii, au părut să marcheze o schimbare majoră în retorica Moscovei, care a prezentat, zeci de ani, extinderea NATO ca pe o amenințare directă la adresa securitățiii sale. Cu doar câteva ore înainte de a vorbi Putin, adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a spus că, depunându-și candidaturile la NATO, Finlanda și Suedia fac o greșeală, care ar avea consecințe de amploare.

„Lăsăm o eră în urmă și intrăm în una nouă” - a declarat premierul suedez, Magdalena Andersson, anunțând candidatura țării sale la NATO, după două secole de neutralitate. Oficialii suedezi și finlandezi au spus că Putin e singurul vinovat pentru decizia lor de a adera la NATO. Aderarea Finlandei și Suediei, remarcă experții, ar redesena radical harta strategică a nordului Europei, oferind NATO controlul aproape complet asupra coastelor Mării Baltice și dublarea granițelor terestre cu Rusia.

În teren, trupele ucrainene au respins forțele rusești de invazie  și, în nord-est, au atins frontiera cu Rusia. Succesele de lângă Harkov ar putea permite Ucrainei să atace liniile de aprovizionare ale armatei ruse.

În Donbassul separatist pro-moscovit, guvernatorul ucrainean al regiunii Luhansk, Serghei Gaidai, a spus că situația rămâne dificilă, iar forțele ruse încearcă să captureze orașul Sieverodonețk. În sud, lupte au avut loc în jurul orașului Herson, ocupat de ruși. Tot în sud, acuză Kievul, rachetele rusești au lovit zone rezidențiale din Mikolaiv.

Lanțul american de restaurante fast-food McDonalds, a cărui deschidere la Moscova, în 1990, a fost percepută drept o emblemă a încetării Războiului Rece, a anunțat că se retrage din Rusia, urmând exemplul a sute de firme occidentale, care lasă în urmă active de ordinul miliardelor de euro.  

UPDATE 173: Țările NATO vor continua să ajute militar Ucraina invadată de trupele ruse – au anunțat miniștrii lor de Externe, reuniți la Berlin. Șeful diplomației de la Kiev, Dmitro Kuleba, care s-a întâlnit în capitala germană  cu omologul său american, Antony Blinken, a salutat decizia guvernului de la Berlin de a furniza primele arme grele Kievului, după o perioadă de ezitări. „În ziua în care am ajuns la Berlin, soldații ucraineni făceau un antrenament pentru utilizarea artileriei germane autopropulsate de 155 mm” - a spus Kuleba, adăugând că „în curând, aceste obuziere autopropulsate vor lovi inamicul”.

În teren, patru rachete rusești au distrus instalații militare în vestul Ucrainei, în districtul Yavoriv de lângă granița cu Polonia, fără a provoca victime - a anunțat guvernatorul regiunii Lviv, Maxim Kozîțki. Forțele ucrainene au ripostat și au distrus două rachete de croazieră deasupra regiunii, lovită doar intermitent după declanșarea invaziei, pe 24 februarie. Moscova a mai anunțat că rachetele sale, pe care le-a numit de înaltă precizie, au vizat peste noapte două puncte de comandă ucrainene și patru depozite de muniții în estul Ucrainei. Forțele aeriene ruse au distrus două lansatoare de rachete și un sistem radar în regiunea Sumî, în nord-est, iar sistemele de apărare antiaeriană au eliminat 15 drone ucrainene, potrivit Moscovei.

Serviciile britanice de informații militare, care monitorizează permanent situația de pe front, au estimat că ofensiva rusă din estul Ucrainei și-a pierdut din avânt. Potrivit acestora, Rusia a suferit pierderi uriașe și este în pericol serios de a se împotmoli în est, unde nu au reușit să obțină câștiguri teritoriale substanțiale. Experții militari britanici estimează că armata rusă a pierdut circa o treime din forța de luptă terestră pe care a angajat-o în luptă.

În Suedia, conducerea Partidului Social Democrat, de guvernământ, a aprobat candidatura țării la NATO, după ce pledase decenii în șir pentru neutralitate. Prim-ministrul Magdalena Andersson a afirmat că o candidatură comună cu Finlanda vecină este cea mai bună pentru Suedia și pentru securitatea acesteia. Și președintele finlandez Sauli Niinistö a reafirmat decizia țării sale de a se integra în Alianța Nord-Atlantică. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat decizia celor două țări scandinave și a spus că este încrezător în posibilitatea ca membrii Alianței să găsească un compromis pe această temă cu Turcia. Ankara și-a exprimat ostilitatea față de aderarea Suediei și Finlandei, pe care le acuză că găzduiesc kurzi secesioniști din așa-numitul partid al muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizație cotată drept teroristă.

 

DUMINICĂ, 15 mai, ZIUA 81. Donbassul se pregătește pentru o nouă ofensivă a armatei ruse. Lideri occidentali salută victoria Ucrainei la Eurovision. Putin a fost informat telefonic că Finlanda va adera la NATO.

UPDATE 172: Situația din Donbass rămâne foarte dificilă, iar trupele ruse încearcă să obțină cel puțin o victorie acolo - a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Și guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, Serghei Gaidai, afirmă că se așteaptă la o ofensivă majoră a armatei ruse la Severodonețk și în jurul axei Lisitciansk-Bahmut. Situația umanitară în regiune, adaugă el, e din ce în ce mai critică și există locuri unde a fost sistată alimentarea cu gaz, apă sau electricitate. În Lugansk, rușii încearcă de trei săptămâni, fără succes, să traverseze râul Severski Donețk, în dreptul satului Bilogorivka. Reporteri de război relatează că așezarea e aproape pustie, iar drumurile sunt presărate cu echipamente militare abandonate. Doar trei colțuri acoperite cu funingine au rămas dintr-o școală care a fost bombardată cu o săptămână în urmă și unde au murit 60 de civili - o lovitură pe care Kievul o consideră una dintre cele mai grave crime comise de forțele ruse de când au invadat Ucraina, pe 24 februarie.

În est, rușii nu reușesc să facă nicio cucerire semnificativă - apreciază un oficial american al Apărării, sub condiția anonimatului. În jurul Harkivului (nord-est), al doilea oraș ca mărime din țară, forțele ruse au fost nevoite să se retragă din numeroase localități. Miniștrii de externe din G7, grupul celor mai puternice șapte economii liberale (Germania, Franța, Italia, Canada, Statele Unite, Japonia și Regatul Unit), au precizat că nu vor recunoaște niciodată granițele pe care Rusia vrea să impună Ucrainei. Ei au făcut din nou apel la Belarus, vecin al Ucrainei și aliat docil al Moscovei, să nu mai faciliteze intervenția militară a Rusiei.

Media internaționale scriu că, după 80 de zile de război, victoria de sâmbătă noaptea a trupei care i-a reprezentat, în Italia, la Torino, la Eurovision Song Contest, Kalush Orchestra, i-a  galvanizat ucraineni, iar președintele Zelenski pare mai hotărât ca niciodată să câștige și pe câmpul de luptă. La Londra sau la Bruxelles, lideri europeni au salutat acest succes simbolic al Ucrainei în competiția muzicală foarte populară în Europa și din care Rusia a fost exclusă.

Președintele finlandez, Sauli Niinistö, l-a informat oficial, prin telefon, pe omologul său rus, Vladimir Putin, că Helsinki își va oficializa candidatura la NATO. Niinistö, un interlocutor obișnuit al lui Putin în ultimii ani, susține că discuția a fost directă și fără resentimente. Liderul de la Kremlin i-ar fi spus că renunțarea Finlandei la neutralitatea sa istorică ar fi o greșeală, deoarece nu există nicio amenințare la adresa securității sale.  În noaptea de vineri spre sâmbătă, exportul de energie electrică din Rusia în Finlanda - în jur de 10% din consumul țării nordice - a fost suspendat. Majoritatea țărilor membre NATO au anunțat că susțin aderarea Finlandei, pe care, însă, Turcia amenință să o blocheze, fiindcă republica scandinavă găzduiește secesioniști kurzi, pe care Ankara îi acuză de terorism.

SÂMBĂTĂ, 14 mai, ZIUA 80. Lupte intense în Donbass. Lângă Harkov, spun ucrainenii, principala activitate a rușilor e retragerea. Moscova ar plănui să anexeze estul și sudul Ucrainei în următoarele luni.

Citește pe Veridica: China: planurile lui Xi Jinping, pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina

Citește pe Veridica: FAKE NEWS: Guvernul Republicii Moldova este contestat de populație pentru că susține Ucraina

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Kievul a permis intrarea în țară a 10 mii de militari din Polonia și Lituania

Citește pe Veridica: DEZINFORMARE: Rusia va fi forțată să recurgă la arme nucleare

Citește pe Veridica: Moscova avertizează NATO

Citește pe Veridica: India interzice exportul de grâu

Citește pe Veridica: Washingtonul denunţă „caracterul absurd” al unor reuniuni ale Consiliului de Securitate al ONU

Citește pe Veridica: Rusia își îndeamnă cetățenii să evite călătoriile în Marea Britanie

Citește pe Veridica: UE va furniza Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 500 de milioane de euro

Citește pe Veridica: Peste 6 milioane de ucraineni au fugit din ţara lor de la începutul invaziei ruse, 90% sunt femei și copii

UPDATE 171: Armata ucraineană și trupele ruse poartă lupte intense în regiunea Donbass, din estul țării, despre care Moscova susține acum că e principala țintă a invaziei declanșate pe 24 februarie. Un purtător de cuvânt al Statului Major ucrainean a anunțat, sâmbătă dimineața, că rușii nu și-au întrerupt ofensiva și continuă să tragă asupra țintelor civile. Armata rusă a folosit mortiere, artilerie, lansatoare de grenade și mijloace aeriene pentru a provoca daune maxime armatei ucrainene, vizând personalul, fortificațiile și alte clădiri – mai spun șefii militari de la Kiev.

Guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, Serghei Gaidai, afirmă că se dau lupte grele în jurul orașului Popasna, despre care Kievul spune că e complet distrus și de unde trupele sale s-ar fi retras acum câteva zile, pentru a se replia pe poziții mai sigure. Gaidai mai spune că  rușii au înregistrat numeroase pierderi de oameni și echipamente și că din interceptările de comunicații telefonice se poate înțelege că un întreg batalion rusesc a refuzat să atace, de teama unui dezastru.

Un oficial american al Apărării, citat de media internaționale, a confirmat, sub rezerva anonimatului, că trupele ruse își concentrează acțiunile în Donbass, unde n-au reușit, însă, să preia controlul asupra unor obiective semnificative. „Artileria ucraineană împiedică eforturile Rusiei de a câștiga teren” și de a trimite întăriri - a continuat sursa.

Și ministerul britanic al Apărării, care monitorizează evoluția de pe front din momentul declanșării războiului, a declarat că forțele ucrainene au respins cu succes o încercare a rușilor de a traversa un râu de lângă orașul Severodonețk și au provocat pierderi grele trupelor de invazie. Această operațiune ilustrează „presiunea sub care se află comandanții ruși pentru a progresa în estul Ucrainei” – estimează experții militari britanici, care conchid că armata rusă nu a reușit să facă progrese semnificative în est, deși și-a concentrat acolo forțele după ce a renunțat să mai atace în nord, în jurul capitalei, Kiev.

În nord-est, lângă Harkov, al doilea oraș ca mărime din țară,contraofensiva ucraineană continuă cu succes. „Activitatea principală a inamicului în regiunea Harkov a fost retragerea unităților sale” – susține tot Statul Major ucrainean. „Eliberarea treptată a regiunii Harkov demonstrează că nu vom lăsa pe nimeni în mâinile inamicului” - a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. El susține că trupele Kievului au eliberat peste o mie de localităţi și că acolo au fost restabilite apa curentă, electricitatea, comunicațiile, transportul și serviciile publice.  

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșeciuk anunță că se negociază cu rușii plecarea a 38 de luptători răniți din combinatul siderurgic Azovstal, unde s-au repliat ultimii apărători ucraineni ai orașului-port strategic Mariupol, la Marea Azov. Negocierile sunt foarte dificile și înaintăm pas cu pas – susține ea. „În Azovstal sunt aproape 600 de răniți, iar rușii continuă să bombardeze” – a precizat Sviatoslav Palamar, comandantul adjunct al regimentului Azov, o fostă miliție ultranaționalistă cooptată în trupele regulate ale Kievului și una dintre formațiunile ucrainene care luptă în combinat.

Potrivit Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW), președintele rus, Vladimir Putin, ar  intenționa să anexeze sudul și estul Ucrainei în lunile următoare. Ucraina și partenerii săi occidentali au probabil doar o fereastră redusă de oportunitate pentru a sprijini o contraofensivă în teritoriile ocupate înainte de anexarea acestora, potrivit ISW.

VINERI, 13 mai, ZIUA 79. Trupele ruse au fost alungate din jurul Harkovului. Se intensifică luptele pentru Insula Șerpilor. Uniunea Europeană oferă Ucrainei un nou ajutor militar, în valoare de 500 de milioane de euro.

UPDATE 170: Forțele ucrainene au distrus un pod de pontoane și au scufundat părți ale unei coloane blindate rusești care încerca să traverseze râul Siverski Donețk, în Donbass (sud-estul țării). Imagini video difuzate, vineri, de armata ucraineană arată vehicule militare arse și segmente ale podului căzute în râu. Ministerul britanic al Apărării, care monitorizează evoluția de pe front din momentul declanșării invaziei ruse, pe 24 februarie, notează că imaginile sugerează că Rusia a pierdut elementele blindate ale unui batalion tactic.

Rusia a suferit eșecuri și pe câmpul de luptă din nord-estul Ucrainei, unde trupele sale au fost alungate din jurul orașului Harkov, al doilea ca mărime din Ucraina. Tot experții militari britanici spun că rușii și-au concentrat eforturile la sud de Harkov, în jurul orașelor Izium, Severodonețk, Sloviansk şi Kramatorsk.

În capitala Kiev, rudele ultimilor combatanți ucraineni din orașul-port strategic Mariupol, la Marea Azov, repliați în combinatul siderurgic  Azovstal, au organizat un marș la care au cerut salvarea acestora. Viceprim-ministrul ucrainean Irina Vereșciuk a declarat că se poartă negocieri cu rușii  pentru evacuarea celor mai grav răniţi.

Tot la Kiev, o instanță a început audierea primului soldat rus acuzat de crime de război, care a ucis un civil într-o localitate din nord-estul Ucrainei, pe 28 februarie.

În Marea Neagră, o navă logistică rusă, Vsevolod Bobrov, ar fi luat foc după ce a fost lovită de tiruri ucrainene. Nava este una dintre cele mai noi din flota rusă – susține purtătorul de cuvânt al administrației militare regionale Odessa, Serghei Bratciuk. Imagini luate din satelit de compania americană Maxar atestă că incidentul s-a produs în timpul luptelor pentru Insula Șerpilor, fost teritoriu românesc, aproape de granița maritimă a Ucrainei cu România. „Cine controlează insula poate bloca oricând deplasarea navelor civile în toate direcţiile” – afirmă șeful servicului ucrainean de informații militare, Kirilo Budanov.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a anunţat, tot vineri, că blocul comunitar va furniza Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 500 de milioane de euro şi şi-a exprimat încrederea că în următoarele zile țările membre vor putea ajunge la un acord privind un embargo asupra petrolului rusesc

JOI, 12 mai, ZIUA 78. Primul proces pentru crime de război. Pentru Moscova, drepturile omului sunt un spectacol politic. Ucraina ar fi bombardat un sat rusesc.

UPDATE 169: Peste șase milioane de ucraineni au fugit din țara lor de la declanșarea invaziei trupelor ruse, pe 24 februarie. Circa 90% sunt femei și copii, fiindcă bărbații, susceptibili de încorporare în armată, nu pot ieși din țară - a precizat Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR). Polonia a fost destinația a peste peste jumătate - 3,27 milioane - dintre ucrainenii fugiți, urmată de România, cu aproape un milion.  Circa opt milioane de persoane sunt strămutate intern în Ucraina care, înainte de război, avea 37 de milioane de locuitori în regiunile aflate sub controlul guvernului său, Crimeea fiind anexată în 2014 de Rusia, iar zonele de est fiind controlate de separatiștii pro-moscoviți.

Autoritățile ucrainene și martorii intervievați de presă au acuzat armata rusă că a tras dintr-un tanc într-o casă dintr-un sat de lângă Harkov, în nord-estul teritoriului ucrainean, ucigând mai mulți civili. La rândul său, postul american de televiziune CNN a difuzat imagini înregistrate de camere de supraveghere care arată doi civili ucraineni împușcați în spate de soldați ruși. Incidentul a avut loc în sediul unui dealer de mașini pe 17 martie, în suburbiile Kievului.

Gigantul energetic rus Gazprom a avertizat că fluxul de gaz livrat în Europa prin teritoriul ucrainean va scădea cu aproape 30%. Kievul a declarat, încă de marți, că nu mai poate garanta livrările prin instalațiile Sohranivka, în regiunea Lugansk (est), din cauza prezenței forțelor armate ruse, și a cerut Gazprom să mărească volumele furnizate printr-un alt punct de tranzit, cel de la Sudja. Ministrul german al Energiei, Robert Habeck, a acuzat Rusia că folosește energia ca armă. Președintele Vladimir Putin a apreciat că sancțiunile economice impuse de Occident Rusiei au afectat mai mult Europa decât țara sa.

UPDATE 168: Ucraina se pregăteşte să intenteze primul proces pentru crime de război comise de trupele ruse care au invadat-o pe 24 februarie. Biroul procurorului general ucrainean, Irina Venediktova, a precizat că un soldat în vârstă de 21 de ani, Vadim Şişimarin, e acuzat că, pe 28 februarie, a împușcat un civil neînarmat, de 62 de ani. Soldatul era cu alți patru ruși, într-o maşină furată, după ce convoiul lor fusese atacat, şi l-ar fi ucis pe civil pentru ca acesta să nu-i poată informa telefonic pe militarii ucraineni despre poziţia celor cinci fugari. Dacă va fi condamnat pentru crime de război și omor premeditat, Şişimarin riscă închisoarea pe viață. Data procesului nu a fost specificată.

O sesiune extraordinară a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului este programată, joi, la Geneva, la solicitarea autorităţilor de la Kiev, pentru a analiza deteriorarea situației drepturilor omului în Ucraina invadată. Rusia, care are, acum, statut de simplu observator, după ce a părăsit această organizație în aprilie, a decis să nu participe la reuniunea pe care diplomaţia de la Moscova numeşte un spectacol politic. Şi Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite urmează să se întrunească, tot joi, la solicitarea Franței și Mexicului, pentru a examina situația din Ucraina.

Rusia „este astăzi cea mai directă amenințare la adresa ordinii mondiale, din cauza războiului barbar împotriva Ucrainei și a pactului său îngrijorător cu China” comunistă - a declarat, la Tokyo, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu premierul japonez, Fumio Kishida.  

Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, din sud-vest, vecină cu Ucraina, Viaceslav Gladkov, susţine că armata ucraineană a bombardat un sat de peste graniţă, unde a ucis un om şi a rănit alţi şase. Anterior, Gladkov mai acuzase trupele Kievului de atacuri tranfrontaliere, inclusiv un raid de elicoptere asupra unui depozit de carburant. Ucraina nu a revendicat niciodată asemenea lovituri.

Comandamentul militar ucrainean din sud afirmă că trupele ruse lovesc „fără milă” în regiunea Nikoalev, aflată în drumul lor spre Odessa, cel mai mare port al Ucrainei la Marea Neagră. Ruşii îşi continuă ofensiva şi în sud-est, în Donbass, unde asediază oraşele Severodonețk și Lisiciansk, dar bat în retragere în nord-est, unde au fost goniţi din localităţi din jurul Harkovului, al doilea oraș ca mărime din țară.

Kievul se declară dispus să elibereze priozonieri ruşi în schimbul ultimilor combatanţi ucraineni din Mariupol, oraş-port strategic la Marea Azov, care s-au repliat în combinatul siderurgic Azovstal şi sunt supuşi unor bombardamente intense ale artileriei şi aviaţiei ruse.

MERCURI, 11 mai, ZIUA 77. Ucrainenii contraatacă la nord de Harkov. Rușii ar încerca să-și consolideze forțele pe Insula Șerpilor, în dreptul României.

UPDATE 167: Forțele ucrainene care contraatacă au avansat până la câțiva kilometri de frontiera rusă, în regiunea Harkov, din nord-est. Statul major al armatei ucrainene anunță recucerirea satului Pitomnik, la scurt timp după ce trupele ruse fuseseră silite să se retragă din alte patru așezări rurale de lângă orașul Harkov, al doilea ca mărime din țară. Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, Viaceslav Gladkov, susține că o persoană a fost rănită după ce ucrainenii ar fi bombardat un sat rusesc de lângă graniță.

La Mariupol, în sud, oficialii ucraineni spun că, după săptămâni de bombardamente, armata rusă a transformat într-un ghetou medieval orașul-port strategic de la Marea Azov. Ei prevăd un sfârșit îngrozitor pentru ultimii combatanți ucraineni din oraș, repliați, alături de un număr de civili, în combinatul siderurgic Azovstal, pe care rușii îl bombardează intens cu artileria și aviația.

Experții militari occidentali cred că o bătălie pentru controlul coastei de vest a Mării Negre s-ar putea declanșa pe Insula Șerpilor, fost teritoriu românesc, ocupat de Rusia în prima zi a invaziei și pe care Kievul își intensifică eforturile de a-l readuce sub controlul său.

Fluxurile de gaze rusești către Europa prin Ucraina au scăzut cu un sfert, după ce Kievul a oprit utilizarea rutei de tranzit Sohranovka, dând vina pe interferența trupelor ruse. De la declanșarea războiului, pe 24 februarie, e pentru prima dată când tranzitul de gaze e perturbat de luptele din teren. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmă, din nou, că Rusia e un furnizor serios și-și va respecta obligațiile contractuale față de clienții occidentali.   

Președintele Băncii Europene de Investiții, Werner Hoyer, pledează pentru un plan de reconstrucție în stil Marshall pentru Ucraina, de câteva trilioane de euro, ca un efort global de salvare a acestei țări.

Citește pe Veridica: Cum a devenit 9 mai o zi a solidarizării cu Ucraina, dintr-o sărbătoare a puterii Rusiei și URSS

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse, condamnat la moarte pe teritoriul Ucrainei

Citește pe Veridica: Peste o sută de cehi pleacă să lupte contra ruşilor

Citește pe Veridica: Hersonul ocupat se pregăteşte de anexarea la Rusia

Citește pe Veridica: Luptele stânjenesc tranzitul gazelor rusești spre Europa

Citește pe Veridica: Bulgaria va primi gaz natural lichefiat din Statele Unite

UPDATE 166: Kievul anunță că, în nord-est, trupele ucrainene au recucerit așezările Cerkaski Tișki, Ruski Tișki, Borșciova și Slobojanske, situate la nord de Harkov, al doilea oraș ca mărime din țară, asediat de săptămâni în șir de armata rusă. Artileria și aviația rusă continuă să bombardeze combinatul siderurgic Azovstal, unde s-au repliat ultimii combatanți ucraineni din orașul-port strategic Mariupol, la Marea Azov. Un consilier al primarului susține că acolo ar mai fi prinși cel puțin 100 civili, deși, zilele trecute, autoritățile afirmau că au reușit să evacueze toate femeile, toți copiii și toți bătrânii care se refugiaseră în combinat. Ministerul britanic al Apărării, care monitorizează situația de pe front încă de la declanșarea invaziei, pe 24 februarie, afirmă că rușii încearcă să-și consolideze forțele pe mica Insulă a Șerpilor, fost teritoriu românesc situat în dreptul Deltei Dunării. De acolo, spun experții militari britanici, trupele ruse pot domina nord-vestul Mării Negre.  

Camera Reprezentanților din Congresul Statelor Unite a aprobat un ajutor militar suplimentar pentru Ucraina. Tot la Washington, scriu media internaționale, e de așteptat ca diplomata veterană Bridget Brink, nominalizată d epreședintele Joe Biden ca ambasador la Kiev, să fie confirmată fără probleme de congresmeni. Vorbitoare de rusă, Brink e diplomat de carieră de 25 de ani și a lucrat în fostele republici sovietice Uzbekistan și Georgia, precum și în poziții de conducere în Departamentul de Stat și Consiliul Național de Securitate. Deceniile de experiență o fac persoana cea mai potrivită pentru ambasada de la Kiev, în acest moment din istoria Ucrainei – afirmă un comunicat al Departamentului de Stat.  

Organizația Națiunilor Unite (ONU) se declară convinsă că numărul real al civililor uciși în Ucraina de la declanșarea războiului e mult mai mare de 3.381, cât au raportat autoritățile. Agenția pentru migrație a ONU spune că peste 8 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul țării de la începutul invaziei ruse.  

MARŢI, 10 mai, ZIUA 76. Pentru americani, a vorbi despre o acțiune defensivă a Rusiei în Ucraina este un nonsens flagrant. Circa 1,2 milioane de cetățeni ucraineni, inclusiv 200.000 de copii, ar fi fost deportați în Federația Rusă şi plasaţi în lagăre.

UPDATE 165: Serviciile americane de informații declară că se așteaptă ca războiul din Ucraina să dureze și se extindă în Republica Moldova vecină, unde rușii ar încerca să-și aproprieze regiunea separatistă pro-moscovită Transnistria. Șefa comunității americane de informații, Avril Haines, citată de agențiile internaționale de presă, a apreciat că Rusia nu poate atinge acest obiectiv decât decretând mobilizarea generală și preluând controlul asupra Odessei, principalul port ucrainean la Marea Neagră, foarte aproape de Transnistria. „Continuăm să credem că președintele Putin va ordona folosirea armelor nucleare doar dacă percepe o amenințare existențială la adresa statului sau regimului rus” - a mai menționat ea.

Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană a devenit „o problemă de război sau pace” - susține ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba. El crede că „unul dintre motivele pentru care a început războiul este că Putin era convins că Europa nu are nevoie de Ucraina”. În ajun, președintele francez, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția rotativă a Uniunii, a spulberat speranțele privind aderarea rapidă a Ucrainei la forul comunitar, spunând că aceasta va dura „zeci de ani”.

Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, aflată în vizită în Ucraina, a anunțat, marți, redeschiderea ambasadei republicii federale la Kiev, închisă la scurt timp după declanșarea invaziei armatei ruse, pe 24 februarie. Kuleba a salutat în prezența omoloagei sale la Kiev o schimbare a poziției Germaniei, inclusiv în privința a ceea ce el a numit „politica tradițională față de Rusia”. Luna trecută, ucrainenii au refuzat să-l primească pe președintele german, Frank-Walter Steinmeier, căruia îi reproșeză poziția complezentă din trecut față de Moscova. Și ministrul olandez de Externe, Wopke Hoekstra, s-a aflat, tot marți, în Ucraina și a anunțat redeschiderea ambasadei țării sale la Kiev.

Statul major al armatei ucrainene a anunțat că artileria și aviația rusă au continuat să bombardeze combinatului siderurgic Azovstal, unde s-au repliat ultimii combatanți ucraineni din Mariupol, sud-est, oraș-port strategic la Marea Azov. Peste o mie de luptători s-ar mai afla acolo, iar câteva sute ar fi răniți – susține sursa citată.

La Kiev, capitala ucraineană care s-a golit la începutul invaziei ruse, aproape două treimi din cei 3,5 milioane de locuitori s-au întors - afirmă primarul Vitali Kliciko.

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Președintele Poloniei a recunoscut că Varșovia va anexa teritorii ucrainene

Citește pe Veridica: Presa independentă rusă despre militarii morți în război, mercenarii sirieni și eșecul unei eventuale mobilizări generale decise de Kremlin

Citește pe Veridica: Cehia ia locul Rusiei în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului

Citește pe Veridica: UE acuză Rusia că a atacat cibernetic o reţea de sateliţi pentru a pregăti invazia asupra Ucrainei

Citește pe Veridica: Germania îşi va reduce importurile energetice din Rusia „la zero pentru totdeauna” – afirmă şefa diplomaţiei de la Berlin

Citește pe Veridica: Maia Sandu s-a întâlnit cu Antonio Guterres, după ce, cu o zi în urmă, a anulat întrevederea din motive de sănătate

Citește pe Veridica: Numărul real al morţilor din Ucraina este „cu miile” mai ridicat decât bilanţurile raportate – afirmă Naţiunile Unite

Citește pe Veridica: Economia ucraineană se va contracta cu 30% anul acesta

Citește pe Veridica: Rusia nu vrea să-și închidă ambasadele din Europa

UPDATE 164: „A vorbi despre o acțiune defensivă este un nonsens flagrant, a vorbi despre orice altceva decât un război premeditat” este „un afront la adresa adevărului istoric” – a afirmat purtătorul de cuvânt al diplomației americane, Ned Price, după ce preşedintele rus, Vladimir Putin, declarase că, atacând Ucraina, Rusia se apără împotriva unei „amenințări inacceptabile” la granițele sale. Putin, remarcă analiştii, s-a agăţat, luni, de semnificaţiile datei de 9 mai, când, în 1945, Germania hitleristă a capitulat în faţa Uniunii Sovietice staliniste, şi, calificându-şi adversarii drept neo-nazişti, a încercat să alimenteze sprijinul rușilor pentru invazia din Ucraina.

Ucraineni au fost trimiși împotriva voinței lor în Rusia - a  acuzat şi purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, confirmând acuzaţiile autorităților ucrainene, potrivit cărora circa 1,2 milioane de cetățeni ucraineni, inclusiv 200.000 de copii, au fost deportați în Federația Rusă şi plasaţi în lagăre.

Tot la Washington, președintele Joe Biden a reactivat o lege pentru a accelera transportul de echipamente militare către Ucraina. Datând din anii cele de Al Doilea Război Mondial, actul normativ era menit să ajute ţările europene să reziste invadatorilor nazişti. Casa Albă subliniază că reactivarea sa a fost susţinută de aproape toţi membrii Congresului american. Ajutorul militar oferit de adminsitraţia Biden Ucrainei se apropie de patru miliarde de dolari.

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului va organiza, joi, la cererea Kievului, susținut de zeci de țări, o sesiune extraordinară privind „deteriorarea situației drepturilor omului în Ucraina” invadată de Rusia. Aceasta este prima şedinţă dedicată acestui subiect după ce Adunarea Generală a ONU a suspendat Rusia din comitetul pentru drepturile omului.

Nu există o evaluare generală a victimelor civile ale conflictului. Numai la Mariupol, oraş-port strategic la Marea Azov, autoritățile ucrainene au vorbit în urmă cu câteva săptămâni despre 20.000 de morți. Anchetatorii ucraineni susțin că au identificat peste 8.000 de cazuri de presupuse crime de război. La nivel militar, ministerul ucrainean al Apărării estimează pierderile rusești la peste 25.000 de oameni, 199 de avioane și 1.170 de tancuri de la declanşarea invaziei, pe 24 februarie. Kremlinul a recunoscut, recent, „pierderi semnificative”, fără să ofere detalii. Unele surse occidentale menționează până la 12.000 de soldați ruși uciși. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că între 2.500 şi 3.000 de soldați ucraineni au fost uciși și aproximativ 10.000 au fost răniți. Nu există statistici independente pe această temă.

Potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), peste 5,5 milioane de ucraineni au fugit din țara lor. Dintre aceștia, 90% sunt femei și copii, bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, susceptibili de a fi mobilizați, neavând dreptul de a pleca din ţară. Peste 8 milioane de oameni au fost strămutați în interiorul Ucrainei, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM).

LUNI, 9 mai, ZIUA 75. Putin conduce parada de la Moscova. Zelenski: „răul s-a întors, într-o uniformă diferită, sub sloganuri diferite, dar cu același scop”. Lupte intense în est.

Citește pe Veridica: FOTOREPORTAJ: Cum s-a văzut parada de 9 mai de la Chișinău: între nostalgii sovietice și gloria ștearsă a defunctei URSS

Citește pe Veridica: DEZINFORMARE: Moldova renunță la neutralitate și se înarmează pentru război cu Rusia

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Ucrainenii sunt sataniști

Citește pe Veridica: Majoritate zdrobitoare în favoarea apartenenței Finlandei la NATO

Citește pe Veridica: Ambasadorul Rusiei în Polonia, mânjit cu o substanţă roşie de manifestanţi pro-ucraineni

Citește pe Veridica: Președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, acuză Occidentul de nazism

Citește pe Veridica: Paradă „grandioasă” la Moscova

UPDATE 163: Rusia își prezintă, luni, din nou, potențialul militar, la tradiționala paradă din centrul Moscovei prin care celebrează, în fiecare an, cu mare fast, victoria Uniunii Sovietice staliniste asupra Germaniei hitleriste, pe 9 mai 1945. Va fi, scriu media internaționale, o demonstrație de forță pentru a galvaniza trupele ruse ce au invadat Ucraina și a căror ofensivă stagnează. În ajun, președintele rus Vladimir Putin, și-a reluat acuzațiile privind resurecția nazismului pe continent și a promis că rușii vor învinge din nou, ca și acum 77 de ani. La Kiev, omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, la rându-i, că „răul s-a întors în Europa, într-o uniformă diferită, sub sloganuri diferite, dar cu același scop” și a comparat invazia rusă cu cea nazistă din 1941.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat „îngrozit” de bombardamentul asupra unei școli din regiunea ucraineană Lugansk, unde ar fi murit 60 de civili care se refugiaseră acolo de teama luptelor.

Rusia a reușit până acum să preia controlul complet asupra unui singur oraș ucrainean important, Herson (sud), iar ofensiva militară, pe care mulți experți au prezis-o ca fiind fulgerătoare, a fost marcată de numeroase eșecuri. După ce a eșuat, în nord, la porțile Kievului, în fața unor forțe ucrainene mult mai motivate decât se aștepta și excelent înarmate de Occident, statul major rus a fost nevoit să-și revizuiască obiectivele și s-a concentrat asupra estului și sudului Ucrainei.

„Inamicul nu își încetează operațiunile ofensive pentru a stabili controlul deplin asupra regiunilor Donețk, Lugansk și Herson și pentru a menține coridorul terestru între aceste teritorii și Crimeea ocupată” de Rusia din 2014 – afirmă conducerea armatei ucrainene. Aceasta adaugă că, în regiunea Doneţk, trupele ruse şi-au continuat atacurile în jurul orașelor Liman, Popasnianski, Severodoneţk şi Avdiivka, iar armata ucraineană s-ar fi retras din oraşul Popasna, acum în ruină, pentru a ocupa „o poziţie mai bună”.

DUMINICĂ, 8 mai, ZIUA 74. Avionul Apocalipsei la parada de la Moscova. CIA: Putin nu-și permite să piardă. După România, Jill Biden vizitează Slovacia.

UPDATE 162: Întregul G7, grupul celor mai puternice șapte economii liberale din lume, s-a angajat să interzică sau să elimine treptat importurile de petrol rusesc - a anunțat Casa Albă. Anunțul survine, duminică, la capătul unei reuniuni, prin videoconferință, a liderilor G7, la care a asistat și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Comunicatele oficiale nu precizează angajamentele exacte ale fiecărei țări membre (Germania, Canada, Statele Unite ale Americii, Franța, Italia, Japonia și Regatul Unit) privind renunțarea la hidrocarburile rusești. Participanții spun, însă, la unison, că acțiunile președintelui Vladimir Putin sunt o rușine pentru Rusia.

Unanimitate asupra emborgoului impus petrolului rusesc nu există în Uniunea Europeană, iar cele  27 de state membre își vor relua, la începutul săptămânii viitoare, negocierile pe această temă. Ambasadorii lor la Bruxelles lor n-au reușit, până acum, să cadă de acord asupra unui nou pachet de sancțiuni economice contra Moscovei, fiindcă multe țări din estul Uniunii sunt dependente de importurile de hidrocarburi din Rusia. Proiectul, prezentat de executivul comunitar și care, pentru a fi adoptat, are nevoie de unanimitatea celor 27, prevede un embargo asupra petrolului rusesc până la sfârșitul anului.

Între timp, la Washington, autoritățile americane au anunțat noi sancțiuni împotriva presei ruse care face apologia invaziei din Ucraina și au interzis furnizarea de servicii de audit, management, consultanță și marketing companiilor și persoanelor fizice din Rusia.

În teren, șaizeci de persoane sunt date dispărute după bombardarea unei școli transformate în adăpost pentru refugiați, în regiunea Lugansk, din estul Ucrainei - a anunțat, tot duminică, guvernatorul regional. 90 de oameni erau în imobil când bombele rusești au lovit școala și doar 27 au fost salvați. Restul sunt, cel mai probabil, morți – a adăugat sursa citată.

Repliați în combinatul siderurgic Azovstal, ultimii combatanți ucraineni din orașul-port strategic Mariupol, la Marea Azov, au anunțat că nu se vor preda și vor lupta până la capăt. Ei sunt convinși că, dacă vor capitula, trupele ruse ce asediază uzina îi vor ucide.

Prima doamnă a Statelor Unite, Jill Biden, a făcut o vizită surpriză în vestul Ucrainei, unde s-a întâlnit cu soția președintelui ucrainean, Olena Zelenska, la o școală transformată în adăpost pentru refugiați, de lângă granița cu Slovacia. E a spus că a ținut să transmită, astfel, solidaritatea americanilor cu poporul ucrainean. La rândul său, premierul canadian, Justin Trudeau, a vizitat Irpin, un oraș-satelit al Kievului, devastat de trupele ruse înainte de a se retrage. Opinia publică din Canada e foarte sensibilă la criza din Ucraina. Potrivit statisticilor oficiale, peste 1,2 milioane de cetățeni canadieni au origini ucrainene și sunt, numeric, a treia cea mai mare comunitate ucraineană din lume, după cele din țara de origine și din Rusia.

Celebrul muzician irlandez Bono a concertat pentru libertatea Ucrainei într-o stație de metrou din Kiev. De pe peron, el a cântat piesele clasice ale grupului său, U2, „Sunday Bloody Sunday” sau „Desire”, în timp ce în capitala Ucrainei răsunau sirenele de raid aerian.

UPDATE 161: Moscova se pregătește pentru parada de 9 mai, prin care, în mod tradițional și cu mult fast, celebrează victoria din 1945 a Uniunii Sovietice staliniste asupra Germaniei hitleriste. Media internaționale cred că parada va fi prilejul unei demonstrații de forță, într-un moment în care invazia trupelor ruse din Ucraina e departe de a-și fi atins obiectivele, iar pentru președintele Vladimir Putin va fi o ocazie să lanseze noi amenințări la adresa Kievului și a partenerilor săi occidentali. Potrivit ministerului rus al Apărării, va survola Piața Roșie , din centrul capitalei, și așa-numitul avion al Apocalipsei, un Iliușin Il-80, special conceput pentru a-i permite președintelui să conducă țara din aer în cazul unui război nuclear. Vor defila și echipamente capabile să propulseze rachete nucleare, precum sistemul balistic intercontinental Iars RS-24 și sistemul Iskander, cu rază mai scurtă de acțiune.

Agenția Centrală de Informații (CIA) a Statelor Unite anunță că nu există indicii  că Rusia se pregătește să folosească arme nucleare tactice în conflictul din Ucraina. Directorul CIA, William Burns, fost ambasador la Moscova, apreciază, totuși, că Putin este „într-o astfel de stare de spirit încât nu crede că își poate permite să piardă” și „că doar dublarea eforturilor îi va permite să progreseze” în Ucraina.

Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Dunja Mijatovic, a denunțat ceea ce a numit încălcările „amețitoare” ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar de către armata rusă în Ucraina. După o vizită de patru zile la Kiev și în regiunea omonimă, ea a spus că numele orașelor Bucea, Borodianka, Irpin sau Andriivka au ajuns să simbolizeze actele oribile care au fost comise acolo de trupele ruse înainte de a se retrage. Rusia a părăsit Consiliul Europei, care veghează la respectarea drepturilor omului pe continent, la câteva zile după lansarea invaziei sale în Ucraina, pe 24 februarie.

Ucraina a cerut celebrei organizații non-guvernamentale Medicilor Fără Frontiere (MSF) să organizeze o misiune de evacuare și tratare a militarilor repliați în oțelăria Azovstal din Mariupol, oraș-port strategic la Marea Azov. Cu excepția combinatului siderurgic, rușii controlează întregul oraș și Kievul se teme că vor încerca să-i extermine pe combatanții ucraineni din oțelărie, mulți membri ai regimentului Azov, o fostă miliție ultranaționalistă cooptată în trupele regulate ale Kievului.

Prima Doamnă a Statelor Unite, Jill Biden, își continuă turneul european în Slovacia, după ce fost două zile în România, altă țară vecină cu Ucraina invadată de trupele ruse. La București, ea s-a întâlnit cu familiile refugiaților ucraineni. Peste 860.000 de ucraineni au fugit din calea războiului prin România, iar circa 80.000 sunt încă aici.

.

SÂMBĂTĂ, 7 mai, ZIUA 73. Eforturi diplomatice pentru salvarea ultimilor combatanți de la Azovstal. Bombardamentele rusești au distrus o casă memorială veche de trei secole. Nicio ceremonie la Kiev pe 9 mai.

Citește pe Veridica: Ziua Victoriei și Imperiul Sovietic: ce (mai) înseamnă 9 mai în fosta URSS și în statele ex-comuniste

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: În Ucraina au sosit mercenari din Israel care luptă împotriva Rusiei alături de militarii grupului „Azov”

Citește pe Veridica: Ruşii acuză Statele Unite că sunt implicate direct în acţiunile militare contra lor

Citește pe Veridica: Liderii celor mai bogate şapte ţări ale lumii, alături de preşedintele Volodimir Zelenski, analizează situaţia din Ucraina

Citește pe Veridica: Reuniune a miniştrilor europeni de Externe, dacă statele UE nu se înţeleg asupra embargoului petrolier împotriva Rusiei

Citește pe Veridica: Un tribunal din Moscova dispune arestarea in absentia a cunoscutului jurnalist rus Aleksandr Nevzorov

Citește pe Veridica: Există dovezi că trupele ruse au comis crime de război lângă Kiev – afirmă Amnesty International

Citește pe Veridica: Budapesta boicotează sancţiunile europene

UPDATE 160: Toate femeile, toți copiii și toți bătrânii ar fi fost evacuați, sâmbătă, din oțelăria Azovstal, ultimul punct de de rezistență al combatanților ucraineni din orașul-port strategic Mariupol, la Marea Azov (sud-est), asediat de peste două luni de trupele ruse. Anunțul îi aparține vicepremierului ucrainean Irina Vereșciuk, care susține că evacuarea integrală a civililor a fost un ordin al președintelui Volodimir Zelenski, pe care oamenii săi l-au dus la îndeplinire. Civilii se refugiaseră în combinatul metalurgic alături de luptătorii ultranaționaliști din regimentul Azov, o fostă miliție de extremă dreapta, ulterior cooptată în trupele ucrainene regulate. Potrivit autorităților de la Kiev, retragerea acestora e blocată de armata rusă, care și-ar continua ofensiva asupra Azovstal. Ucrainenii susțin că Mariupol, cândva un oraș prosper, care avea aproape jumătate de milion de locuitori înainte de război, a fost aproape complet șters de pe hartă de bombardamentele rusești.

În sud-vest, afirmă Moscova, aeroporturile din regiunile Artsîz, în apropierea României, Odessa, cel mai mare port ucrainean de la Marea Neagră, și Voznesensk, la nord de Mikolaiv, au fost lovite, la rândul lor, de rachetele rușilor. Potrivit ministerului rus al Apărării, în nord-est, sistemele mobile de rachete balistice Iskander au distrus cantități mari de arme și echipamente militare livrate Ucrainei de Statele Unite și alte țări occidentale la stațiile Krasnograd și Karlovka, nu departe de orașul Harkov, al doilea ca mărime din țară. Kievul afirmă că trupele sale au recucerit unele localități-satelit ale Harkovului.

Rușii au realizat câștiguri teritoriale limitate în ultimele 24 de ore în jurul Severodonețk, una dintre principalele localități din Donbass (est) controlate, încă, de ucraineni, dar, potrivit Institutului american de Studiu al Războiului (ISW), n-au izbutit să încercuiască orașul.

Marina ucraineană anunță că, folosind o dronă de luptă produsă în Turcia, a distrus o navă rusă de desant, la o sută de kilometri de Odessa, nu departe de mica Insula a Șerpilor, cândva teritoriu românesc.

UPDATE 159: Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că sunt în curs eforturi diplomatice pentru salvarea vieții ultimilor combatanți ucraineni din orașul-port strategic Mariupol, la Marea Azov, repliați în combinatul metalurgic Azovstal și asediați de armata rusă.  Mulți aparținând regimentului Azov, o fostă miliție ultranaționalistă cooptată în trupele regulate ucrainene, luptătorii au promis că nu se vor preda. Kievul se teme că rușii vor încerca să-i elimine până luni, când, în mod tradițional, Moscova celebrează, cu mult fast, victoria de pe 9 mai 1945 a Uniunii Sovietice staliniste asupra Germaniei hitleriste. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că va veni momentul în care așa-numita zi a victoriei va fi marcată și la Mariupol. Nu este clar câți luptători ucraineni au rămas în uriașa oțelărie. Vineri după-amiază, 50 de femei, copii și bătrâni, care se refugiaseră în combinat, au putut fi evacuați, deși, potrivit viceprim-ministrului ucrainean Irina Vereșciuk, partea rusă a încălcat în mod constant încetarea focului pe care o promisese, făcând evacuarea foarte lentă.

Ucraina și aliații săi occidentali spun că trupele ruse de invazie avansează lent în estul și sudul țării. În regiunea Donețk, din est, aflată, parțial, sub controlul rușilor și al secesioniștilor pro-moscoviți, aviația rusă a bombardat localitățile Malotaranivka, Drujkivka, Konstantinivka și Bakhmut, unde, potrivit Kievului, au avariat fabrici și au distrus locuințe. Tot în est, Severodonețk, unul dintre principalele orașe din Donbass aflate încă în mâinile ucrainenilor, este „aproape înconjurat” - a recunoscut primărița Olga Babici. Ea a spus că bombardamente au loc în fiecare zi, dimineața, după-amiaza și seara.

Guvernatorul regional din Harkov (nord-est), Oleg Sinegubov, a raportat trei atacuri cu bombe asupra orașului omonim, al doilea ca mărime din țară, și a satului învecinat Skovorodinivka, unde un incendiu a distrus casa memorială Hryhoriy Skovoroda, filosof și poet născut acum trei secole.  Sinegubov a spus că exponatele din muzeu nu au fost afectate, fiindcă ucrainenii le mutaseră, deja, într-un loc mai sigur.

Două atacuri cu rachete au lovit și Odessa, principalul port ucrainean de la Marea Neagră, fără, însă, a provoca victime - a anunțat Comandamentul de Sud al forțelor ucrainene. Până acum, Moscova a reușit să preia controlul complet asupra unui singur oraș important din Ucraina, Herson, tot în sud, unde administrația instalată de trupele de ocupație vrea să introducă rubla rusească în locul monedei naționale ucrainene, hrivna.

 „Vă rugăm să nu ignorați alertele aeriene și să mergeți imediat la adăposturi, riscul bombardamentelor este foarte probabil în toate regiunile Ucrainei” - a avertizat primarul capitalei, Kiev, Vitali Kliciko. El și-a anunțat concetățenii că în oraș nu va avea loc nicio festivitate legată de așa-zisa victorie sovietică de pe 9 mai 1945.

Președintele american, Joe Biden, a semnat o decizie privind acordarea unui ajutor militar suplimentar Ucrainei. În valoare de 150 de milioane de dolari, acesta include dispozitive de artilerie, muniție, radare și alte echipamente.  

VINERI, 6 mai, ZIUA 72. Rușii, acuzați că încalcă armistițiul promis la Azovstal. Kremlinul se lamentează că sprijinul occidental pentru Kiev îl împiedică să înfrângă Ucraina. Prezumtiva amantă a lui Putin, vizată de sancțiunile europenilor.

UPDATE 158: Încă cincizeci de civili, femei, copii și bătrâni, au putut fi evacuați, vineri, grație unui nou convoi umanitar, din combinatul Azovstal, ultimul punct de rezistență al forțelor ucrainene în orașul-port stategic Mariupol, la Marea Azov, asediat de trupele ruse de peste două luni. Anunțul îi aparține vicepremierului ucrainean Irina Vereșciuk, care a acuzat forțele ruse că au „încălcat în mod constant” încetarea focului promisă de Moscova în timpul evacuărilor. „Evacuarea a fost, prin urmare, extrem de lentă” - a spus ea. Anterior, și regimentul Azov, o fostă miliție ultranaționalistă ucraineană, dizolvată în trupele regulate ale Kievului și care apără uriașa oțelărie, i-a acuzat pe ruși  că au tras asupra uneia dintre mașinile sale care participa la operațiunea de evacuare a civililor, au ucis un soldat și au rănit alți șase. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că orașul Mariupol a fost „complet distrus” și că Rusiei nu i-a mai rămas nimic de dărâmat la Azovstal.

Tot vicepremierul Vereșciuk a anunțat că 41 de ucraineni, inclusiv 11 femei, au fost eliberați, într-un nou schimb de prizonieri cu Rusia. Ea nu a dezvăluit numărul rușilor predați la schimb.

UPDATE 157: Ucraina acuză că încetarea focului promisă de ruși pentru a permite evacuarea civililor din uzina metalurgică Azovstal, ultimul punct de rezistență al combatanților ucraineni în orașul-port strategic Mariupol, la Marea Azov, nu este respectată de trupele Moscovei. Șeful dispozitivului de apărare din combinat, Sviatoslav Palamar, comandant adjunct al regimentului Azov, o fostă miliție ultranaționalistă cooptată în trupele regulate ucrainene, a cerut ajutor comunității internaționale și președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru „evacuarea civililor rămași” – circa 200, potrivit primarului Mariupol - și a „soldaților răniți, care agonizează în lipsa unui tratament medical adecvat”. Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că trupele sale vor să asigure evacuarea în siguranță a civililor. Aceștia ar putea fi extrași din zona de luptă cu ajutorul unui nou convoi umanitar organizat de Națiunile Unite.

Departamentul american al Apărării a negat că le-ar fi furnizat ucrainenilor informații care le-au permis să elimine înalți ofițeri ruși ce coordonau operațiunile de pe front, așa cum scrisese cotidianul New York Times. Este adevărat că Statele Unite transmit informații la Kiev, „pentru a-i ajuta pe ucraineni să-și apere țara” - a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, care a adăugat că acestea nu includ locurile în care se află comandanții militari ruși pe câmpul de luptă. Americanii, a mai spus el, nu contribuie la deciziile ucrainenilor privind țintele pe care și le aleg în luptă. Pentru Kremlin, ajutorul occidental acordat Ucrainei împiedică Rusia să-și încheie rapid ofensiva declanșată în țara vecină. Statele Unite, Regatul Unit, NATO, în ansamblu, împărtășesc în mod constant informații forțelor armate ucrainene. Combinate cu furnizarea de arme, acestea nu fac posibilă finalizarea rapidă a operațiunii – s-a plâns purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.

Președintele Putin i-a prezentat scuze premierului israelian, Naftali Bennett, pentru remarcile diplomatului său șef, Serghei Lavrov, care a susținut că dictatorul nazist Adolf Hitler avea „sânge de evreu”. Calificate drept delirante de responsabilii israelieni, declarațiile lui Lavrov au generat o polemică virulentă între Moscova și Tel Aviv.

Peste șase miliarde de euro au fost strânși în cadrul unei conferințe internaționale a donatorilor, organizată la Varșovia „pentru a sprijini Ucraina și pe toți cei care susțin Ucraina” – a anunțat premierului Poloniei vecine, Mateusz Morawiecki. Comisia Europeană a oferit o donație de 200 de milioane de euro pentru strămutații interni din Ucraina, iar Franța își va majora ajutorul total la două miliarde de dolari, față de 1,7 miliarde de până acum.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a pronunțat pentru confiscarea bunurilor rusești înghețate pe teritoriul Uniunii, pentru a le face disponibile pentru reconstrucția Ucrainei. Media internaționale scriu că responsabilii comunitari plănuiesc să o sancționeze pe fosta gimnastă rusă Alina Kabaeva, pentru rolul său în propaganda de război a Kremlinului și pentru ceea ce numesc legăturile strânse cu președintele Putin. În mod repetat, presa a speculat că fosta sportivă e amanta liderului de la Kremlin, iar Bruxellesul ar putea decide să-I interzică accesul în spațiul Uniunii Europene și să-i înghețe bunurile de sub jurisdicția acesteia.

JOI, 5 mai, ZIUA 71. Ruşii promit că încetează focul la Azovstal. Armata lor simulează tiruri cu rachete cu capacitate nucleară în Kaliningrad. Petrolul s-a scumpit din nou.

Citește pe Veridica: Cum este percepută de ruși „operațiunea specială” din Ucraina și când ar putea să scadă susținerea pentru regimul Putin

Citește pe Veridica: Monitor Fake News Nr. 26: propagandă rusă cu războiul nuclear, Ziua Victoriei și Transnistria

Citește pe Veridica: Consiliul Europei acuză Rusia că recreează ororile celui de-al Doilea Război Mondial

Citește pe Veridica: Societe Generale a majorat provizioanele pentru credite neperformante din cauza războiului din Ucraina

Citește pe Veridica: Serviciile de informaţii americane ar fi înlesnit localizarea generalilor ruşi pe frontul ucrainean – scrie publicaţia „The New York Times”

Citește pe Veridica: Rusia a simulat tiruri de rachete cu capacitate nucleară

Update 156: Rusia a anunțat că trupele sale vor înceta focul asupra fabricii de oțel Azovstal, din oraşul-port strategic ucrainean Mariupol, la Marea Azov, și, începând de joi, vor deschide un coridor umanitar timp de trei zile, pentru evacuarea civililor refugiaţi în combinat, alături de ultimii combatanţi ucraineni. Anterior, primarul orașului, Vadim Boicenko, afirmase că lupte grele se poartă în jurul combinatului şi că ruşii trag cu toate categoriile de armament. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a cerut secretarului general al ONU, Antonio Guterres, să ajute la salvarea răniților de la Azovstal. El a anunțat, ulterior, că 344 de persoane au putut fi evacuate din Mariupol și împrejurimile acestuia în orașul Zaprorijie, situat la aproximativ 230 kilometri distanţă şi aflat sub controlul ucrainenilor.

Ministerul rus al Apărării a afirmat că armata sa a simulat un tir de rachete cu capacitate nucleară în enclava rusă Kaliningrad, situată între Polonia și Lituania, ambele membre ale Uniunii Europene şi NATO. Potrivit sursei, unitățile de luptă au exersat și „operațiuni în condiții de radiații și contaminare chimică”. Rusia și-a plasat forțele nucleare în alertă maximă la scurt timp după ce a invadat în Ucraina, pe 24 februarie.

Bruxellesul propune un embargo gradual asupra importului de petrol și produse petroliere rusești, ca parte a unui nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei. Proiectul prevede, potrivit oficialilor europeni, o scutire pentru Ungaria și Slovacia, două țări fără ieșire la mare şi dependente de livrările prin conducta „Drujba” („Prietenie”, în rusă). Acestea își vor putea continua achizițiile din Rusia în 2023. Aflată în relaţii cordiale cu Moscova şi glaciale cu Kievul, Budapesta a respins, însă, propunerea Comisiei „în forma sa actuală”, considerând că o astfel de măsură „ar distruge complet securitatea energetică a ţării”. Prețurile petrolului au crescut după prezentarea acestui proiect de embargo.

Şi Marea Britanie a anunțat o nouă rundă de sancțiuni împotriva Moscovei. Se interzicerea furnizarea către Rusia a serviciilor de contabilitate și consultanță, precum și intrarea pe teritoriul Regatului Unit a jurnaliştilor ruşi care fac apologia războiului din Ucraina şi a politicilor Kremlinului. Acestora le vor fi înghețate activele din Marea Britanie.

Președintele francez, Emmanuel Macron, singurul lider occidental care-l mai sună la telefon pe omologul său rus, Vladimir Putin, și premierul indian Narendra Modi, aflat în turneu în Europa, a cărui ţară are relaţii tradiţional bune cu Rusia, au cerut „încetarea imediată a ostilităților” din Ucraina.

MIERCURI, 4 mai, ZIUA 70. Două femei ucise de tiruri rusești la Azovstal. Mișcări neobișnuite de trupe în Belarus. Venediktova: Putin e „principalul criminal de război al secolului XXI”.

Citește pe Veridica: DEZINFORMARE: România, alături de Polonia, Ucraina și Moldova, se pregătește să invadeze Transnistria

Citește pe Veridica: Transnistria, Găgăuzia, Bălți. Provocări în Republica Moldova înainte de Ziua Victoriei

Citește pe Veridica: Ţările UE care refuză un embargo asupra petrolului rusesc vor fi „complice” la crimele de război

Citește pe Veridica: Un elicopter militar rusesc a intrat în spaţiul aerian al Finlandei – ţară care se pregăteşte să intre în NATO

Citește pe Veridica: Italia mulţumeşte Japoniei că redirecţionează încărcături de gaz natural lichefiat spre Europa

Citește pe Veridica: Un acord al UE pentru un embargou petrolier contra Rusiei încă nu a fost convenit

Citește pe Veridica: Kievul este „pregătit” pentru o raliere a forţelor belaruse la războiul Rusiei

Citește pe Veridica: Crește, din nou, fluxul de refugiați ucraineni în România vecină

Citește pe Veridica: Moscova reclamă că mercenari israelieni luptă alături de așa-zișii naziști ucraineni

Citește pe Veridica: Manevre de anvergură ale armatei belaruse

UPDATE 155: Continuă luptele violente dintre trupele ruse de invazie și ultimii combatanți ucraineni din orașul-port strategic Mariupol, sud-est, la Marea Azov, repliați în combinatul metalurgic Azovstal, unde s-au refugiat și numeroși civili. Acolo sunt mai mult de 30 copii, care așteaptă să fie salvați – afirmă primarul orașului, Vadim Boicenko. El adaugă că rușii atacă uzina cu artilerie grea, cu tancuri, cu aviație și trag și de pe mare, din nave care s-au apropiat de coastă.

Tot la Maripol, Rusia ar plănui o paradă militară pentru 9 mai, ziua în care Moscova sărbătorește victoria Uniunii Sovietice staliniste asupra Germaniei hitleriste, în 1945, la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial. Serviciile de informații ucrainene spun că, în orașul asediat mai bine de două luni, ocupanții au început să curețe străzile de ruinele clădirilor bombardate și de cadavrele care, până acum, zăceau abandonate.

Încă douăzeci de cadavre de civili au fost descoperite, în ultimele 24 de ore, în regiunea Kiev, din nord, ocupată timp de câteva săptămâni de forțele ruse, care au sfârșit prin a se retrage - a anunțat, miercuri, poliția ucraineană. 1.235 e numărul total de cadavre de civili găsite până acum în zonă.

Comisia Europeană a propus un embargo treptat al Uniunii asupra petrolului și produselor petroliere achiziționate din Rusia, ca sancțiune pentru războiul din Ucraina – a anunțat președintele acesteia, Ursula von der Leyen. Ungaria, care are relații glaciale cu Ucraina și neobișnuit de cordiale cu Rusia, a respins propunerea Comisiei în forma sa actuală, considerând că o astfel de măsură ar distruge complet securitatea energetică a țării. Rezerve la propunerea șefei germane a Executivului comunitar a exprimat și guvernul de la Berlin. Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a afirmat că țările membre ale Uniunii care refuză să instituie embargoul asupra petrolului rusesc vor fi complice ale crimelor de război comise de trupele Moscovei.

Bruxellesul propune și excluderea a încă trei bănci rusești, inclusiv Sberbank, cea mai mare instituție bancară a țării, din sistemul financiar internațional Swift, ca parte a celui de-al șaselea pachet de sancțiuni - a mai declarat von der Leyen. Pe lista rușilor sancționați a fost inclus și patrirahul ortodox Kiril, considerat un stâlp al regimului condus de președintele Vladimir Putin și care și-a înmulțit predicile de susținere a invaziei militare din Ucraina. Noi sancțiuni împotriva Rusiei a anunțat și Marea Britanie.

La Chișinău, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat, tot miercuri, că europenii plănuiesc să-și mărească considerabil sprijinul pentru Republica Moldova, prin livrarea de echipamente militare suplimentare. Anunțul survine după ce incidente bizare au avut loc în regiunea separatistă pro-rusă Transnistria (est), vecină Ucrainei, și după ce un general rus, Rustam Minekaiev, a  spus că preluarea sudului Ucrainei le va permite rușilor să aibă acces direct în această regiune.

Un elicopter al armatei ruse a violat spațiul aerian al Finlandei vecine miercuri dimineață - a acuzat ministerul Apărării de la Helsinki. Incidentul, al doilea de acest tip în ultima perioadă, are loc într-un moment în care, foarte probabil, pe fondul temerilor provocate de invadarea Ucrainei, Finlanda și Suedia vecină vor cere să fie admise în NATO.

UPDATE 154: Armata rusă și forțele secesioniștilor pro-moscoviți din Donbass își continuă asaltul asupra combinatului metalurgic Azovstal de la Mariupol, refugiu al ultimilor combatanți ucraineni din acest oraș-port strategic la Marea Azov. Un purtător de cuvânt al ministerului Apărării de la Moscova, Vadim Astafiev, spune că trupele ruse, folosind artilerie și avioane, distrug pozițiile de tragere ale luptătorilor ucraineni din Azovstal. Un comandant al regimentului Azov, fostă miliție ucraineană de extremă dreapta, care apără uzina, Sviatoslav Palamar, a repetat că acolo sunt adăpostiți și numeroși civili și a anunțat că tirurile ruse au ucis două femei și au rănit alți zece oameni. 

Coordonatoarea programului umanitar al Națiunilor Unite pentru Ucraina, Osnat Lubrani, s-a declarat bucuroasă că, tot la Mariupol, grație unei operațiuni desfășurate cu sprijinul ONU, au putut fi evacuați 101 civili, care au ajuns la Zaporijie, la circa la 230 de kilometri nord-vest, zonă aflată sub control ucrainean.

Ministerul ucrainean al Apărării a semnalat, miercuri, mișcări neobișnuite ale trupelor din Belarus, vecinul din nord al Ucrainei și considerat aliatul cel mai docil al Rusiei. Acestea ar face exerciții la scară largă, pentru a-și testa capacitatea de luptă. Experți militari britanici spun că Rusia a desfășurat 22 de grupuri de batalioane în apropierea orașul Izium, din estul Ucrainei, într-un efort de a avansa pe axa de nord a regiunii Donbass. Tot în Donbass, la Donețk, atacurile rusești au ucis 21 de civili și au rănit 27 – afirmă guvernatorul regional Pavlo Kirilenko, într-o postare online.

În sud-vest, susțin șefii ei, armata rusă a lovit cu rachete un aerodrom militar lângă Odessa, cel mai mare port ucrainean la Marea Neagră, și a distrus drone și muniție furnizate Ucrainei de către Statele Unite și aliații săi europeni. În vest, la Liov, nu departe de frontiera poloneză, primarul Andrii Sadovîi spune că în unele cartiere s-a întrerupt alimentarea cu curent, după ce atacuri aeriene au avariat centrale electrice din oraș.

Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a acuzat armata rusă că utilizează violul ca tactică de război și l-a descris pe președintele rus Vladimir Putin drept „principalul criminal de război al secolului XXI”. Rusia a negat, din nou, că a vizat civilii în conflict și a respins acuzațiile că forțele sale au comis crime de război.

MARȚI, 3 mai, ZIUA 69. Rusia ar putea declara război Ucrainei. A șaselea val de sancțiuni economice europene. 300 de milioane de lire sterline, ajutor militar britanic pentru Kiev.

Citește pe Veridica: FAKE NEWS: România își concentrează forțele militare la granițele cu Republica Moldova și Ucraina

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Tătarii din Crimeea sprijină acțiunile militare ale Rusiei pe teritoriul Ucrainei

Citește pe Veridica: Presa independentă rusă, despre cum ascunde Moscova militarii pe care îi pierde în Ucraina și rușii care se opun războiului

Citește pe Veridica: Papa Francisc e gata să meargă la Moscova

Citește pe Veridica: Parlamentul de la București își desființează grupurile de prietenie cu Rusia și Belarus

Citește pe Veridica: Prima Doamnă a Statelor Unite, în vizită în România şi Slovacia, în sprijinul refugiaţilor ucraineni

Citește pe Veridica: Polemică ruso-israeliană, legată de Hitler și Zelenski

UPDATE 153: La Mariupol, în sud-estul Ucrainei, port la Marea Azov, armata Moscovei și forțele secesioniștilor pro-ruși au lansat, marți, o ofensivă asupra combinatului siderurgic Azovstal, ultimul punct de rezistență ucraineană din acest oraș strategic, bombardat fără cruțare de mai bine de două luni. Armata rusă a uzat de artilerie și de aviație pentru a distruge pozițiile de tragere ale luptătorilor ucraineni repliați în fabrica din Mariupol – a precizat ministerul Apărării de la Moscova. Rușii mai afirmă că regimentul ucrainean Azov, o fostă miliție ultranaționalistă care apără combinatul, a profitat de încetarea focului, instituită pentru evacuarea civililor, ca să-și consolideze pozițiile defensive.

În a 69-a zi de război, frontul este înghețat - apreciază Institutului American pentru Studierea Războiului (ISW), care a monitorizat permanent evoluția ostilităților și care notează că forțele ruse nu au operat niciun atac la sol, ci doar au bombardat de la distanță pozițiile inamice.

Tot ISW consideră că, în est, atacul artileriei ucrainene asupra cartierului general rus din Izium a perturbat, probabil, coordonarea operațiunilor rusești. Și, tot în Statele Unite, un înalt oficial al Pentagonului afirmă că șeful statului major rus, Valeri Gherasimov, a vizitat, săptămâna trecută, linia frontului în regiunea secesionistă Donbass, devenită un obiectiv prioritar pentru Moscova. Sursa n-a confirmat zvonurile că Gherasimov ar fi fost rănit de tirurile ucrainene.

Nu există statistici sigure pentru civilii uciși după declanșarea, pe 24 februarie, a invaziei armatei ruse în Ucraina. Numai la Mariupol, autoritățile ucrainene evocă 20.000 de morți.  Anchetatorii ucraineni spun că au identificat peste 8.000 de cazuri de presupuse crime de război, comise mai ales în nord, în regiunea Kiev, de unde rușii s-au retras, după ce n-au reuși să ocupe capitala. Potrivit unui raport al ministerului ucrainean al Apărării, armata rusă a pierdut 23.000 de oameni, 190 de avioane și 1.000 de tancuri de la începutul ofensivei sale. Kremlinul a admis, recent, doar ceea ce a numit pierderi semnificative, fără a furniza cifre. Pe 25 martie, rușii au recunoscut moartea a 1.351 de militari și rănirea a 8.825. Unele surse occidentale apreciază că au fost uciși până la 12.000 de soldați ruși. De partea ucraineană, președintele Volodimir Zelenski  susține că până la 3.000 de soldați au fost uciși și aproximativ 10.000 răniți. Nu sunt disponibile statistici independente.

Potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați (UNHCR), peste 5,4 milioane de ucraineni au fugit din țara lor. Femeile și copiii reprezintă 90% dintre acești refugiați, bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani, susceptibili de a fi mobilizați, neavând dreptul să plece din țară. Peste 7,7 milioane de oameni și-au părăsit casele, dar se află încă în Ucraina – a calculat Organizația Internațională pentru Migrație (OIM).

UPDATE 152: Tot mai mulți experți occidentali pronostichează că Rusia ar putea să declare oficial război Ucrainei, pentru a-şi putea mobiliza rezerviştii și recruții. Ei cred că preşedintele Vladimir Putin ar putea formula declarația de război lunea viitoare, pe 9 mai, cînd Rusia celebrează Ziua Victoriei din 1945 a Uniunii Sovietice staliniste asupra Germaniei hitleriste.  Numită de oficialii de la Moscova operațiune militară specială, invazia din Ucraina ar urmări demilitarizarea și așa-zisa denazificare a țării vecine. Autoritățile au ordonat presei să elimine orice referire la civilii uciși de armata rusă în Ucraina, precum și termenii de "invazie", "ofensivă" sau "declarație de război". Pentru a nu risca să fie închisă, prestigioasa publicaţie independentă moscovită Novaia Gazeta a anunţat, la sfârșitul lui martie, că-și  suspendă apariţia, atât în versiunea tipărită, cât și în format online, până la sfârşitul așa-zisei operaţiuni militare speciale.

Comisia Europeană urmează să propună, marți, un al șaselea pachet de sancțiuni economice contra Moscovei, care să includă un calendar pentru eliminarea treptată a achizițiiilor de petrol rusesc. Acestea reprezintă 30% din importurile de petrol din Uniunea Europeană, iar abandonarea lor se va face gradual, pe durata a șase până la opt luni. Ungariei și Slovaciei, dependente de hidrocarburile rusești, ar urma să li se facă rabat. Cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene au plătit pentru petrol Rusiei aproape 20 de miliarde de euro doar după 24 februarie, când armata rusă a invadat Ucraina. Principalii importatori de combustibili fosili din Rusia (gaz, țiței, produse petroliere și cărbune) sunt Germania, Italia, Olanda și Franța, adică primele patru economii europene. Noile sancțiuni vor viza și sectorul bancar rusesc. Vor fi și alte bănci rusești care vor ieși din sistemul Swift, de tranzacții bancare internaționale - a declarat înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell.

Premierul britanic Boris Johnson se va adresa, tot marți, Parlamentului ucrainean, prin videoconferință, pentru a anunța 300 de milioane de lire sterline (echivalentul a circa 357 de milioane de euro), drept ajutor militar suplimentar pentru Kiev. Acesta include, în special, echipamente defensive. Până acum, Marea Britanie a furnizat Ucrainei 5.000 de rachete antitanc, cinci sisteme de rachete antiaeriene cu peste 100 de rachete și 4,5 tone de explozibili.

Până la sfârșitul lunii mai, diplomații americani ar putea reveni la Kiev, de unde plecaseră la jumătatea lunii februarie, cu câteva zile înainte de declanșarea invaziei ruse – a anunțat însărcinata cu afaceri a Statelor Unite, Kristina Kvien. Acum o săptămână, președintele american, Joe Biden, a numit-o pe diplomata veterană Bridget Brink ambasador al Statelor Unite în Ucraina. Vorbitoare de rusă, Brink, care servește în prezent ca ambasador în Slovacia, e diplomat de carieră de 25 de ani și a lucrat în fostele republici sovietice Uzbekistan și Georgia, precum și în poziții de conducere în Departamentul de Stat și Consiliul Național de Securitate. Funcţia era vacantă de aproape trei ani, după ce, în mai 2019, fostul președinte Donald Trump a rechemat-o, brusc, de la post pe ambasadoarea Marie Yovanovitch. 

La Moscova, celebrul teatru Bolșoi a anunțat că retrage de pe afiș spectacolele montate de doi regizori care au părăsit Rusia și și-au comunicat public opoziția față de ofensiva acesteia în Ucraina.

LUNI, 2 mai, ZIUA 68. Războiul poate continua și după 9 mai. Civili uciși în bombardamentele rusești. Centrala nucleară de la Zaporojie pare să funcționeze normal.

UPDATE 151: Rachete trase de armata rusă au lovit, luni seară, un imobil rezidențial, unde au ucis un adolescent de 15 ani, și o biserică supusă patriarhiei ortodoxe de la Moscova, în orașul-port de la Marea Neagră Odessa, din sud-vestul Ucrainei. Cinci persoane se aflau în clădirea rezidențială, iar un al doilea copil a trebuit dus la spital – scriu media ucrainene, citate de agențiile internaționale de presă.

Tot la Odessa, cel mai mare port al Ucrainei, armata susține că a distrus două nave de patrulare rusești, în apropiere de Insula Șerpilor, fost teritoriu românesc anexat de Uniunea Sovietică stalinistă în 1940, în urma unui ultimatum, și preluat, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor, după dezintegrarea URSS.

Statele Unite au afirmat că dețin informații „foarte credibile” conform cărora Rusia intenționează să organizeze pretinse referendumuri „la mijlocul lunii mai”, pentru a „încerca să anexeze” așa-zisele republici separatiste pro-ruse Donețk și Lugansk, din estul Ucrainei. Potrivit ambasadorului american la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Michael Carpenter, Moscova are în vedere un proiect similar pentru Herson, un oraș de coastă ucrainean unde a preluat controlul la scurt timp după declanșarea invaziei din Ucraina, pe 24 februarie. Hersonul, situat aproape de Crimeea anexată de Moscova în 2014, este primul, și până acum, singurul oraș ucrainean important pe care rușii au reușit să-l ocupe și unde administrația instalată de ei a anunțat că vrea să introducă rubla rusească în locul monedei naționale ucrainene, hrivna.

Danemarca și Suedia au anunțat, tot luni, redeschiderea ambasadelor lor de la Kiev, ca semnal de sprijin pentru Ucraina invadată de trupele ruse.

 UPDATE 150: Rusia nu încearcă să pună capăt războiului din Ucraina până pe 9 mai, sărbătorită ca Zi a Victoriei în al Doilea Război Mondial - a declarat ministrul său de Externe, Serghei Lavrov. Armata noastră nu își va ajusta în mod artificial acțiunile - a spus el, într-un interviu pentru televiziunea italiană Mediaset, infirmând speranțele analiștilor și media că vărsarea de sânge s-ar putea opri într-o săptămână, când, în mod tradițional, rușii celebrează, cu mare fast, victoria Uniunii Sovietice staliniste asupra Germaniei hitleriste

Evacuarea civililor va continua, luni, din Mariupol, după o primă operațiune de extragere a circa o sută de oameni, între care numeroși copii și femei, din combinatul metalurgic Azovstal, asediat de forțele ruse în acest port strategic la Marea Azov, din sud-estul Ucrainei. Evacuările sunt coordonate de Ucraina, Rusia și Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR).

Opt civili au fost uciși în bombardamentele armatei ruse în regiunile Harkov și Donețk, din est. Patru victime s-au înregistrat numai în orașul Liman, aflat aproape de linia frontului și sub amenințarea directă a înaintarii trupelor ruse. Oficialii militari ucraineni califică drept dificilă și situația din regiunile Izium și Sieverodonețk, unde ei spun că inamicul și-a concentrat majoritatea eforturilor și trupele sale cele mai bine pregătite pentru luptă.

O clădire administrativă este carbonizată, dar cele ale reactoarelor par intacte – scriu reporterii media internaționale care au putut vizita centrala nucleară de la Zaporijie, cea mai mare din Ucraina și Europa, a cărei capturare de către armata rusă a stârnit îngrijorarea comunității internaționale. Centrala funcționează normal, în conformitate cu standardele nucleare, radioactive și de mediu - susține generalul rus Valeri Vasiliev, specialist în probleme nucleare și chimice, trimis de la Moscova pentru securizarea amplasamentului.

Pentru a sancționa invazia declanșată în Ucraina, Uniunea Europeană pregătește oprirea treptată a achizițiilor de petrol și produse petroliere din Rusia și va anunța un calendar și noi măsuri săptămâna aceasta - au declarat surse diplomatice din spațiul comunitar.

DUMINICĂ, 1 mai, ZIUA 67. Primii civili evacuați din oțelăria Azovstal, de la Mariupol. Orașul, cândva prosper, a devenit un lagăr rusesc de concentrare – acuză președintele Volodimir Zelenski. În Donbass, un sat e al lor, un sat e al nostru – spun militarii ucraineni.

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Armata ucraineană aduce cadavre în Lisiciansk pentru a înscena un nou masacru

Citește pe Veridica: Incidente în Rusia, lângă frontieră

Citește pe Veridica: România se așteaptă la noi atacuri informatice

UPDATE 149: Un prim grup de civili a fost evacuat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, din oțelăria Azovstal, ultimul puct de rezistență ucraineană din Mariupol, orașul-port strategic de la Marea Azov. Sviatoslav Palamar, unul dintre șefii celebrului regiment Azov, o fostă miliție naționalistă ucraineană, ai cărei combatanți s-au repliat în combinatul metalurgic, a precizat că au fost evacuați circa 20 de oameni, majoritatea femei și copii.  El și-a exprimat speranța că aceștia vor ajunge în regiunea Zaporojie, controlată de autoritățile de la Kiev. Palamar mai spune că oamenii săi continuă să curețe dărâmăturile, pentru a scoate la suprafață toți civilii. La Moscova, agenția oficială TASS afirmă că au ieșit din combinat 25 de civili, inclusiv șase copii.

Sute de militari și de civili ucraineni sunt, încă, la Azovstal, ale cărui galerii subterane, datând din epoca sovietică, i-au protejat, săptămâni în șir, de bombardamentele rusești. Potrivit noilor imagini, captate, prin satelit, pe 29 aprilie, de compania americană  Maxar Technologies, aproape toate clădirile complexului metalurgic au fost distruse. Cândva un oraș prosper, cu sute de mii de locuitori, Mariupol a fost asediat de trupele Moscovei încă de la declanșarea invaziei, pe 24 februarie, și a devenit acum un lagăr rusesc de concentrare, înconjurat de ruine – acuză președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Capturarea totală a acestui oraș ar permite Moscovei să conecteze terestru teritoriile ocupate din sud, inclusiv peninsula Crimeea, anexată în 2014, cu așa-zisele republici populare, separatiste, pro-ruse, Donețk și Lugansk, din est.

În est, în Donbass, constată analiștii militari, armata rusă, superioară numeric adversarului său ucrainean și mult mai bine înzestrată cu artilerie, bombardează continuu.  „Nu este ca în 2014, nu există un front definit de-a lungul unei axe” - explică Irina Rîbakova, ofițer de presă al brigăzii 93 a forțelor ucrainene, cu trimitere la războiul care, acum opt ani, a opus armata Kievului separatiștilor pro-ruși din această regiune. „Un sat e al lor, un sat e al nostru, ca pe o tablă de șah” – adaugă ea, recunoscând că, după două săptămâni de asalt rusesc, armata ucraineană n-a reușit să împingă inamicul înapoi. Un înalt oficial militar ucrainean, generalul Valeri Zalujnîi, a declarat că l-a informat pe șeful Statului Major al Armatei Statelor Unite, Mark A. Milley, despre situația dificilă din est, în special în regiunile Izium și Sieverodonețk, unde inamicul și-a concentrat majoritatea eforturilor și trupele sale cele mai bine pregătite pentru luptă.

Și în nord-est, la Harkov, al doilea oraș ca mărime al țării, cu aproape 1,5 milioane de locuitori înainte de război, cartierele rezidențiale sunt lovite zilnic de rachete rusești, care ucid numeroși civili. Armata ucraineană a contraatacat și, după două luni de ocupație rusă, a preluat controlul la Ruska Lozova, un sat de câteva mii de locuitori, situat la circa douăzeci de kilometri de Harkov.

SÂMBĂTĂ, 30 aprilie, ZIUA 66. Situație dificilă la Harkov. Rușii pretind că războiul continuă conform planului.

Citește pe Veridica: În căutarea alternativei la petrolul rusesc, Occidentul ar putea ajunge la „Rusii mai mici”

Citește pe Veridica: FAKE NEWS: Atacurile din Transnistria, organizate de Occident pentru a atrage Moldova în NATO și a captura muniție sovietică

Citește pe Veridica: Scădere ușoară a numărului de oameni care fug în România

Citește pe Veridica: Rușii, acuzați că fură grâne din silozurile ucrainene

UPDATE 148: Trupele ruse care au invadat Ucraina își mențin presiunea asupra zonelor în și sud și est și par să-și fi concentrat acțiunile în jurul Harkovului, în nord-est, al doilea oraș ca mărime din țară. Explozii violente s-au auzit în noaptea de vineri spre sâmbătă în Harkov, deja lovit, de săptămâni în șir, de artileria rusă. Cel puțin un om a fost ucis și numeroși alții răniți, potrivit administrației militare regionale din Harkov. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a recunoscut că situația din regiune este dificilă, dar a spus că trupele Kievului au obținut ceea ce a numit succese tactice.

În est, în regiunea Donbass, pe care Kremlinul și-a propus să o cucerească în totalitate, „ocupanții fac totul pentru a distruge” – acuză președintele Zelenski, care consideră că „bombardamentele constante asupra infrastructurii și zonelor locuite arată că că Rusia vrea să facă această zonă de nelocuit”. 14 atacuri lansate de forţele ruse au fost respinse în ultimele 24 de ore în zonele secesioniste Lugansk și Donețk - afirmă Statul Major al forţelor ucrainene.

Potrivit unui înalt oficial al Pentagonului, rușii sunt departe de a fi realizat joncțiunea trupelor care intră prin regiunea Harkov, la nord de Donbass, cu cele venite din sud. Experții militari americani cred că armata rusă continuă să creeze condițiile pentru o ofensivă susținută, de mai mare anvergură.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, pretinde că așa-zisa operațiunea militară specială, cum numește Moscova invazia care a început pe 24 februarie,  continuă conform planului. Într-un interviu pentru agenția de presă China Nouă, patronată de regimul comunist de la Beijing, Lavrov se declară convins că armata rusă își va atinge toate obiectivele, în pofida opoziției ucrainenilor și a partenerilor lor occidentali. El a cerut, din nou, Occidentului să oprească livrările de arme către Ucraina. „Dacă Statele Unite și NATO sunt cu adevărat interesate să rezolve criza din Ucraina, atunci, în primul rând, ar trebui să se trezească și să nu mai aprovizioneze regimul de la Kiev cu arme și muniție” – mai susține șeful diplomației de la Moscova.

VINERI, 29 aprilie, ZIUA 65. Rușii confirmă că au bombardat Kievul exact când acolo se afla secretarul general al ONU. Tirurile au ucis o jurnalistă de la postul de radio Europa Liberă.

Citește pe Veridica: Sofia: Premierul Kiril Petkov, motorul divorțului anevoios al Bulgariei de Rusia

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Polonia va prelua controlul asupra „teritoriilor sale istorice” din Ucraina cu ajutorul SUA

Citește pe Veridica: România, atacată de hackerii ruși

Citește pe Veridica: Exporturile ucrainene de cereale s-au reluat prin România

Citește pe Veridica: Numărul refugiaţilor ucraineni ajunşi în Polonia a depăşit 3 milioane

Citește pe Veridica: Un ONG britanic anunţă că doi voluntari de-ai săi au fost capturaţi de forţele ruse în Ucraina

Citește pe Veridica: Consiliul Europei cere crearea unui TPI pentru agresiunile contra Ucrainei

UPDATE 147: Moscova a confirmat, vineri, că, în ajun, a bombardat capitala ucraineană, Kiev, chiar când acolo se afla în vizită secretarul general al ONU, Antonio Guterres. „Forțele ruse au distrus, cu arme de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune, atelierele companiei spațiale Artiom”, precum și, în alte lovituri, „trei centrale electrice situate în apropierea nodurilor feroviare” din regiunea Kiev - a declarat presei ministerul Apărării de la Moscova. Secretarul general Guterres este „șocat”, dar „în siguranță” - a declarat un purtător de cuvânt al ONU.

Bombardamentele, primele asupra Kievului de la jumătatea lunii aprilie, au ucis cel puțin o persoană, Vira Hirici, o jurnalistă ucraineană de la Radio Liberty – Radio Europa Liberă, post finanțat de Congresul Statelor Unite. Cadavrul ei a fost descoperit printre ruinele unei clădiri lovite de tirurile rusești.  Bombadamentele dezvăluie, încă o dată, comunității internaționale că președintele rus, Vladimir Putin, și regimul său nu respectă dreptul internațional - apreciază guvernul german.

Responsabilii de la Kiev speră că la Mariupol, oraș-port strategic din sud-est, la Marea Azov, controlat de forțele ruse, se va putea  organiza o operațiune umanitară de evacuare a civililor refugiați  în imensa oțelărie Azovstal, unde s-au repliat și ultimii combatanți ucraineni.

JOI, 28 aprilie, ZIUA 64. Ucrainenii se aşteaptă la săptămâni extrem de dificile. Moscova avertizează asupra oricărei intervenţii externe în conflict. Secretarul general al ONU merge la locul masacrelor comise de trupele ruse.

UPDATE 146: Armata rusă a bombardat, joi seară, din nou, capitala ucraineană, Kiev, pentru prima dată după două săptămâni și exact când acolo se afla secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a spus că ținta a fost cartierul central Cevcenkovski, unde corespondenții de presă au văzut cel puțin o clădire cu etaj în flăcări. „Ieri stătea la o masă lungă la Kremlin și astăzi îi explodează bombe deasupra capului” - a ricanat consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak, după ce Guterres a ajuns la Kiev de la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele rus, Vladimir Putin. Șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andrii Iermak, crede că noile bombardamente sunt o dovadă că țara sa are nevoie de o victorie rapidă asupra Rusiei și că toți oamenii civilizați trebuie să se unească în jurul Ucrainei. El a cerut privarea Rusiei de dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU. „Prin acest act odios de barbarie, Rusia își demonstrează, încă o dată, atitudinea față de Ucraina, Europa și lume”, a scris și ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, pe Twitter.

Zece militari ruși au fost inculpați de procurorii ucraineni, tot joi, pentru presupuse crime de război comise la Bucea, aproape de Kiev. În martie, când orașul era ocupat, aceștia ar fi luat ostatici civili, ce nu participau la ostilități și nu erau înarmați, pe care i-au privat de hrană și de apă -  a explicat procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova. Ea a adăugat că anchetatorii ucraineni au identificat peste 8.000 de cazuri de presupuse crime de război comise de militarii ruși în zonele ocupate. Acestea includ uciderea civililor, bombardarea infrastructurii, tortura, delictele sexuale, precum și utilizarea de  de arme interzise.

Președintele american, Joe Biden, a cerut Congresului o suplimentare cu 33 de miliarde de dolari a bugetului, pentru a oferi mai mult ajutor militar Kievului. El a propus și lichidarea activelor oligarhilor ruși, pentru a compensa daunele suferite de Ucraina. Statele Unite nu atacă Rusia, ci ajută Ucraina să se apere împotriva agresiunii ruse – a precizat liderul de la Casa Albă. Livrările de arme către Ucraina amenință securitatea europeană și provoacă instabilitate – s-a lamentat Kremlinul, după ce ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a cerut să fie livrate mai multe arme grele și avioane la Kiev.

Un cetăţean britanic a fost ucis în Ucraina, iar un altul este dat dispărut - a declarat un purtător de cuvânt al ministerului de Externe de la Londra, fără a oferi detalii despre cine erau cei doi și ce făceau în Ucraina. Potrivit presei britanice, ei luptau împotriva forțelor ruse ca voluntari.

45 de ucraineni au fost eliberați în cadrul unui nou schimb de prizonieri cu Rusia - au anunțat autoritățile de la Kiev, fără a dezvălui, ca de obicei, numărul rușilor care au fost predați în schimb Moscovei.

Citește pe Veridica: Andrei Kurkov: Putin a obținut ceea ce nu dorea – consolidarea națiunii ucrainene

Citește pe Veridica: Atacurile din Transnistria și riscul unei intervenții ruse în Republica Moldova. Poate fi România atrasă în conflict?

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Vladimir Putin l-a convins pe secretarul general ONU, António Guterres, că naziștii ucraineni trebuie judecați la Tribunalul Penal Internațional

Citește pe Veridica: Finlandezii și suedezii sunt așteptați în NATO

Citește pe Veridica: Ajutorul pentru Ucraina este costisitor, dar Statele Unite nu pot să stea deoparte – afirmă preşedintele Joe Biden

Citește pe Veridica: NATO este gata să ofere ani în şir arme Ucrainei, în războiul ei cu Rusia

Citește pe Veridica: Polonia vrea ca ţările care plătesc gazul rusesc în ruble să fie penalizate de Bruxelles

Citește pe Veridica: Parlamentul german aprobă o petiţie care susţine livrarea de armament greu în Ucraina

Citește pe Veridica: Rușii vor să introducă rubla în Hersonul ocupat

Citește pe Veridica: În România, în ultimele 24 de ore, au intrat peste 8.600 de ucraineni

Citește pe Veridica: Flota rusă din Marea Neagră încă are capacitatea de a lovi Ucraina

UPDATE 145: Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov, a declarat că urmează săptămâni extrem de dificile în lupta împotriva armatei ruse care i-a invadat ţara. El a spune ruşii au acumulat forțe pentru o ofensivă majoră în estul Ucrainei, despre care Moscova afirmă că e, acum, prioritatea campaniei sale militare. Guvernatorul regiunii Zaporojie, din sud-est, a infirmat anunţul ministerului rus al Apărării potrivit căruia tiruri cu rachete Kalibr ar fi distrus o mare cantitate de armament şi muniţie livrate ucrainenilor de partenerii occidentali şi stocate într-o fabrică de aluminiu.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat, din nou, împotriva oricărei intervenții externe în conflictul din Ucraina şi a ameninţat că un răspuns fulgerător. Oficialii de la Moscova ameninţaseră, deja, că transporturile occidentale de armament pentru Ucraina sunt aşa-zise ţinte legitime pentru armata lor.  

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, face în Ucraina prima sa vizită după declanşarea invaziei ruse, pe 24 februarie. El merge la Borodianka, Irpin și Bucea, aşezări din nordul ţării unde trupele ruse sunt acuzate că, în martie, au comis crime în masă, înainte de a se retrage. Anterior, Guterres a fost la Moscova, unde i-a spus lui Putin că, din punctul de vedere al Naţiunilor Unite, ceea ce Moscova numeşte o operaţiune militară specială nu e altceva decât o invazie.

Parlamentul canadian a adoptat, în unanimitate, o moţiune care condamnă actele de genocid comise de Rusia împotriva poporului ucrainean. Există, spun parlamentarii de la Ottawa, dovezi clare şi abundente despre crime de război şi crime împotriva umanităţii sistematice şi masive. Aceste crime includ tortura, atrocităţi în masă, transferul forţat al copiilor ucraineni pe teritoriul Rusiei, utilizarea pe scară largă a violenţei fizice şi psihice, precum şi violul. Guvernul canadian, notează media internaţionale, doreşte să lichideze activele ruseşti din ţară pentru a finanţa ajutorul acordat Ucrainei. Opinia publică din Canada e foarte sensibilă la războiul din Ucraina. Potrivit statisticilor oficiale, peste 1,2 milioane de cetățeni canadieni au origini ucrainene și sunt, numeric, a treia cea mai mare comunitate ucraineană din lume, după cele din țara de origine și din Rusia.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a salutat propunerea Comisiei Europene privind suspendarea, pentru un an, a tuturor taxelor vamale la produsele ucrainene importate în spaţiul comunitar. El acuză Rusia că încearcă să provoace o criză globală a prețurilor și să semene haos pe piața mondială a produselor alimentare. Propunerea Comisiei trebuie aprobată de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Miniştrii europeni responsabili cu sectorul energetic se vor întruni, luni, 2 mai, într-o şedinţă extraordinară - au anunţat surse politice. Aceasta are loc după ce gigantul energetic rusesc Gazprom a sistat toate livrările de gaz către Polonia şi Bulgaria, care au refuzat să achite facturile în moneda naţională rusească, rubla.

MIERCURI, 27 aprilie, ZIUA 63. Gazprom a tăiat livrările către Polonia și Bulgaria. Uniunea Europeană promite un răspuns coordonat. Armata ucraineană a recunoscut un avans al forțelor ruse în estul țării.

Citește pe Veridica: Responsabili politici români, la Kiev

Citește pe Veridica: Paradoxul Varșovia. Cum a schimbat războiul din Ucraina imaginea Poloniei

Citește pe Veridica: Rusia se retrage din Organizaţia Mondială a Turismului

Citește pe Veridica: Marea Britanie îndeamnă la „dublarea sprijinului” pentru Ucraina

Citește pe Veridica: Putin are „spaţiul politic” pentru a se retrage din Ucraina – crede Boris Johnson

Citește pe Veridica: Rușii ţintesc poduri şi căi ferate pentru a încetini livrările de arme către Ucraina

Citește pe Veridica: Președintele Putin susține că încă mai speră la un „rezultat pozitiv” în negocierile cu Ucraina

UPDATE 144: Gigantul energetic rusesc Gazprom a anunțat, miercuri, că și-a suspendat toate livrările de gaze către Bulgaria și Polonia, fiindcă acestea nu le-au plătit în moneda națională rusească, rubla. Cele două țări slave, cândva sateliți a fostei Uniunii Sovietice, azi membre ale Uniunii Europene și NATO, au economii dependente de gazul rusesc. Compania poloneză de gaze PGNiG a confirmat încetarea completă a furnizării de gaze naturale de către Gazprom, fără ca aceasta să afecteze livrările sale curente către clienți. La rândul său, guvernul bulgar susține că a făcut toate plățile necesare în timp util și asigură că a căutat soluții alternative la livrările rusești. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirmă că Uniunea era pregătită pentru anunțul Gazprom și va da un răspuns coordonat. Ea a calificat decizia rușilor drept o nouă tentativă de șantaj.  

În teren, armata rusă susține că a distrus o cantitate mare de arme și muniție livrate Ucrainei de Statele Unite și de țările europene și stocate la uzina de aluminiu din Zaporojie (sud-est).  Aceasta ar fi fost lovită cu cu rachete de înaltă precizie Kalibr. Rușii mai spun că au efectuat lovituri aeriene împotriva a 59 de ținte ucrainene, în care se aflau trupe și erau depozitate muniții. Armata ucraineană a recunoscut un avans al forțelor ruse în estul țării, cu capturarea unor localități din regiunea Harkov și din Donbass.

Un depozit de arme situat într-un sat rusesc, la aproximativ 20 de kilometri de granița cu Ucraina, a luat foc. Potrivit autorităților locale, incendiul a fost ținut sub control, iar originea acestuia nu a fost stabilită. Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a calificat exploziile din Rusia drept karma și o plată pentru războiul din țara sa. Anterior, Moscova i-a acuzat în repetate rânduri pe ucraineni că au lovit ținte de pe teritoriul său.

MARȚI, 26 aprilie, ZIUA 62. Zeci de țări contribuie la înarmarea Ucrainei. Președintele Zelenski susține că victoria e doar o chestiune de timp. Moscova îl acuză că doar mimează dorința de a negocia.

UPDATE 143: Statele Unite și aliații lor se vor întruni lunar, pentru a identifica modalități de consolidare a capacităților militare ale Ucrainei invadată de armata rusă - a anunțat, marți, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin. La reuniunea din Germania, de la celebra bază militară americană de la Ramstein, Austin și reprezentanții celor circa 40 de țări aliate Statelor Unite au decis crearea unui grup de contact pentru apărarea Ucrainei.

Tot în Germania, guvernul de coaliție de la Berlin a anunțat că va autoriza livrarea către Ucraina a cincizeci de tancuri, ceea ce reprezintă o schimbare de poziție față de prudența cu care, până acum,  responsabilii germani evitaseră să sprijine militar Kievul.

La Moscova, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite (ONU), Antonio Guterres, a pledat pentru o încetare a focului cât mai curând posibil. El a subliniat că, pentru ONU, ceea ce Rusia numește operațiunea militară specială din Ucraina nu-i altceva decât o invazie. De la Moscova, unde s-a întîlnit cu președintele rus, Vladimir Putin, Guterres va merge la Kiev.

La New York, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat, prin consens, o rezoluție prin care le cere celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate, între care și Rusia, să-și justifice utilizarea dreptului de veto. Potrivit media internaționale, e o reformă rară în funcționarea, altminteri inerțială și ineficientă, a ONU și care a devenit obligatorie după ce armata rusă a invadat Ucraina.

Primăria Kievului a dispus demolarea unui monument din epoca sovietică, prin care era celebrată așa-zisa fraternitate ruso-ucraineană. Între timp, numărul ucrainenilor fugiți din țara lor de teama războiului a ajuns la aproape 5,3 milioane.  

Citește pe Veridica: Presa independentă rusă, despre crime de război și cum se răspândesc minciunile regimului în instanțele internaționale, manualele de istorie și la facultățile de jurnalism

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Ucraina a atacat cu arme chimice și biologice pozițiile militarilor ruși

Citește pe Veridica: Vladimir Putin nu este „serios” în intenţiile sale de a negocia cu Ucraina – afirmă şeful diplomaţiei americane

Citește pe Veridica: Washingtonul și aliații săi se vor întâlni în fiecare lună, pentru a ajuta Ucraina din punct de vedere militar

Citește pe Veridica: La exact 36 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, UE îşi exprimă temerile legate de un accident similar, pe fondul invaziei ruse în Ucraina

Citește pe Veridica: Secretarul general al ONU pledează, la Moscova, pentru o încetare a focului „în cel mai scurt timp”

Citește pe Veridica: Numărul refugiaților ar putea ajunge la 8,3 milioane

Citește pe Veridica: Peste 4.400 de oameni s-au refugiat, în ultimele 24 de ore, din Ucraina în România

Citește pe Veridica: Marea Britanie elimină toate taxele vamale pentru produsele ucrainene

UPDATE 142: Statele Unite reunesc, marți, în Germania, circa 40 de țări aliate, dispuse să contribuie la înarmarea suplimentară a Ucrainei, care rezistă invaziei rusești declanșate pe 24 februarie. Întrunirea, organizată în celebra bază militară americană de la Ramstein, e condusă de secretarul Apărării, Lloyd Austin. Însoțit de șeful diplomației de la Washington, Antony Blinken, acesta tocmai a fost la Kiev, unde a reconfirmat sprijinul ferm al Statelor Unite pentru Ucraina. Americanii au anunțat  un nou ajutor armat pentru Kiev, de 700 de milioane de dolari, ceea ce ridică asistența militară la un total de 3,4 miliarde. Austin a declarat că dorește să vadă Rusia atît de slăbită, încât să nu mai poată invada alte țări. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a spus celor doi membri ai Executivului american că victoria țării sale asupra invadatorilor e doar o chestiune de timp.

Potrivit ministrului britanic al Apărării, Ben Wallace, Moscova a pierdut până acum circa 15 mii de oameni în Ucraina, număr care nu poate fi verificat de surse independente. Moscova nu a mai oferit nicio evaluare de pe 25 martie, când susținea că a pierdut doar 1.351 de soldați. Luni, în a doua zi a Paștelui ortodox, celebrat în ambele țări, armata rusă a afirmat că a lovit luni aproximativ 100 de ținte în Ucraina, inclusiv instalații feroviare din centrul țării. Ministerul ucrainean al Apărării susține că armata rusă și-a regrupat forțele în sud și a încercat să avanseze spre Zaporojie (est), dar a suferit pierderi și a eșuat.

Analiștii spun că situația pare blocată în orașul-port strategic Mariupol, sud, la Marea Azov, controlat aproape în întregime de ruși. Forțele ruse continuă să bombardeze vastul complex metalurgic Azovstal, unde s-au repliat ultimii luptători ucraineni și unde s-ar fi refugiat și circa o mie de civili. Moscova a acuzat Kievul că îi împiedică pe civili să părăsească Azovstal. Ucrainenii au replicat că nu s-a ajuns la niciun acord cu rușii privind coridoarele umanitare care să permită evacuarea civililor.

Lupte se dau și în regiunea Harkov, în nord-est, cu o „încercuire parțială” a celui de-al doilea oraș al țării, potrivit ministerului ucrainean al Apărării. Bombardamentele continue i-au forțat pe civili să doarmă în adăposturi subterane de săptămâni în șir.

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite (ONU), Antonio Guterres, este așteptat, marți, la Moscova, după ce, luni, a vizitat Turcia, țară care încearcă să medieze în conflict. Abia apoi Guterres va merge la Kiev, ordine care l-a iritat pe Zelenski.  Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, susține că dorește să continue negocierile cu Kievul, dar l-a acuzat pe președintele ucrainean că doar „pretinde” că e dispus să discute. Zelenski este un actor bun, dar declarațiile sale sunt pline de  contradicții - a mai afirmat  Lavrov.

LUNI, 25 aprilie, ZIUA 61. Războiul a intrat în treia lună. Kievul îi propune Moscovei negocieri chiar lângă combinatul Azovstal. Separatiștii pro-ruși au arestat angajați OSCE.

UPDATE 141: Autoritățile de la Kiev au anunțat că sunt gata să negocieze cu Rusia soarta ultimilor apărători ucraineni ai orașului-port strategic Mariupol, în sud, la Marea Azov. Un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Oleksi Arestovici, a spus că discuțiile ar putea fi purtate chiar lângă vastul complex metalurgic Azovstal, unde s-au repliat combatanții și unde sunt refugiați și numeroși civili.  

Și Organizația Națiunilor Unite (ONU) a cerut încheierea imediată a unui armistițiu la Mariupol, care să permită evacuarea a circa o sută de mii de civili, încă blocați în orașul controlat aproape în întregime de armata rusă. La Vatican, la rândul său, Papa Francisc și-a reînnoit apelul privind perfectarea unui armistițiu și încetarea atacurilor împotriva a ceea ce a numit populația epuizată.

Intrat în a treia lună chiar de Paștele ortodox, celebrat de ambele popoare, războiul dintre armata ucraineană și trupele ruse de invazie continuă cu intensitate în estul și sudul țării. Harkovul, în nord-est, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, este blocat parțial de ruși, care continuă să-l bombardeze - potrivit statului major ucrainean. Moscova a recunoscut că a executat în regiune sute de lovituri de artilerie, despre care susține că au vizat ținte militare ucrainene, inclusiv patru depozite de muniții. În bazinul carbonifer Donbass, din est, trupele ruse și-au intensificat ofensiva în trei direcții: Severodonețk, capitala de facto a regiunii Lugansk sub control ucrainean, Popasna, la aproximativ cincizeci de kilometri mai la sud, și Kurakikva, aproape de Donețk.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a anunțat că este „extrem de îngrijorată” după arestarea a patru dintre angajații săi în teritoriile separatiste pro-ruse din estul Ucrainei și a cerut „eliberarea imediată” a acestora. La scurt timp după declanșarea invaziei rusești, pe 24 februarie, OSCE a evacuat câteva sute de observatori, din zeci de țări, care monitorizau încetarea focului convenită anterior între rebelii secesioniști și trupele Kievului.

Un incendiu de proporții a fost semnalat, luni, în zori, la un depozit de petrol din orașul rusesc Briansk – susțin media ruse, care citează ministerul pentru situații de urgență de la Moscova. Nicio declarație oficială nu asociază incendiul cu  războiul din Ucraina, dar agențiile internaționale de știri amintesc că, săptămâna trecută, autoritățile locale au afirmat că elicoptere ale armatei ucrainene au lovit clădiri rezidențiale din zonă și au rănit șapte persoane. Briansk e situat la circa 150 de kilometri est de frontiera ruso-ucraineană.

DUMINICĂ, 24 aprilie, ZIUA 60. Blinken și Austin merg la Kiev. Zelenski îi cere, din nou, o întâlnire lui Putin. Partriarhul rus nu vrea armistițiu de Paștele ortodox.

UPDATE 140: Șeful diplomației americane, Antony Blinken, și secretarul Apărării, Llyod Austin, merg, duminică, la Kiev, pentru a discuta cu responsabilii ucraineni despre noi livrări de armament. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că vrea arme mai grele și mai puternice, pentru a riposta armatei ruse care i-a invadat țara. Zelenski a criticat decizia secretarului general al ONU, Antonio Guterres, de a merge, săptămâna viitoare, întâi la Moscova și abia apoi la Kiev, declarând că nu există dreptate și logică în această ordine. Zelenski a cerut din nu o întâlnire cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a pune capăt războiului. El a repetat că autoritățile de la Kiev vor abandona negocierile cu Moscova dacă soldații acesteia îi ucid pe ultimii combatanți ucraineni din orașul-port strategic Mariupol (sud, la Marea Azov), repliați în vastul complex metalurgic Azovstal, unde s-au refugiat și numeroși civili

La Moscova, patriarhul ortodox rus Kiril, un aliat al președintelui Putin, le-a cerut credincioșilor să se roage pentru o pace durabilă, fără a menționa, însă, ideea unui armistițiu pentru Paștele creștinilor ortodocși. Autoritățile ucrainene le-au cerut credincioșilor să urmărească on-line ceremoniile din noaptea de Înviere și să nu se adune în biserici, care ar putea deveni ținte ale bombardamentelor inamice.

Cel puțin șase persoane, inclusiv un copil, au fost ucise în atacurile rusești în cel mai mare oraș-port ucrainean la Marea Neagră, Odessa (sud). Armata rusă susține că a lovit acolo cu rachete de înaltă precizie un mare depozit de arme, livrate forțelor ucrainene de Statele Unite și de țările europene. Lupte aprige se poartă și în regiunea Harkov, din nord-est, unde rușii spun că au executat peste o mie de lovituri de artilerie și rachete. Guvernatorul regional, Oleg Sinegubov, a anunțat recucerirea de  către trupele ucrainene a trei sate de la nord de Harkov, al doilea oraș ca mărime din țară. Rușii „bombardează literalmente totul” - a scris, pe canalul său Telegram, și guvernatorul regiunii Lugansk (est), Serghei Gaidai. El a cerut, din nou, populației civile să se evacueze.

SÂMBĂTĂ, 23 aprilie, ZIUA 59. Nu există armistițiu de Paștele ortodox. Kievul se teme că rușii vor să deporteze civilii din Mariupol. Invazia rusă din Ucraina e doar începutul, vor să ocupe și alte țări – acuză președintele ucrainean.

UPDATE 139: O nouă încercare de evacuare a civililor e programată, sâmbătă, în orașul port-ucrainean Mariupol, la Marea Azov, asediat de trupele ruse de aproape două luni. Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a avertizat că forțele de invazie ar putea încerca să organizeze, în paralel, un alt coridor de evacuare, ca să-i deporteze pe locuitori în Rusia. Încă de joi, Moscova susține că a preluat controlul total asupra orașului, dar ultimii combatanți ucraineni încă rezistă, repliați în combinarul metalurgic Azovstal, unde s-au refugiat și numeroși civili.  

Trupele ruse, care s-au retras din regiunea Kiev, din nordul Ucrainei, la sfârșitul lunii martie, au ocupat, deja, o mare parte din estul și sudul țării. Obiectivul lor, spun comandații ruși, este asigurarea unui coridor terestru spre peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Moscova în 2014, și accesul în regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, din estul Republicii Moldova, ieșită, de facto, de sub controlul Chișinăului în 1992.  Declarațiile în acest sens ale generalul Rustam Minekaiev, adjunct al comandantului forțelor Districtului Militar din Rusia centrală, l-au determinat pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, să repete că invazia rusă din Ucraina trebuie să fie doar începutul. Vor să cucerească și alte țări – a conchis liderul de la Kiev.

Organizația Națiunilor Unite (ONU) a acuzat acțiuni ale armatei ruse care ar putea echivala cu crime de război. Compania americană Maxar Technologies a difuzat imagini prin satelit care ar dezvălui existența unui al doilea cimitir, ce s-a extins în ultima lună, la Vînohradne, la câteva zeci de kilometri de Mariupol. Alte gropi comune fuseseră, recent, identificate la Manhuș, la vest de Mariupol.

Potrivit purtătorului său de cuvânt, Igor Konașenkov, armata rusă a executat lovituri cu rachete de înaltă precizie împotriva a 11 ținte militare ucrainene. În pofida numeroaselor apeluri internaționale, nu se profilează niciun armistițiu de Paștele ortodox, celebrat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, deopotrivă, de majoritatea rușilor și de cei mai mulți ucraineni. Încă de la începutul invaziei, biserica ucraineană supusă patriarhiei de la Moscova a chemat credincioșii să sprijine armata țării lor și s-a distanțat de patriarhul rus Kiril, care binecuvântează războiul declanșat de președintele Vladimir Putin.

VINERI, 22 aprilie, ZIUA 58. Mariupol n-a căzut. Un general rus amenință și Republica Moldova. Anchetatorii ucraineni au strâns peste o mie de cadavre de civili de pe străzi, din curți sau din morminte improvizate.

UPDATE 138: Portul strategic ucrainean Mariupol (sud, la Marea Azov), pe care Moscova susține că l-ar fi „eliberat”, încă rezistă forțelor ruse – spun reponsabilii de la Kiev, potrivit cărora luptătorii ucraineni continuă să apere cu înverșunare imensul complex metalurgic Azovstal, în care sunt adăpostiți și numeroși civili. Kievul adaugă că nu există nicio clădire neavariată în Mariupol și că oraşul, asediat de la declanșarea invaziei, pe 24 februarie, e literalmente ars. Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW), care monitorizează permanent evoluțiile de pe front, apreciază că trupele ruse vor încerca să înfometeze ultimii luptători ucraineni din Azovstal mai degrabă decât să pună mâna pe combinat, cu prețul unor atacuri ce le vor costa, foarte probabil, multe vieți.

Generalul Rustam Minekaiev, comandantul adjunct al forțelor din districtul militar al Rusiei Centrale, afirmă că predarea Mariupolului va asigura un coridor terestru către peninsula ucraineană Crimeea, anexată de ruși acum opt ani, și va afecta infrastructura vitală a economiei ucrainene, porturile Mării Negre, prin care se fac livrări de produse agricole și metalurgice. El mai spune că, prin preluarea controlului asupra sudului Ucrainei, se va crea un coridor și către Transnistria (regiune separatistă pro-rusă din estul Republicii Moldova), unde pretinde că ar exista cazuri de oprimare a populației de limbă rusă. Ministerul de Externe de la Chișinău l-a convocat pe ambasadorul rus în Republica Moldova, pentru a-i transmite un protest în legătură cu declaraţiile lui Minekaiev. Scenariul invadării Ucrainei a fost inaugurat, observă analiștii, în Transnistria, ieșită, de facto, de sub controlul Chișinăului în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor ruse de parte rebelilor separatişti.

Generalii ruși repetă că unul dintre obiectivele principale ale armatei lor este acela de a stabili controlul deplin asupra regiunii secesioniste pro-moscovite Donbass, din est, și a sudului Ucrainei, ca a doua fază a așa-zisei operațiunii speciale, cum numesc ei invazia. Experții ministerului britanic al Apărării cred că rușii întâmpină în continuare dificultăți în teren și, în încercarea de a-și reface forțele slăbite, au decis să transfere echipamentele devenite inutilizabile în Rusia, pentru reparații.

După retragerea trupelor ruse din regiune, anchetatorii ucraineni ar fi strâns peste 1.000 de cadavre de civili de pe străzi, din curți sau din morminte improvizate, în jurul capitalei, Kiev. Unele victime aveau mâinile și picioarele legate ori erau împușcate în ceafă.

Numărul refugiaților ucraineni continuă să crească, dar mult mai lent decât în ​​primele săptămâni de conflict, potrivit cifrelor Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR). Acesta afirmă că peste 5,08 milione de ucraineni și-au părăsit țara de la începutul invaziei ruse.

JOI, 21 aprilie, ZIUA 57. Orașul Mariupol este aproape de a cădea. Prezența rusă a crescut în est și în sud. FMI cere sprijin financiar pentru Ucraina. Boicot la G20.

UPDATE 137: Președintele rus Vladimir Putin afirmă că forțele sale au preluat controlul asupra orașului ucrainean Mariupol, un port strategic din Marea Azov, și le-a ordonat, joi, mai degrabă să asedieze luptătorii ucraineni rămași, decât să asalteze situl industrial Azovstal, unde se adăpostesc. Potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, pe lângă cei aproximativ 2.000 de soldați ucraineni, „circa o mie de civili, femei și copii” și „sute de răniți” sunt și refugiați în această uzină. Luptătorii ucraineni din Mariupol refuză să se predea și cer „garanții de securitate” de la comunitatea internațională. Președintele american Joe Biden și-a exprimat joi „îndoiala” că Rusia a preluat controlul asupra acestui oraș, spunând că „încă nu există dovezi că Mariupol este complet pierdut”.

Trei autobuze care evacuau civili din portul Mariupol au ajuns joi în orașul Zaporojie, din sud-estul Ucrainei. Armata „republicii” separatiste Doneţk a declarat că 127 de civili care locuiesc într-un cartier din apropierea fabricii Azovstal au fost evacuaţi miercuri, prin aceste coridoare umanitare.

Peste 1.000 de cadavre de civili zac în morgile din regiunea Kiev – a declarat joi un oficial ucrainean, în timp ce Kievul îi acuză pe ruși că au „masacrat” sute de civili în timpul ocupării regiunii în martie, fapt negat de Moscova.

Președintele american Joe Biden a anunțat joi un nou ajutor militar de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina: „arme de artilerie grea, zeci de obuziere, 144.000 de muniții, precum și drone”. Pentru a continua să ofere asistență militară Ucrainei, Joe Biden a spus că va căuta fonduri suplimentare de la Congres. Washingtonul intenționează, de asemenea, să ofere un ajutor economic suplimentar de 500 de milioane de dolari pentru a menține funcționarea guvernului ucrainean.

Și Spania va livra Ucrainei 200 de tone de echipament militar – un transport care reprezintă dublu față de ajutorul militar trimis până acum de Madrid către Kiev, după a anunțat joi, la Kiev, premierul spaniol Pedro Sánchez.

La rândul său, ministrul german al Apărării Christine Lambrecht a spus joi că Ucraina va primi „în zilele următoare” arme grele, inclusiv tancuri, de la partenerii est-europeni pentru a o ajuta să contracareze ofensiva rusă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat joi Parlamentului portughez pentru a cere sprijinul Portugaliei, inclusiv militar. Lusitanii vor marca luni cea de-a 48-a aniversare a Revoluției Garoafelor, care a pus capăt deceniilor de dictatură fascistă și a 13 ani de război colonial. „Oamenii dumneavoastră, care vor comemora în curând aniversarea Revoluției Garoafelor, ce v-a eliberat de dictatură, știu foarte bine ce simțim” – a spus el.

Fondul Monetar Internațional are în vedere deblocarea unui ajutor financiar pentru Ucraina. Directorul general Kristalina Georgieva a explicat că acest sprijin trebuie acordat „pe cât posibil” sub formă de donații și nu de împrumuturi pentru a împiedica Kievul să acumuleze o datorie considerabilă care ar complica recuperarea din război.

Rusia a interzis joi accesul pe teritoriul său pentru 29 de politicieni americani, personalități din presă și oameni de afaceri, în replică la sancțiunile Washingtonului împotriva Moscovei. Sunt vizați, între alții, șeful gigantului web Meta, Mark Zuckerberg, și adjunctul președintelui SUA, Kamala Harris.

Citește pe Veridica: De ce Turcia lui Erdoğan nu va putea să își refacă relațiile cu aliații săi occidentali

Citește pe Veridica: Monitor Fake News Nr. 25: Delir războinic la televiziunea rusă și povești cu prizonieri americani

Citește pe Veridica: FAKE NEWS: Ucraina și SUA au încercat să atragă România în război cu Rusia

Citește pe Veridica: Vicepreședintele american, Kamala Harris, are interdicție de intrare în Rusia

Citește pe Veridica: Kievul va primi în curând armament greu din ţări est-europene – afirmă ministrul german al Apărării

Citește pe Veridica: Rusia închide consulatele ţărilor baltice

Citește pe Veridica: Nouă corpuri de civili descoperite la Borodianka, lângă Kiev, unele dintre ele având „semne de tortură”

Citește pe Veridica: Preşedintele Xi Jinping reafirmă opoziţia Chinei faţă de sancţiunile unilaterale

Citește pe Veridica: Kievul propune Moscovei negocieri în orașul-port asediat Mariupol

UPDATE 136: Câteva sute de civili, lipsiți de hrană și apă, sunt adăpostiți în combinatul siderurgic și metalurgic Azovstal, alături de batalionul 36 al armatei ucrainene și batalionul Azov – ultimele două unități de luptă din Mariupol –, după cum afirmă autoritățile ucrainene. „Suntem gata să părăsim Mariupol cu ​​ajutorul unui terț”, înarmat cu arme, „pentru a salva oamenii care ne-au fost încredințați” – a scris joi, pe Telegram, adjunctul comandantului batalionului Azov, Sviatoslav Palamar. El a subliniat că „situația este dificilă, chiar critică”. Potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în această uriașă fabrică se adăpostesc „circa o mie de civili, femei și copii” și „sute de răniți”. Numărul civililor de la Azovstal nu a putut fi verificat din surse independente – scriu agențiile internaționale de presă.

Anterior, Kievul propusese o „sesiune specială de negocieri” cu privire la soarta acestui oraș strategic, care ar permite Moscovei să facă legătura între Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, și republicile separatiste pro-ruse din Donbass.

Coridorul umanitar, care a fost negociat în principiu pentru a permite evacuarea civililor din Mariupol miercuri, „nu a funcționat” – a declarat seara vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk. Ea a acuzat rușii că au încălcat încetarea focului și au blocat autobuzele, în timp ce Moscova a acuzat „autoritățile de la Kiev că au distrus cu cinism această operațiune umanitară”.

Rusia și-a sporit și prezența militară în estul și sudul Ucrainei – afirmă un înalt oficial al Departamentului american al Apărării. Iar serviciile de informații britanice spun că Rusia înaintează în Donbas spre Kramatorsk: „Rusia este probabil dornică să demonstreze un succes semnificativ înainte de sărbătorirea anuală a Zilei Victoriei din 9 mai. Acest lucru ar putea afecta viteza și puterea cu care încearcă să desfășoare operațiuni pe măsură ce se apropie acea dată.” „Forțele ruse înaintează acum din zonele de așteptare ale Donbass către Kramatorsk, care este atacat constant cu rachete.”

„Situația devine din ce în ce mai complicată din oră în oră” - a scris guvernatorul de la Lugansk, Serghei Gaidai, pe Telegram, reînnoindu-și apelurile pentru evacuarea civililor. De asemenea, bombardamentele s-au intensificat în sud, în special în satele Mala Tokmacika și Orihiv, la 70 km sud-est de Zaporojie.

Între timp, directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a cerut miercuri țărilor să ofere sprijin financiar Ucrainei pentru ca Guvernul să poată continua să funcționeze. Oficialii ucraineni au declarat FMI că au nevoie de 5 miliarde de dolari pe lună pentru a-și menține economia în funcțiune – a declarat Kristalina Georgieva într-o conferință de presă.

Iar miniștrii de finanțe și șefii băncilor centrale din G20, inclusiv secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, reuniți miercuri în marja reuniunilor FMI și ale Băncii Mondiale, au părăsit plenul sau și-au oprit ecranele pentru a protesta față de prezența Rusiei. Președinția indoneziană a fost îndemnată să excludă Moscova din G20 ca răspuns la invazia sa în Ucraina, dar a refuzat în numele imparțialității.

Miercuri, 20 aprilie, ZIUA 56.

Citește pe Veridica: Expertă de la Kiev: „Forțele ruse nu au făcut față armatei ucrainene și astfel au început să se răzbune pe civili”

Citește pe Veridica: Propagandă de război: Jandarmii francezi vor ascunde urmele crimelor comise de Ucraina la Bucea

Citește pe Veridica: 500.000 de ucraineni au fost deportaţi în Rusia – susține un parlamentar de la Kiev

Citește pe Veridica: Kremlinul acuză Ucraina de schimbarea poziţiei în timpul discuţiilor de pace și că încetinește procesul

Citește pe Veridica: România acordă doar sprijin umanitar Ucrainei, nu și armament

Citește pe Veridica: Peste cinci milioane de oameni au fugit din Ucraina de la începutul războiului

Citește pe Veridica: Washingtonul pregăteşte un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 800 de milioane de dolari

Citește pe Veridica: Peste 750.000 de ucraineni au intrat în România de la declanşarea crizei din ţara vecină

UPDATE 135: Ucraina a ajuns la un acord cu Rusia privind instituirea unui coridor umanitar pentru evacuarea femeilor, copiilor și bătrânilor din portul strategic la Marea Azov, Mariupol, în orașul Zaporojie, aflat tot în sudul țării – a declarat un oficial ucrainean. Însă, autobuzele de evacuare au întârziat și nu sunt așteptate mai devreme de joi – spune un responsabil cu primirea refugiaților din Zaporojie.

Mariupolul este pe punctul de a cădea, iar în est, în Donbas, se dau lupte grele. În cursul nopții de marți spre miercuri, forțele ucrainene a afirmat că au respins zece atacuri rusești și au distrus „douăsprezece tancuri”, în ultimele 24 de ore, în regiunile Lugansk și Donețk. Ministerul ucrainean al Apărării a raportat miercuri dimineață despre „tentative de asalt” asupra localităților Sulîghivka și Dibrivne, din regiunea Harkov (nord-est), precum și asupra Rubijne și Severodonetsk, în regiunea Lugansk (est).

Peste cinci milioane de ucraineni au fugit din țara lor de la începutul invaziei ruse din 24 februarie, potrivit noilor cifre publicate miercuri de ONU privind cea mai mare criză a refugiaților din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. 1,1 milioane de ucraineni s-au întors în țara lor de la începutul invaziei ruse – a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Serviciului de Grăniceri al Ucrainei, Andriy Demchenko.

Norvegia a furnizat Ucrainei aproximativ 100 de rachete antiaeriene de design francez – a anunțat miercuri Guvernul de la Oslo. Au fost donate lansatoare Mistral cu aproximativ 100 de rachete care se aflau până acum la bordul navelor marinei norvegiene – a precizat Ministerul Apărării.

În plan diplomatic, președintele Consiliului European Charles Michel a făcut o vizită surpriză la Kiev – „în inima Europei libere și democratice” –, unde s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski. UE va face „tot ce este posibil” pentru ca Ucraina „să câștige războiul” – a spus Charles Michel după discuțiile, care s-au concentrat pe sprijinul financiar și militar al Uniunii Europene și pe sancțiunile acesteia împotriva Rusiei. Aderarea Ucrainei la UE este „o prioritate” – a spus Volodimir Zelenski.

Și o informație din tenis: rușii și belarușii, în frunte cu Daniil Medvedev, au fost excluși miercuri de la ediția din 2022 de la Wimbledon. „În circumstanțele unei agresiuni militare nejustificate și fără precedent, ar fi inacceptabil ca regimul rus să obțină vreun beneficiu din participarea jucătorilor ruși sau belaruși” – au motivat organizatorii.

UPDATE 134: Luptătorii din orașul port strategic Mariupol (sud-estul Ucrainei) lansează apeluri disperate. „S-ar putea să ne trăim ultimele zile, chiar ultimele noastre ore” – a spus un ofițer ucrainean asediat la Mariupol, solicitând comunității internaționale, într-un mesaj postat miercuri pe Facebook, să-i „extragă” de acolo. „Inamicul este de zece ori mai numeros decât noi”, a declarat Serghei Volina, comandantul brigăzii 36 a marinei naționale, amplasată în vastul complex siderurgic Azovstal din Mariupol (sud-estul Ucrainei), asediat de forțele ruse. „Implorăm toți liderii lumii să ne ajute. Le cerem să folosească procedura de extracție și să ne ducă pe teritoriul unei țări terțe” – a adăugat el.

Ucraina a primit avioane de luptă și piese de schimb pentru a-și consolida forțele aeriene – a declarat marți purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, refuzând să precizeze numărul acestora sau țările care au furnizat aeronava. Dar acestea sunt probabil Mig-29 de fabricație rusă, pe care Kievul le-a cerut de la începutul conflictului și pe care le au o mână de țări din Europa de Est. După expedierea de piese de artilerie Obuzier, anunțată săptămâna trecută de Joe Biden, acest anunț relevă o schimbare de atitudine a Occidentului, care de mai bine de o lună a refuzat să aprovizioneze Ucraina cu armament greu, pentru a evita orice escaladare a conflictului. În plus, Statele Unite urmează să aprobe un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, la mai puțin de o săptămână după anunțul anterior al unei tranșe de aceeași sumă.

Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns la „un larg consens cu privire la necesitatea creșterii presiunii asupra Kremlinului, în special prin adoptarea de noi sancțiuni” – a declarat marți seară Guvernul italian. Aliații au convenit, de asemenea, asupra necesității „de a crește izolarea internațională a Moscovei”. Această poziție a fost luată în cadrul unei întâlniri online, dedicată ofensivei ruse din Ucraina, între președintele american Joe Biden și principalii aliați ai Statelor Unite. La sfârșitul acestei videoconferințe, cancelarul german Olaf Scholz a decis că președintele rus Vladimir Putin este responsabil pentru „crimele de război” din Ucraina, care au ucis mii de civili.

MARȚI, 19 aprilie, ZIUA 55. „O nouă fază” a războiului. Moscova face apel la ucraineni să „depună armele”. ONU cere „o pauză umanitară”. Franța vrea un embargou asupra petrolului rusesc

UPDATE 133: Rusia a anunțat marți că a efectuat peste zece de lovituri aeriene și cu rachete în estul Ucrainei, declanșând, potrivit Kievului, „bătălia pentru Donbas”, de care se temea de câteva săptămâni. Potrivit șefului diplomației ruse Serghei Lavrov, aceasta este o „nouă fază” a războiului. Moscova susține că „rachetele de înaltă precizie” au neutralizat 13 facilități, precum și „concentrări” de trupe în apropierea orașului-cheie Sloviansk, din regiunea Donețk. Luptele „sunt necontenite”, în mai multe orașe „e iad” – a declarat guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, Serghei Gaidai, îndemnând locuitorii să fugă.

Ministerul rus al Apărării a cerut întregii armate ucrainene să „depună armele”, iar ultimii apărători ai orașului-port strategic Mariupol să înceteze „rezistența fără sens”. Armata rusă a declarat că a deschis marți un coridor pentru evacuarea soldaților ucraineni prezenți în zona industrială a oraș din sud-estul Ucrainei.

În schimb, vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a anunțat că niciun coridor de evacuare civilă nu a putut fi organizat marți în Ucraina, din lipsa unui acord cu partea rusă, și asta pentru a treia zi consecutiv.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres a denunțat marți ofensiva Rusiei în Ucraina și a cerut ambelor părți să înceteze lupta pentru „o pauză umanitară” de patru zile cu ocazia Paștelui Ortodox, pentru a permite „deschiderea unei serii de coridoare umanitare”.

Pe plan extern, Rusia a anunțat, marţi, o serie de expulzări de diplomaţi din ţări europene (Belgia, Olanda și Austria), în replică la măsurile similare luate recent de aceste ţări în urma ofensivei ruse din Ucraina. UE a calificat măsura ca nejustificată.

Președintele american Joe Biden a avut marți o întâlnire online, dedicată ofensivei ruse din Ucraina, cu principalii aliați ai SUA. Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns la „un larg consens cu privire la necesitatea creșterii presiunii asupra Kremlinului, în special prin adoptarea de noi sancțiuni”.

În plan economic, după anunţul Ucrainei vizând lansarea unei noi ofensive ruseşti în Donbas, ministrul francez al Economiei Bruno Le Maire susține că este „mai necesară ca niciodată” oprirea importurilor europene de petrol rusesc. El speră să convingă țările europene reticente, în condițiile în care, anul trecut, Moscova a furnizat 30% din țiței și 15% din produsele petroliere achiziționate de UE.

Iar Fondul Monetar Internațional afirmă că invazia Ucrainei de către Rusia a zguduit piețele pentru scurt timp, dar nicio criză financiară globală nu s-a „materializat”. Pe de altă parte, războiul a întunecat considerabil perspectivele economice – afirmă FMI, care se așteaptă acum la o creștere globală de 3,6% în 2022 (față de 4,4% în ianuarie) și își coboară prognoza pentru zona euro la 2,8%. Totodată, instituția financiară internațională anticipează că PIB-ul Rusiei se va contracta cu 8,5%, iar cel al Ucrainei cu 35%.

Citește pe Veridica: Ce înseamnă războiul din Ucraina pentru Republica Moldova: între riscul de a deveni următoarea țintă a Rusiei și șansa de a se orienta definitiv către Occident

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Zelenski a recunoscut că Ucraina a început conflictul cu Rusia

Citește pe Veridica: Polonia este gata să preia cel puţin 10.000 de soldaţi ucraineni răniţi

Citește pe Veridica: Rusia urmărește eliberarea completă a regiunilor proruse Doneţk şi Lugansk – confirmă înalți oficiali de la Moscova

Citește pe Veridica: Marea Britanie nu intenţionează să ajute Rusia – afirmă un ministru, în legătură cu eventualitatea unui schimb de prizonieri

Citește pe Veridica: Cu Putin la putere în Rusia, „Europa este în pericol” – avertizează fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko

Citește pe Veridica: A treia zi consecutivă fără coridoare umanitare în Ucraina

Citește pe Veridica: Ucraina primește noi ajutoare militare americane

UPDATE 132: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat începerea ofensivei ruse în estul țării, din care o parte se află în mâinile separatiștilor pro-ruși și unde luptele sângeroase s-au intensificat. „Putem spune acum că trupele ruse au început bătălia pentru Donbass, pentru care s-au pregătit de mult timp. O mare parte din întreaga armată rusă este acum dedicată acestei ofensive” – a afirmat Zelenski într-un discurs difuzat pe Telegram. „Oricât de mulți soldați ruși sunt aduși aici, vom lupta. Ne vom apăra” – a promis el.

Televiziunea de stat rusă a difuzat luni videoclipuri cu doi prizonieri britanici, Shaun Pinner și Aiden Aslin, spunând că au fost capturați luptând în Ucraina și cerând premierului Boris Johnson să negocieze eliberarea lor. Cei doi bărbați, care apar cu trăsături desenate, cer să fie schimbați cu Viktor Medvedciuk, un deputat și bogat om de afaceri ucrainean apropiat președintelui Putin și arestat recent în Ucraina. Nu precizează cine îi deține în prezent, forțele ruse sau aliații lor separatiști din Donețk, estul Ucrainei. Kievul, la rândul său, a publicat un videoclip cu acest om de afaceri în care cere să fie dat la schimb „cu apărătorii orașului Mariupol și a locuitorilor săi”.

Președintele american Joe Biden va participa marți la o întâlnire online dedicată ofensivei ruse din Ucraina – a spus Casa Albă, după ce Kievul a anunțat că Moscova a lansat o nouă fază a atacului său în Donbass. Președintele american va discuta, „cu aliații și partenerii” Statelor Unite, a căror listă nu a fost dezvăluită, „sprijinul continuu pentru Ucraina și eforturile de a se asigura că Rusia trebuie să răspundă” – a declarat un oficial de la Casa Albă.

Președintele american Joe Biden nu intenționează să meargă curând în Ucraina, în pofida invitațiilor adresate de omologul său Volodimir Zelenski. „Nu este de așteptat ca președintele să meargă acolo, permiteți-mi să repet” – a declarat purtătoarea de cuvânt a Executivului american Jen Psaki, la o conferință de presă. Guvernul SUA are în vedere trimiterea unui emisar la Kiev, dar Casa Albă a exclus pentru moment o călătorie cu risc ridicat la adresa președintelui însuși.

ONU și Turcia discută despre crearea unui „grup de contact umanitar” care să reunească pe teritoriul turc - sub egida Națiunilor Unite - Ucraina și Rusia – a anunțat luni un înalt oficial al ONU. Dacă Ucraina a răspuns deja favorabil acestei abordări, Rusia, informată despre propunere la începutul lunii aprilie, nu și-a făcut încă poziția cunoscută.

LUNI, 18 aprilie, ZIUA 54. Kievul acuză Rusia că vrea să distrugă întregul Donbass. În oțelăria de la Mariupol s-au adăpostit numeroși civili. Europenii constată că dialogul cu Kremlinul e ineficient.

UPDATE 131: Cel puţin şapte persoane au fost ucise şi 11 rănite, luni, în loviturile rusești asupra orașului Liov, cel mai mare din vestul Ucrainei și, de obicei, relativ ferit de lupte. „Cinci lovituri puternice cu rachete” au lovit „infrastructura civilă” – a anunțat pe Twitter Mihailo Podoliak, consilier al președintelui ucrainean. Guvernatorul regional Maksim Kozițki a menționat patru lovituri cu rachete de croazieră, trase din Marea Caspică: trei asupra infrastructurii militare și una asupra unui garaj pentru cauciucuri, care au provocat incendii. Toate țintele sunt „grav avariate” – a mai spus el. Iar armata rusă a declarat luni seară că a distrus cu „rachete de înaltă precizie” un mare depozit de arme străine recent livrat Ucrainei, în timpul loviturilor de dimineață lângă Liov.

Bombardamentele rusești asupra Harkovului, un oraș mare din nord-estul Ucrainei, au ucis luni cel puțin trei persoane – au anunțat autoritățile locale, a doua zi după lovituri care au ucis deja șase persoane. Potrivit Parchetului Regional, un obuz care a căzut dimineața târziu pe un loc de joacă pentru copii dintr-o zonă rezidențială a provocat moartea unui bărbat și a unei femei și a deteriorat clădiri. Iar directorul unui centru de asistență medicală de urgență spune că loviturile rusești asupra unui centru de distribuire a ajutorului umanitar au provocat un mort și șase răniți.

Trupele ruse au intrat luni în orașul Kreminna (est), potrivit autorităților locale, și se aflau sub tiruri ucrainene în orașul vecin Rubijne. A avut loc un atac major în noaptea de duminică spre luni în Kreminna – a declarat guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, Serghei Gaidai, pe pagina sa de Facebook. „Armata rusă a intrat deja acolo, cu o cantitate imensă de material de război... Apărătorii noștri s-au retras pe noi poziții” – a adăugat el.

Niciun coridor umanitar nu a putut fi înființat luni pentru evacuarea civililor din zonele de luptă din Ucraina, în special Mariupol – au anunțat autoritățile ucrainene pentru a doua zi consecutiv, acuzând Rusia de „blocare”.

Uniunea Europeană a condamnat luni „bombardarea continuă fără discernământ și ilegală a civililor și a infrastructurii civile de către forțele armate ruse”. „Nu poate exista impunitate pentru crimele de război” – a insistat șeful diplomației europene, Josep Borrell, într-o declarație publicată după bombardamentele de la Liov.

Președintele Rusiei a acordat luni un titlu onorific pentru „eroism” celei de-a 64-a brigade de puști motorizate, pe care Ucraina a acuzat-o că a participat la abuzurile comise la Bucea, lângă Kiev.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că speră să obţină pentru ţara sa „în săptămânile următoare” statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană și a mulţumit Bruxelles-ului pentru rapiditatea procesului.

Ambasada Italiei în Ucraina, transferată în martie de la Kiev la Lviv din motive de securitate, s-a redeschis luni în capitală. Iar „în câteva zile” se va redeschide și ambasada Spaniei la Kiev, închisă în urma invaziei ruse în Ucraina.

Citește pe Veridica: Propaganda rusă încurajează o intervenție militară a Rusiei împotriva Republicii Moldova

Citește pe Veridica: Presa independentă rusă scrie despre legătura între sistemul educațional și crimele de război, dar și cum părinții ruși au ajuns să își denunțe copiii pentru lipsă de patriotism

Citește pe Veridica: UE condamnă bombardamentele ilegale şi fără discernământ ale Rusiei asupra civililor în Ucraina

Citește pe Veridica: Rusia expulzează diplomaţi bulgari, în replică la o măsură similară a Sofiei

Citește pe Veridica: Papa Francisc face apel la reconciliere în faţa disputelor şi a războaielor

Citește pe Veridica: La Kiev, a fost redeschisă Ambasada Italiei

Citește pe Veridica: Ucraina a restricţionat exporturile pe calea ferată din cauza sărbătorilor de Paști

Citește pe Veridica: Spania își va redeschide ambasada de la Kiev „în câteva zile”

Citește pe Veridica: Niciun coridor umanitar în Ucraina, pentru a doua zi consecutiv

UPDATE 130: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că vrea să distrugă întreaga regiune Donbass, din estul țării, parțial controlată de rebelii secesioniști pro-moscoviți și despre care reponsabilii ruși susțin că e, acum, principalul lor obiectiv în război. Zelenski și-a reiterat convingerea că rușii pregătesc o ofensivă majoră în Donbass și a promis că armata ucraineană va riposta energic. Președintele le-a cerut locuitorilor din zonă să nu coopereze cu ocupanții și să le saboteze ordinele.

Tot în est, susține Ministerul rus al Apărării, rachete de înaltă precizie au distrus depozitele de combustibil și muniție în Barvinkove (regiunea Izium) și Dobropillia (nu departe de Donețk). Bombardamentul constant asupra regiunii Lugansk continuă – spune și guvernatorul său ucrainean, Serghei Gaidai. El îi acuză pe militarii ruși că au țintit deliberat  o clădire rezidențială cu cinci etaje, unde două persoane au murit și cinci au fost rănite. Gaidai i-a îndemnat, din nou, pe civili să evacueze zona, avertizându-i că urmează o săptămână dificilă și că ar putea fi ultima șansă pentru a se salva.

Și mai la nord, în Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, cel puțin cinci persoane au murit și alte 20 au fost rănite într-o serie de lovituri rusești – a afirmat guvernatorul regional, Oleg Sinegubov.

Președintele Zelenski i-a îndemnat să reziste până la sfârșit și pe ultimii combatanți ucraineni din orașul port strategic Mariupol, la Marea Azov, în sud. În ajun, și premierul ucrainean Denis Șmigal s-a declarat convins că luptătorii de la Mariupol nu vor capitula și vor respinge ultimatumul Rusiei, care le-a cerut să se predea ca să rămână vii. Aceștia, evaluați la circa 2.500, s-au repliat în complexul metalurgic Azovstal. Un oficial al poliției din Mariupol, Mihailo Verșînin, afirmă că tot acolo s-au refugiat „mulți civili, inclusiv femei, copii, bebeluși și bătrâni. Acești oameni, susține el, se protejează de bombardamente, pentru că acolo există un adăpost ce oferă o șansă de supraviețuire pentru un anumit timp. „Nu au încredere în ruși. Au văzut ce se întâmplă în oraș și de aceea sunt în fabrică” – conchide Verșînin. Cucerirea completă a Mariupolului ar fi o victorie importantă pentru ruși, fiindcă le-ar permite să-și consolideze câștigurile teritoriale de coastă de-a lungul Mării Azov, prin legarea regiunii Donbass de Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014. Potrivit directorului executiv al Programului Alimentar Mondial David Beasley, peste 100.000 de civili sunt la un pas de foamete în Mariupol.

Premierul italian Mario Draghi a deplâns ineficiența dialogului cu Kremlinul și a subliniat că tatonările diplomatice nu au împiedicat oroarea să continue în Ucraina. Draghi s-a întâlnit cu cancelarul austriac Karl Nehammer, singurul lider european care l-a vizitat, la Moscova, pe președintele rus Vladimir Putin, după ce aceasta a ordonat, pe 24 februarie, invadarea Ucrainei. Nehammer a declarat că e sceptic asupra perspectivelor de oprire a luptelor, fiindcă Putin e dominat de o logică a războiului și-și dorește neapărat o victorie militară.

DUMINICĂ, 17 aprilie, ZIUA 53. Oficialii de la Kiev se declară covinși că ultimii apărători ai Mariupolului vor lupta până la capăt. 12 milioane de oameni, adică mai mult de un sfert din populația Ucrainei, au fost nevoiți să-și părăsească locuințele.

Citește pe Veridica: Război informațional: Rusia acuză Ucraina că i-a atacat teritoriul, în timp ce Kievul susține că Moscova caută pretexte pentru escaladarea conflictului

Citește pe Veridica: DEZINFORMARE: Interzicerea simbolurilor armatei ruse e o insultă adusă istoriei și valorilor Moldovei

Citește pe Veridica: Papa Francisc a deplâns ceea ce a numit Paștele de război

Citește pe Veridica: Rușii continuă să bombardeze lângă Kiev

Citește pe Veridica: Britanicii susțin că Rusia nu și-a abandonat scopul inițial – victoria totală

Citește pe Veridica: Numărul ucrainenilor care s-au refugiat în România a trecut de 730 de mii

Citește pe Veridica: Un sat spaniol își schimbă numele în Ucraina

UPDATE 129: Vor lupta până la capăt – s-a declarat convins, duminică, premierul ucrainean Denis Șmigal, după ce trupele ruse care i-au invadat țara le-au dat un ultimatum celor din urmă combatanți ucraineni din orașul-port stategic Mariupol, la Marea Azov, în sud. Toți cei care depun armele vor scăpa cu viață – a promis Ministerul Apărării de la Moscova. Rușii pretind că au preluat controlul asupra orașului, cu excepția unei mari oțelării, unde s-ar fi repliat trupe regulate ucrainene, naționaliști din batalionul Azov, pe care Moscova îi numește naziști, și așa-ziși mercenari străini. Asediat de la declanșarea invaziei, în februarie, Mariupolul e scena unei crize umanitare dramatice. Autoritățile locale susțin că peste 20 de mii de oameni au fost uciși în timpul asediul, iar oficialii de la Kiev cred că rușii vor să-i distrugă pe toți cei rămași, care nu mai au acces la apă, hrană, medicamente și utilități. Căderea orașului le-ar permite rușilor să-și consolideze câștigurile teritoriale de coastă de-a lungul Mării Azov, conectând regiunea Donbass, din est, controlată parțial de secesioniștii pro-moscoviți, cu peninsula Crimeea, din sud, pe care Moscova a anexat-o în 2014. Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW), citat de agențiile internaționale de presă, crede că Moscova se pregătește, deja, să-și proclame victoria la Mariupol.

În estul Ucrainei, armata rusă continuă să acumuleze echipamente de luptă, aduse din Belarusul vecin, cotat drept cel mai docil satelit al Rusiei. Artileria și forțele mecanizate rusești atacă obiective din Izium, Popasna și din regiunile Rubijne și Severodonețk, dar experții cred că este puțin probabil ca aceste atacuri să fie mai eficiente decât cele de luna trecută, din nord, din jurul Kievului, mai ales că ucrainenii și-au demonstrat capacitatea de a rezista în lupta urbană. În regiunea Harkov, în nord-est, cinci persoane au fost ucise și 13 rănite, într-o serie de atacuri rusești.

În nord, lângă Kiev, armata rusă susține că a mai distrus o fabrică de fabrică de armament, a treia în trei zile. Rușii ar încerca astfel, spun comentatorii, să răzbune scufundarea navei lor amiral din Marea Neagră, Moskva, lovită de rachete ucrainene Neptun.

Peste cinci milioane de oameni au fugit din Ucraina de la începutul invaziei ruse, potrivit cifrelor Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR). Europa nu a mai văzut un asemenea aflux de refugiați de la cel de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, ONU estimează că numărul persoanelor strămutate intern este de 7,1 milioane. În total, așadar, 12 milioane de oameni, adică mai mult de un sfert din populația Ucrainei, au fost nevoiți să-și părăsească locuințele, fie trecând granița, fie fugind în zone din țară mai ferite de lupte.

UPDATE 128: Rusia le-a cerut ultimilor apărători ai orașului ucrainean Mariupol, din sud, să se predea în cursul zilei de duminică, dacă vor să rămână în viață. După un asediu sângeros, declanșat încă de la începutul invaziei de pe 24 februarie, armata rusă susține că a eliminat rezistenţa din întregul oraş, cu excepţia unei mari oțelării, unde s-ar fi repliat circa 2.500 de combatanți ucraineni. Moscova spune că printre aceștia se numără membri ai formațiunii, pe care o numește nazistă, Azov, precum și așa-ziși mercenari străini. Ministerul rus al Apărării a descris condiţiile din uzină drept catastrofale. La rândul său, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus situaţia că din Mariupol a devenit, pur şi simplu, inumană. El a a acuzat Rusia că încearcă, în mod deliberat, să-i distrugă pe toţi cei rămași la Mariupol. Primarul oraşului estimează la peste 20.000 numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa în asediu. Port strategic la Marea Azov, Mariupolul, odată căzut, le va permite rușilor să facă legătura terestră între peninsula ucraineană Crimeea, anexată în 2014, și regiunile secesioniste pro-moscovite din estul Ucrainei, numite, generic, Donbass.

Ministerul rus al Apărării susţine că Ucraina a pierdut în război 23.000 de militari. Anterior, președintele Zelenski declarase că numărul acestora ar fi între 2.500 și 3.000 și afirmase că, la rândul său, Rusia a înregistrat pierderi umane de peste 20.000 de militari. Statisticile nu pot fi, practic, verificate, ceea ce face îndoielnice raportările celor două tabere.

Moscova mai anunță că șeful marinei militare ruse, amiralul Nikolai Ievmenov, s-a întâlnit cu echipajul de pe nava amiral Moskva, scufundată, joi, de ucraineni în Marea Neagră. Echipajul evacuat de pe crucișătorul lovit de două rachete ucrainene va continua să slujească în marină – a precizat ministerul Apărării. Vineri, purtătoarea de cuvânt a Pazei de coastă din sudul Ucrainei, Natalia Gumeniuk, afirmase că echipajul de pe Moskva, de peste 500 de persoane, nu a putut fi salvat și apreciase că rușii nu vor ierta Ucraina pentru această lovitură.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunță că un nou val de sancțiuni economice va viza petrolul şi băncile ruseşti, în special pe cea mai mare, Sberbank. Ţările membre ale Uniunii Europene care importă hidorcarburi rusești le achită prin intermediul Sberbank şi Gazprombank, bănci care nu au fost vizate până acum de sancţiunile occidentale și despre care experții spun că finanțează efortul de război al preşedintelui rus, Vladimir Putin.

SÂMBĂTĂ, 16 aprilie, ZIUA 52. Kievul afirmă că între 2.500 și 3.000 de soldați ucraineni au murit de la începutul invaziei. În est au loc lupte pe toată linia frontului. Rusia amenință Statele Unite.

UPDATE 127: Bombardamente rusești din aer și tiruri de rachete au lovit, și sâmbătă, capitala ucraineană Kiev, orașul Liov, din vestul țării, și alte ținte cu care Moscova încearcă să răzbune scufundarea, în ajun, a navei sale amiral în Marea Neagră, crucișătorul Moskva.  În portul asediat Mariupol, la Marea Azov, scena unei crize umanitare dramatice, situația este foarte grea – a recunoscut președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, adăugând că trupele Kievului sunt împresurate de inamici, dar continuă să se apere. El a avertizat că lichidarea ultimilor apărători ai Mariupolului ar pune capăt negocierilor de pace cu rușii. Oțelăria Ilici, unde, în tuneluri și buncăre subterane, se repliaseră combatanții ucraineni, a fost transformată în ruine – relatează media internaționale.

Moscova susține că avioanele sale de război au lovit o fabrică de lângă Kiev, unde se reparau tancuri. Cel puțin o persoană a fost ucisă, iar pe altele, grav rănite, medicii se străduiesc să le țină în viață – au informat responsabili locali.

La Liov, loc de refugiu pentru foarte mulți ucraineni care fug, din est, din calea luptelor, bombele ar fi fost lansate din avioane rusești care au decolat din Belarus, aliatul ex-sovietic cel mai docil al Rusiei. Apărarea antiaeriană ucraineană susține că ar fi doborât patru rachete rusești de croazieră.

Guvernatorul provinciei Harkov, din est, a spus că cel puțino persoană a fost ucisă și 18 au fost rănite într-un tir de rachete. La Mikolaiv, în sud, rușii susțin că au lovit o fabrică unde se reparau vehicule militare.

La o lună și jumătate de la declanșarea invaziei ordonate de președintele Vladimir Putin, Rusia încearcă să cucerească teritorii din sudul și estul Ucrainei, după ce din nord a fost nevoită să-și retragă trupele, supuse unei acerbe rezistențe ucrainene.

UPDATE 126: Oficialii de la Kiev afirmă că între 2.500 și 3.000 de soldați ucraineni au murit de la începutul invaziei rusești, pe 24 februarie. Președintele Volodimir Zelenski spune  că aproximativ 10.000 de militari ucraineni fost răniți și că este greu de spus câți vor supraviețui. Pierderile civile sunt și mai greu de cuantificat - a mai spus Zelenski, explicând că în orașele blocate de inamic, precum Herson, Berdiansk sau Mariupol, nu se poate ști cu adevărat câți oameni au murit. Ucraineni susțin că, de la declanșarea războiului, Rusia a pierdut 20.000 de militari. Șeful statului ucrainean i-a cerut omologului său american, Joe Biden, să desemneze Rusia drept sponsor al terorismului, alături de state precum Coreea de Nord, Cuba, Iran și Siria.

Purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik, a afirmat că, în sud, armata rusă și-a intensificat atacurile asupra orașului-port strategic la Marea Azov Mariupol, asediat încă de la începutul invaziei. Forţele ruse ar fi recurs acolo la bombardiere cu rază lungă de acţiune, în premieră de la începutul războiului. Motuzianik a susținut că luptele continuă în zona uzinei siderurgice Ilici şi în cea a portului și a contrazis versiunea Moscovei, care pretinde că forţele sale controlează complet orașul. Oficialii de la Kiev afirmă, chiar, că armata ucraineană va contraataca și va încerca să spargă asediul.

În estul controlat parțial de secesioniștii pro-moscoviți au loc lupte pe toată linia frontului – susțin autoritățile ucrainene. Trei persoane au fost ucise şi şapte rănite numai în regiunea Donețk. Cealaltă regiune a acestui bazin minier, Lugansk, a fost scena a 24 de bombardamente, care s-au soldat cu doi morți și doi răniți. Primarul orașului Aleksandria, la circa 300 de kilometri sud-est de Kiev, a afirmat că o rachetă rusească a lovit aeroportul.

Rusia a amenințat Statele Unite și NATO asupra consecințelor imprevizibile pe care le-ar putea avea așa-zisa militarizare a Ucrainei. Surse diplomatice spun că Moscova a acuzat Washingtonul că pune paie pe foc, trimițând Ucrainei armament performant, grație căruia aceasta rezistă în fața trupelor ruse.  Avertismentul survine după ce președintele Biden a promis Ucrainei un nou ajutor militar, în valoare de 800 de milioane de dolari, care include elicoptere și transportoare blindate. „Ceea ce rușii ne spun în privat este exact ceea ce spunem noi lumii în mod public, că ajutorul masiv pe care îl oferim partenerilor noștri ucraineni se dovedește a fi remarcabil de eficient” – ar fi spus un înalt oficial american, citat de media. Departamentul de Stat a refuzat să comenteze.

VINERI, 14 aprilie, ZIUA 51. Moscova ripostează după ce ucrainenii i-au scufundat nava amiral din Marea Neagră. Lumea se teme că rușii pot apela la arme nucleare. Numărul ucrainenilor refugiați în străinătate a trecut de cinci milioane.

UPDATE 125: Rusia a anunțat, vineri, că a distrus o fabrică de armament din suburbiile capitalei ucrainene, Kiev, și a amenințat că loviturile asupra unor astfel de obiective se vor înmulți, pentru a riposta la pretinsele atacuri ucrainene pe teritoriul Federației. Fabrica producea rachete Neptun, pe care armata ucraineană afirmă că le-a folosit, în ajun, pentru a scufunda crucișătorul Moskva, nava amiral a flotei ruse în Marea Neagră. Pentagonul a confirmat că nava, considerată mândria marinei militare ruse, a fost lovită de rachete ucrainene. Versiunea Moscovei este că la bord a izbucnit un incendiu, care a detonat muniția cu care era dotat echipajul.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că întreaga lume ar trebui să fie îngrijorată de riscul ca omologul său rus, Vladimir Putin, exasperat de eșecurile militare din Ucraina, să recurgă la o armă nucleară tactică. El a reluat avertismentul directorului CIA, William Burns, care apreciază că Putin, disperat că invazia s-a împotmolit, ar putea să uzeze de arsenalul nuclear al țării sale.  

Cel puțin șapte persoane au fost ucise și 34 rănite în bombardamentele rusești asupra unei zone rezidențiale din Harkov, cel mai mare oraș din nord-estul Ucrainei, a anunțat guvernatorul regional. Purtătorul de cuvânt al ministerului Apărării de la Moscova susține că, în  aceeași regiune, artileria rusă a ucis circa 30 de așa-ziși mercenari polonezi.

Moscova a anunțat expulzarea a 18 diplomați de la reprezentanța Uniunii Europene în Rusia, ca ripostă la măsura similară luată de Bruxelles în urma lansării de către Kremlin a ofensivei din Ucraina. Uniunea Europeană a calificat expulzarea drept nejustificată și a avertizat că aceasta nu va face decât să agraveze izolarea internațională a Moscovei.

Este foarte probabil ca Finlanda să solicite aderarea la NATO, ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia - declară ministrul finlandez al afacerilor europene, Tytti Tuppurainen. Anterior, liderii de la Moscova amenințaseră că ar putea instala arme nucleare la Marea Baltică dacă țările scandinave neutre, Suedia și Finlanda, devin membre ale Alianței Nord-Atlantice.  

Rusia a blocat site-ul postului francez RFI, care difuzează informații în cincisprezece limbi, inclusiv în rusă, despre războiul din Ucraina.

Peste cinci milioane de oameni au fugit din Ucraina de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie, potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR). Aceasta este cea mai mare criză a refugiaților în Europa de la al Doilea Război Mondial.

Citește pe Veridica: De la Srebrenica la Bucea și Mariupol: ce se poate face pentru anchetarea și pedepsirea crimelor de război

Citește pe Veridica: Rusia amenință Kievul cu noi atacuri

Citește pe Veridica: Rusia riscă să intre în incapacitate de plată

Citește pe Veridica: Crește, din nou, numărul ucrainenilor care se refugiază în România

Citește pe Veridica: Americanii se tem că Rusia ar putea recurge la arme nucleare

Citește pe Veridica: Monitor Fake News Nr. 24: Paradoxul lui Vladimir Putin și insolența lui Dmitri Peskov

UPDATE 124: Crucișătorul Moskva, nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră, avariat în timpul ofensivei împotriva Ucrainei, s-a scufundat - a anunțat ministerul rus al Apărării. Sursa a precizat că, în timpul remorcării către portul de destinație, în condiții de mare agitată, nava și-a pierdut stabilitatea. Oficialii ruși repetă că Moskva a fost afectată de un incendiu, care ar fi provocat detonarea muniției aflate la bord, în timp ce armata ucraineană susține că, de fapt, a fost lovită de rachete de croazieră ale trupelor Kievului. Pierderea crucișatorului Moskva este o lovitură dură pentru flota rusă din regiune - a apreciat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Explozii s-au auzit în capitala ucraineană, Kiev, precum și la Harkov (nord-est), al doilea oraș ca mărime din țară, iar analiștii înclină să creadă că e vorba de tiruri ale armatei ruse, care vrea să răzbune scufundarea crucișătorului. Peste 500 de civili, inclusiv 24 de copii, au fost uciși în regiunea Harkov de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie - a declarat guvernatorul regional Oleg Sinegubov. Anterior, Moscova a acuzat armata ucraineană că a bombardat două sate rusești de la graniță și că a rănit opt ​​persoane. Afirmațiile, neverificabile, trezesc temeri privind o nouă escaladare a conflictului.

Într-un mesaj adresat ucrainenilor în a 50-a zi de la declanșarea invaziei, președintele Volodimir Zelenski a aminit că rușii credeau că Ucraina va rezista cel mult cinci zile.  El a spus că Rusia nu a început războiul împotriva Ucrainei pe 24 februarie, anul acesta, ci în 2014, când a anexat peninsula Crimeea, a făcut din Marea Neagră și din Marea Azov locuri dintre cele mai primejdioase de pe planetă și a alimentat rebeliunea secesionistă din Donbass (est). Zelenski afirmă că Donbassul este ținta principală pentru Rusia și că trupele Moscovei acționează acolo de parcă ar vrea să nu mai rămână decât pietrele și niciun om. Liderul de la Kiev precizează că le e recunoscător tuturor celor care au sprijinit Ucraina de la declanșarea războiului și regretă că a văzut politicieni comportându-se de parcă nu ar avea putere.

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a declarat presei că înalți oficiali americani ar putea merge în Ucraina și a adăugat că el însuși ar putea vizita Kievul. Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a anunțat că instituția e pregătită să finanțeze reconstrucția Ucrainei. Ea a adăugat că se așteaptă la o recesiune profundă a economiei ruse din cauza războiului și a spus că intrarea Moscovei în incapacitate de plată nu mai este un eveniment improbabil.

JOI, 14 aprilie, ZIUA 50. Crucișătorul Moskva, grav avariat în a 50-a zi a invaziei. Parlamentul ucrainean a calificat acțiunile armatei ruse drept genocid. Președintele rus, Vladimir Putin, a ordonat redirecționarea exporturilor rusești de energie din Europa către Asia.

UPDATE 123: Avarierea navei sale amiral din Marea Neagră, crucișătorul Moskva, e știrea zilei pentru Rusia, joi, în a 50-zi de când a declanșat invazia în Ucraina – scriu media internaționale, care afirmă că rușii au suferit un eșec major.  Cu sediul la Sevastopol, în peninsula ucraineană Crimeea, anexată de ruși în 2014, Moskva ar fi fost lovită de rachetele pazei de coastă ucrainene, afirmă Kievul, în timp ce Moscova insistă că nava nu s-a scufundat, iar cei peste 500 de membri ai echipajului au fost evacuați. Ministerul rus al Apărării mai susține că avaria a fost provocată de un incendiu la bord și că anchetează circumstanțele în care aceasta s-a produs.

Rusia a acuzat Ucraina că a bombardat din elicopter două sate rusești de la graniță și că a rănit opt ​​persoane, afirmații neverificabile și care ridică temeri privind o nouă escaladare a conflictului. Ucraina a negat acuzațiile rușilor.

Parlamentul ucrainean a calificat acțiunile armatei ruse drept genocid. Termenul a fost lansat, marți, de președintele american, Joe Biden. Moscova l-a respins, iar președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a evitat, provocând frustrarea omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski.

Schimburi de prizonieri au avut loc și joi, când 30 de ucraineni au fost eliberați. În sud, la Mariupol,  oraș-port strategic la Marea Azov, asediat de trupele ruse încă din februarie și scena unei grave crize umanitare, Ucraina a anunțat reluarea evacuării civililor prin coridoare umanitare.

Pentagonul apreciază că vremea ploioasă din Donbass, regiune secesionistă pro-moscovită din estul țării, ar putea favoriza armata ucraineană în lupta contra forțelor ruse.

Amabasada franceză din Ucraina, care fusese transferată la Liov, în vestul mai ferit de atacurile rusești, se va întoarce la Kiev - a anunțat diplomația de la Paris.

Președintele rus, Vladimir Putin, a ordonat redirecționarea exporturilor rusești de energie din Europa către Asia și i-a acuzat  pe europeni că destabilizează piața gazelor prin dorința lor de a se descurca fără hidrocarburile rusești.

Peste 4,7 milioane de ucraineni au fugit din țara lor în 50 de zile de la începutul invaziei ruse, potrivit cifrelor Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați. În Europa nu a mai avut loc un asemenea aflux de refugiați de la cel de-al Doilea Război Mondial.

Citește pe Veridica: De ce garanțiile de securitate solicitate de Kiev nu au cum să creeze „un nou NATO”

Citește pe Veridica: Experții spun că invazia rusă pârjolește economia mondială

Citește pe Veridica: Moscova a acuzat armata ucraineană că ar fi bombardat două sate rusești de la graniță

Citește pe Veridica: China respinge criticile americanilor cu privire la relația sa cu Rusia

Citește pe Veridica: Rușii ar accepta plata gazelor în euro

Citește pe Veridica: Rusia amenință că ar putea instala arme nucleare la Marea Baltică

Citește pe Veridica: Kievul precizează că n-a fost anunțat oficial că președintele german, Frank-Walter Steinmeier, vrea să vină în Ucraina

UPDATE 122: Crucișătorul Moskva, nava amiral a Flotei Ruse de la Marea Neagră, a fost grav avariat de o explozie a muniției, provocată de un incendiu la bord – susțin media de stat rusești, care citează ministerul Apărării de la Moscova. Sursa adaugă că echipajul a fost complet evacuat și că este în curs de desfășurare o anchetă pentru a stabili cauza incendiului. Anterior, autoritățile ucrainene au anunțat că Moskva a luat foc după ce a fost lovită de rachetele Neptun, trase de pe navele flotei militare a Kievului.

Tot ministerul rus al Apărării amenință că trupele sale vor lovi centrele de comandă din capitala ucraineană, Kiev, ca ripostă la pretinsele acțiuni ale militarilor ucraineni pe teritoriul Federației. Rușii pretind că s-au abținut până acum să lovească astfel de obiective la Kiev, oraș pe care l-au asediat fără succes câteva săptămâni, înainte de a retrage din regiune.

În nord-est, la Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, guvernatorul Oleg Sineguboval susține că armata rusă bombardează zonele rezidențiale. Patru civili au murit într-o singură zi și alți zece au fost răniți – afirmă el. Consilierul militar al președintelui ucrainean, Oleksi Arestovici, a anunțat că, în sud, unități ale brigăzii 36 s-au alăturat regimentului Azov, o fostă miliție ultranaționalistă, pentru a consolida apărarea Mariupolului, oraș-port strategic la Marea Azov, pe care rușii îl asediază de la declanșarea invaziei și unde criza umanitară se agravează. Anterior, surse rusești afirmaseră că peste o mie de marinari ucraineni s-au predat la Mariupol.   

Premierul canadian, Justin Trudeau, a vorbit despre un genocid comis de trupele ruse în Ucraina, reluând, astfel, un termen folosit și de președintele american, Joe Biden, și considerat inacceptabil de către liderii de la Moscova. Biden a mai spus că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, este un criminal de război și un măcelar, care n-ar trebui să mai rămână la putere. Pe de altă parte, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a calificat drept foarte dureros refuzul omologului său francez, Emmanuel Macron, de a denunța, la rândul său, un genocid în Ucraina.  „Aș spune că Rusia a lansat unilateral un război brutal, că este stabilit că armata rusă a comis crime de război și că acum este necesar să-i găsim pe vinovați” – s-a mulțumit să spună Macron. Aflat în vizită la Kiev, președintele polonez, Andrzej Duda, a declarat că Rusia nu duce un simplu război în Ucraina, ci este vinovată de terorism și de cruzime.

Statele Unite au anunțat un nou ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 800 de milioane de dolari. Potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, este vorba de 18 tunuri M777 Howitzer, piese de artilerie de ultimă generație, folosite până de curând de armata americană în Afganistan, însoțite de 40.000 de obuze de 155 mm, 10 radare anti-artilerie mobile AN/TPQ36 și două AN/MPQ64. Această nouă tranșă include și 300 de așa-numite drone kamikaze Switchblade, precum și 500 de rachete Javelin și mii de alte sisteme antitanc, la care se adaugă 200 de vehicule blindate M113 și 100 de vehicule blindate ușoare Humvee.  

MIERCURI, 13 aprilie, ZIUA 49. Procurorul CPI afirmă, la fața locului, că Ucraina este „un loc al crimei”. Kremlinul respinge ca „inacceptabilă” acuzația de „genocid”. Marea Britanie extinde lista persoanelor sancționate. În morgile din Dnipro sunt peste 1.500 de soldați ruși.

Citește pe Veridica: Republica Moldova vrea să interzică simbolurile armatei ruse și să blocheze propaganda Moscovei. Reacția politicienilor pro-ruși

Citește pe Veridica: O artistă din Rusia a fost încarcerată fiindcă ar fi difuzat informații false despre armată

Citește pe Veridica: Statele Unite îi cer, din nou, Chinei să se distanțeze de Rusia

Citește pe Veridica: Președintele Ucrainei cere Europei să acţioneze contra Rusiei, ca să nu piardă „toată Europa de Est”

Citește pe Veridica: Refuzul președintelui ucrainean de a-l primi pe omologul său german provoacă iritare la Berlin

Citește pe Veridica: Germania ar intra în recesiune dacă livrările de gaze ruseşti ar fi oprite – avertizează experții

Citește pe Veridica: Ucraina a dejucat un atac cibernetic rusesc ce viza una dintre instalaţiile sale energetice

Citește pe Veridica: Crește numărul ucrainenilor care se refugiază în România

Citește pe Veridica: Liderul cecen pro-rus Ramzan Kadîrov susține că peste o mie de marinari ucraineni s-au predat la Mariupol

UPDATE 121: Procurorul Curții Penale Internaționale, britanicul Karim Khan, a descris miercuri Ucraina drept „un loc al crimei”. În timpul unei vizite la Bucea, lângă Kiev, unde sute de civili, conform autorităților ucrainene, au fost găsiți morți după ocupația rusă, procurorul CPI a explicat că „suntem aici pentru că avem motive întemeiate să credem că sunt comise crime de competența Curții”. Karim Khan a mai spus că o echipă criminalistică a CPI se pregătește să lucreze „pentru ca să putem separa cu adevărat adevărul de ficțiune”.

Kremlinul a denunțat miercuri drept „inacceptabilă” acuzația președintelui american Joe Biden de „genocid” comis de omologul său rus Vladimir Putin în Ucraina și a acuzat Washingtonul de ipocrizie.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut miercuri Europei să acționeze mai rapid împotriva Rusiei, susținând că „fie putem opri Rusia, fie putem pierde toată Europa de Est”.

Șefii de stat din Polonia, Lituania, Letonia și Estonia se deplasează la Kiev, pentru a-l „sprijini” pe președintele ucrainean „într-un moment decisiv pentru această țară”. Cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, Zelenski discută chestiuni „practice, inclusiv livrarea de arme”.

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a avertizat miercuri China cu privire la poziția sa față de Rusia, despre care a spus că amenință „integrarea” acesteia în economia mondială. „Atitudinea lumii față de China și disponibilitatea acesteia de a îmbrățișa o integrare economică mai profundă ar putea fi afectate de reacția Chinei la apelul nostru la acțiune hotărâtă împotriva Rusiei” – a avertizat Janet Yellen.

Marea Britanie a anunțat miercuri extinderea, în coordonare cu UE, a listei persoanelor sancționate pentru a include 178 de separatiști pro-ruși, dar și noi oligarhi ruși și rudele acestora, precum și soția șefului diplomației ruse Serghei Lavrov – relevă un comunicat al diplomației de la Londra.

Președintele Curții de Conturi a Rusiei a estimat miercuri că economia țării ar avea nevoie de ani de zile pentru a se reconstrui dacă sancțiunile internaționale impuse din cauza ofensivei din Ucraina ar rămâne în vigoare mult timp.

Pe teren, cadavrele a peste 1.500 de soldați ruși zac în morgile din Dnipro, un important oraș industrial din estul Ucrainei – a declarat miercuri viceprimarul orașului, Mihailo Lissenko: „Astăzi avem peste 1.500 de soldați ruși morți în morgile din Dnipro, pe care nimeni nu vrea să-i recupereze”.

Iar Ministerul rus al Apărării susține că peste o mie de soldați ucraineni s-au predat forțelor ruse în orașul Mariupol, un port strategic din Marea Azov asediat de săptămâni întregi. Marți, autoritățile regionale din sud-estul Ucrainei au evaluat numărul victimelor din Mariupol la cel puțin 20.000 de morți, unde luptele se concentrează acum în zona industrială a orașului.

UPDATE 120: Președintele american Joe Biden l-a acuzat, în premieră, pe omologul său rus Vladimir Putin de comiterea unui genocid în Ucraina, invadată de trupele Moscovei pe 24 februarie. „Este din ce în ce mai clar că Putin încearcă chiar să șteargă ideea de a fi ucrainean” – le-a spus Biden reporterilor în timpul unei călătorii în Iowa. Până acum, administrația americană a evitat utilizarea termenului de genocid, folosit frecvent de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru a descrie situația din țara lui.

Anterior, Biden a deplâns inflația provocată, în Statele Unite și pretutindeni în lume, de invadarea Ucrainei de către Rusia, care a făcut ca prețul benzinei americane să crească cu peste 18% între februarie și martie. 70% din creșterea prețurilor în martie, mai spune liderul de la Casa Albă, provine din majorarea prețului la gaz de către Putin.

Tot Statele Unite au anunțat, prin vocea secretarului de Stat Antony Blinken, că există informații credibile cu privire la posibilitatea ca Rusia să folosească agenți chimici în ofensiva sa asupra orașului-port stategic Mariupol, la Marea Azov, în sudul Ucrainei. Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acuzațiile de utilizare a armelor chimice la Mariupol, asediat de mai bine de 40 de zile de armata rusă și în mare măsură distrus. Batalionul ucrainean Azov, o fostă miliție ultranaționalistă, a susținut că o dronă rusească a aruncat o substanță otrăvitoare asupra soldaților și civililor. 

Președintele Zelenski a propus Moscovei să-l schimbe pe deputatul și omul de afaceri ucrainean Viktor Medvedciuk, un apropiat al lui Putin, recent arestat, cu ucrainenii aflați în captivitate în Rusia. Putin ar fi botezat-o pe una dintre fiicele lui Medvedciuk – 67 de ani și a 12-a avere în Ucraina în 2021, cu 620 de milioane de dolari, conform revistei „Forbes”.

Tot Zelenski a denunțat sute de cazuri de viol comise de militarii ruși în zonele ocupate din Ucraina.  Printre victime ar fi fete minore și copii foarte mici.

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier, criticat pentru relaţiile întreţinute în ultimii ani cu Rusia, a declarat că s-a gândit să viziteze Ucraina împreună cu alţi şefi de stat, dar a fost respins de Kiev.

Comisariatul pentru Refugați al Organizației Națiunilor Unite (UNHCR) anunță că peste 4,6 milioane de ucraineni au fugit din țara lor de la declanșarea invaziei. Potrivit Serviciului de Grăniceri din Ucraina, peste 870.000 de ucraineni s-au întors acasă de la începutul războiului, inclusiv femei și copii.

În teren, Rusia își consolidează forțele pentru un nou asalt asupra regiunii Donbass, din est, parțial controlată de secesioniștii pro-moscoviți. Analiștii militari, citați de agențiile internaționale de presă, se feresc să prezică cine va câștiga bătălia pentru Donbass, inima industrială a Ucrainei și o miză crucială a războiului. Ei anticipează că ucrainenii își vor apăra pământul până la ultimul om, iar rușii vor suferi pierderi semnificative. O bătălie prelungită ar zădărnici orice speranță a președintelui Putin de a obține o victorie semnificativă până pe 9 mai, când, în mod tradițional, el e vedeta paradei militare din Piața Roșie, prin care Rusia marchează triumful din 1945 al Uniunii Sovietice staliniste asupra Germaniei naziste.   

MARȚI, 12 aprilie, ZIUA 48. Luptele pentru Mariupol continuă. Rușii sunt acuzați că au folosit arme chimice. Kievul repetă că se așteaptă la o ofensivă majoră în Donbass.

Citește pe Veridica: Presa rusă independentă compară crimele armatei lui Putin cu cele ale Armatei Roșii și scrie cum criza economică din Rusia îi determină pe oameni să fure conserve din magazine

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Locuitorii orașului Zaporojie solicită alipirea la Republica Populară Donețk

Citește pe Veridica: Aproape un milion de oameni s-au întors acasă

Citește pe Veridica: ONU cere o investigaţie independentă asupra violurilor comise de soldaţi ruşi în Ucraina

Citește pe Veridica: Președintele Ucrainei cere sancţiuni rapide din partea UE asupra băncilor şi petrolului din Rusia

Citește pe Veridica: Grecia aduce investitori privați pentru a explora potențiale zăcăminte de hidrocarburi

Citește pe Veridica: Rusia se îndreaptă spre cea mai gravă contracţie economică de după 1994 – admite un fost ministru rus de Finanțe

Citește pe Veridica: Japonia îngheaţă activele a 398 de ruşi, printre care fiicele lui Vladimir Putin

Citește pe Veridica: Transport umanitar în Republica Moldova pentru mamele şi copiii refugiaţi din Ucraina

Citește pe Veridica: Europol lansează o operaţiune care urmărește bunurile rusești vizate de sancțiunile internaționale

UPDATE 119: Masacrul unor presupuși civili din orașul Bucea, de lângă Kiev, este „un fals” – susține președintele rus Vladimir Putin, a cărui țară neagă orice abuz comis în Ucraina. Președintele rus a asigurat azi, într-o conferință de presă susținută pe un cosmodrom din extremul Orient, că ofensiva din Ucraina a continuat „calm” și a minimalizat pierderile. Potrivit acestuia, „lipsa de consecvență” a negociatorilor ucraineni este cea care împiedică ajungerea la un acord între Kiev și Moscova pentru a pune capăt războiului. Putin a justificat din nou ofensiva pentru „asigurarea securității Rusiei” împotriva unei Ucraine care „a început să se transforme într-un bastion anti-rus, să cultive naționalismul, neonazismul”.

Între timp, cadavrele a șase persoane ucise de gloanțe au fost găsite într-un subsol al unei case de la periferia de est a Kievului, de unde armata rusă s-a retras la sfârșitul lunii martie – a anunțat marți Parchetul General al Ucrainei. În Andriivka, un sat la 30 km vest de Kiev, care se afla încă în prima linie în urmă cu câteva săptămâni, jurnaliştii AFP au asistat la exhumarea trupurilor altor victime, trei bărbaţi în civil. În plus, doi angajați ucraineni ai Caritas și cinci dintre rudele acestora au fost uciși, „probabil în martie”, într-un bombardament la Mariupol – afirmă organizația catolică de caritate.

La Mariupol, un port strategic la Marea Azov asediat de mai bine de 40 de zile, forțele ruse își întăresc controlul asupra soldaților ucraineni „înconjurați și blocați” în orașul în care „zeci de mii” de oameni au murit și „90% din case” au fost distruse. „Rușii au ocupat temporar o parte a orașului. Soldații ucraineni continuă să apere centrul și sudul orașului, precum și zonele industriale” – spune viceprimarul orașului Serghei Orlov. Liderul separatiștilor pro-ruși din Donețk declara luni că forțele sale au cucerit complet zona portului Mariupol.

În estul care a devenit ținta prioritară a Kremlinului, armata ucraineană spune că se așteaptă la o ofensivă rusă „foarte curând”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat marți „sute de cazuri de viol” comise în zonele ocupate anterior de armata rusă, „inclusiv minore și copii foarte mici”.

În plan diplomatic, trei înalți oficiali ai Bundestagului german se vor întâlni cu parlamentari ucraineni în vestul țării – au declarat marți surse parlamentare. Cei trei oficiali vor discuta cu reprezentanți ai Parlamentului de la Kiev, răspunzând unei invitații din partea deputaților ucraineni.

Și contraspionajul polonez a anunțat marți că a identificat și arestat în ultimele zile un spion rus care colecta informații despre forțele poloneze și NATO, precum și doi belaruși, de asemenea suspectați de spionaj.

UPDATE 118: Forțele ruse care au invadat Ucraina își mențin presiunea asupra orașului-port strategic Mariupol, în sud, la Marea Azov, pe care soldații ucraineni încearcă cu disperare să-l apere, și în estul țării, unde Kievul se așteaptă la o ofensivă majoră în curând. Media internaționale scriu că situația de la Mariupol, asediat de mai bine de 40 de zile de armata rusă și în mare măsură distrus, este dramatică. Potrivit consilierului prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak, zeci de mii de oameni au murit acolo, 90% din case au fost distruse, iar soldații ucraineni sunt înconjurați și blocați. Viceprimarul orașului Serghei Orlov a declarat că luptele pentru Mariupol continuă. Rușii, a precizat el, au ocupat temporar unele cartiere, dar militarii ucraineni continuă să apere centrul și sudul orașului, precum și zonele industriale.

Marea Britanie – a anunțat ministrul de Externe, Liz Truss – încearcă să verifice informațiile cu privire la posibila utilizare a armelor chimice de către forțele ruse la Mariupol, după ce batalionul ucrainean Azov, o fostă miliție ultranaționalistă, a susținut că o dronă rusească a aruncat o substanță otrăvitoare asupra soldaților și civililor. Responsabili din administrația locală nu întăresc acuzațiile, iar purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că Washingtonul are informații despre un atac chimic în acel oraș, dar nu le poate confirma.

Căderea Mariupolului le-ar permite trupelor ruse să-și consolideze câștigurile teritoriale pe fâșia de coastă de-a lungul Mării Azov, prin conectarea regiunilor secesioniste din Donbass (est) cu peninsula Crimeea (sud), anexată de Moscova în 2014.

Liderii de la Kiev au repetat că se așteaptă, pe termen scurt, la o ofensivă majoră în Donbass, regiune învecinată cu Rusia și parțial controlată, încă din 2014, de separatiștii pro-moscoviți. Șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Yermak, susține că iminenta bătălie pentru regiunile Donețk și Lugansk este un moment crucial în război.  Bătălia pentru Donbass va dura câteva zile, timp în care orașele noastre ar putea fi complet distruse – a prezis, la rândul său, Serghei Gaidai, guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk. El a cerut, din nou, civililor, să părăsească zona, de teamă că scenariul Mariupol s-ar putea repeta la Lugansk. La Washington, un înalt oficial al Pentagonului a confirmat că forțele ruse se întăresc în jurul Donbassului, și în special în apropierea orașului strategic Izium. Tot în estul țării, cel puțin opt persoane au fost ucise într-un bombardament la Harkov, al doilea oraș ca mărime din țară – a declarat guvernatorul regiunii, Oleg Sinegubov.

Oficiali ai Organizației Națiunilor Unite (ONU) au cerut deschiderea unor investigații privind violența împotriva femeilor în Ucraina, precum și protecție pentru milioanele de copii strămutați din cauza conflictului. La o reuniune a Consiliului de Securitate, inițiată de Statele Unite și Albania, ei au acuzat avalanșa de informații privind violurile și violență sexuală la care recurg militarii ruși în zonele ocupate. Potrivit Înaltului Comisariat pentru Refugiați (UNHCR), peste 4,5 milioane de ucraineni au fugit din țara lor de la declanșarea invaziei ordonate de președintele rus Vladimir Putin pe 24 februarie.

La nivel diplomatic, cancelarul austriac Karl Nehammer, primul oficial european care a vizitat Moscova de la invadarea Ucrainei și l-a întâlnit, luni, pe Putin, s-a declarat pesimist în legătură cu încheierea războiului. Nu ar trebui să ne facem iluzii – spune el –, fiindcă președintele Putin a intrat masiv într-o logică a războiului și acționează în consecință, în speranța de a înregistra un succes militar rapid. Și analiștii cred că președintele rus vrea să-și asigure o victorie  înainte de tradiționala paradă militară din Piața Roșie din Moscova, de la 9 mai, care marchează triumful sovietic asupra naziștilor, în 1945.

LUNI, 11 aprilie, ZIUA 47. Ucrainenii cred că o nouă ofensivă rusească e iminentă. Peste 1.200 de cadavre descoperite în nord. Războiul va avea consecințe economice severe.

UPDATE 117: „Astăzi va fi, probabil, ultima bătălie” la Mariupol – se tem apărătorii orașului. Kievul se așteaptă la un atac masiv în Donbass. Analiștii cred că Putin vrea neapărat o victorie până la 9 mai, de ziua așa-zisei victorii sovietice asupra nazismului.

Rezistența armatei ucrainene la Mariupol, port strategic în sud-estul țării, la Marea Azov, asediat de trupele ruse de peste 40 de zile, părea să se fi epuizat, luni, când separatiștii pro-ruși susțineau că au cucerit zona portuară. „Astăzi va fi, probabil, ultima bătălie” la Mariupol, „pentru că ni se epuizează muniția”, au anunțat, pe Facebook, apărătorii orașului.

Rușii au asediat săptămâni întregi Mariupolul, a cărui capturare le-ar permite să-și consolideze câștigurile teritoriale pe fâșia de coastă de-a lungul Mării Azov, prin conectarea regiunilor separatiste pro-moscovite din Donbass (est) cu peninsula Crimeea (sud), anexată de Moscova în 2014. Liderul separatiștilor pro-ruși din Donețk, Denis Pușilin, a afirmat că forțele sale au cucerit complet zona portului Mariupol. „Sunt primul care găsește puterea să spună” că forțele ucrainene nu pot elibera Mariupol, fiindcă, „acum, este imposibil din punct de vedere militar” – a recunoscut Oleksi Arestovici, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Oficialii de la Kiev au anunțat, de asemenea, că se așteaptă, în curând, la o ofensivă majoră a trupelor ruse în regiunea Donbass din estul Ucrainei. „Conform informațiilor noastre, inamicul și-a încheiat aproape pregătirea pentru un asalt în est. Atacul va avea loc foarte curând” – a avertizat purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik. Analiștii cred că președintele rus, Vladimir Putin, blocat în fața rezistenței acerbe a Ucrainei, dorește să-și asigure o victorie în această regiune înainte de parada militară din Piața Roșie de la 9 mai, care marchează triumful sovietic asupra naziștilor, în 1945.

La nivel diplomatic, cancelarul austriac Karl Nehammer, primul oficial european care a vizitat Moscova de la invadarea Ucrainei, s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Scopul vizitei sale este deschiderea coridoarelor umanitare din orașele ucrainene asediate de ruși.

Citește pe Veridica: Scurt istoric al propagandei ruse în Letonia începând cu anii 1990. Cum s-a intensificat aceasta pe măsură ce criza din Ucraina a luat amploare

Citește pe Veridica: DEZINFORMARE: NATO nu-și va apăra membrii în cazul unui conflict cu Rusia

Citește pe Veridica: Jurnalista rusă anti-război Marina Ovsiannikova devine corespondentă a cotidianului german „Die Welt”

Citește pe Veridica: Rusia avertizează Finlanda și Suedia împotriva aderării la NATO

Citește pe Veridica: Jandarmi francezi ajută la anchetarea crimelor de război comise în Ucraina

Citește pe Veridica: „Să cereţi ca aceia care sunt vinovaţi de crime de război să fie aduşi în faţa instanţelor internaţionale” – îndeamnă premierul român

Citește pe Veridica: Adoptarea unor sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei este o opţiune – afirmă șeful diplomației europene

Citește pe Veridica: Noua Zeelandă trimite în Europa un avion Hercules şi militari în sprijinul Ucrainei

UPDATE 116: Forțele armate ale Ucrainei continuă să se pregătească pentru o ofensivă puternică a trupelor ruse, care, potrivit experților, vor ataca cel mai probabil în estul separatist pro-moscovit, numit generic Donbass. Într-unul din obișnuitele sale mesaje video difuzate noaptea, președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut, din nou, conaționalilor săi să se mobilizeze și a afirmat că săptămâna care începe va fi una încordată și importantă. „Trupele ruse vor trece la operațiuni și mai mari în est. Pot folosi împotriva noastră și mai multe rachete, și mai multe bombe. Dar ne pregătim pentru acțiunile lor și vom răspunde” – a spus șeful statului. Conducerea armatei ucrainene apreciază că, pentru a perturba aprovizionarea cu mărfuri către locurile unde se duc lupte, rușii vor continua să lovească infrastructura de transport a Ucrainei.  

În sud-est, continuă luptele pentru portul strategic Mariupol, la Marea Azov, asediat încă de la începutul invaziei și scena unei crize umanitare acute. În sud-vest, la Odessa, cel mai important port ucrainean la Marea Neagră, a fost ridicată luni, în zori, interdicția de circulație instituită sâmbătă seară. Peste 1.200 de cadavre, cel mai probabil ale unor civili, au fost descoperite în nord, în jurul capitalei Kiev, după retragerea trupelor ruse care ocupaseră regiunea timp de câteva săptămâni.  

Cancelarul austriac Karl Nehammer devine, tot luni, primul lider dintr-o țară membră a Uniunii Europene care se întâlnește, la Moscova, cu președintele rus Vladimir Putin, după ce acesta a ordonat invadarea Ucrainei. Nehammer a amintit că țara lui e neutră din punct de vedere militar, dar, în plan politic, consideră în mod categoric că Rusia poartă un război de agresiune împotriva Ucrainei. Cancelarul, care a fost sâmbătă și la Kiev, a cerut încetarea focului și investigarea completă a crimelor de război comise în Ucraina. Și Papa Francisc a îndemnat părțile să încheie un armistiu de Paște și să ajungă la pace prin negocieri autentice. Patriarhul ortodox Kiril, calificat de media drept unul dintre stâlpii regimului Putin, le-a cerut, în schimb, rușilor să se unească în jurul Kremlinului, pentru a lupta împotriva celor pe care i-a numit dușmanii externi și interni ai țării.

Banca Mondială (BM) a estimat că producția economică a Ucrainei se va prăbuși cu 45,1% în acest an, după ce, din cauza războiului, jumătate din afaceri au fost închise, iar exporturile de cereale au fost în mare parte întrerupte prin blocada navală a Rusiei. Și Produsul Intern Brut al Rusiei se va contracta 11,2%, potrivit prognozelor Băncii Mondiale. Întreaga regiune, spun experții BM, suferă consecințele economice ale acestui conflict. Ei se așteaptă la o contracție de 4,1% din PIB pentru țările emergente și în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală.

DUMINICĂ, 10 aprilie, ZIUA 46. Mii de anchete privind crimele de război comise în Ucraina. Aeroportul din Dnipro e complet distrus. Cancelarul austriac Karl Nehammer merge la Moscova.

UPDATE 115: Ucraina a deschis 5.600 de anchete pentru presupuse crime de război comise pe teritoriul său, de la începutul invaziei ruse - a declarat, duminică, procurorul general Irina Venediktova. Peste 1.200 de cadavre au fost descoperite până acum în regiunea Kiev, parțial ocupată, timp câteva săptămâni, de forțele ruse, a spus ea, fără a preciza dacă aceste cadavre erau exclusiv ale unor civili. La rândul său, șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, a chemat oamenii de știință să studieze efectele propagandei ruse care, potrivit acestuia, a pregătit terenul pentru atrocitățile de la Bucea, la nord-vest de Kiev.

Aeroportul din Dnipro, din estul Ucrainei, a fost, din nou, bombardat duminică de ruși și complet distrus - au anunțat autoritățile regionale. Atacuri au avut loc și la Harkov (nord-est, al doilea oraș ca mărime din țară) și în suburbiile sale. Cel puțin doi oameni au fost uciși - susține guvernatorul regiunii, Oleg Sinegubov. Potrivit ONU, peste 4,5 milioane de ucraineni au fugit în străinătate din calea războiului.

Cancelarul austriac, Karl Nehammer, urmează să devină primul lider european care, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, se va întâlni, luni, la Moscova, cu președintele Vladimir Putin.  Tot luni, miniștrii de Externe ai statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta, la Luxemburg, despre un al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei. Media internaționale notează că ideea de a interzice achizițiile de petrol și gaze, pentru a opri finanțarea efortului de război al Moscovei, îi dezbină pe cei 27, fiindcă economiile unora sunt dependende de hidrocarburile rusești. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, continuă să le ceară partenerilor săi europeni adoptarea unor sancțiuni dure la adresa Rusiei.

Update 114: Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a repetat că țara lui este pregătită pentru ceea ce a numit marile bătălii cu trupele ruse care au invadat-o. El s-a declarat convins că Ucraina va învinge, inclusiv în Donbass, regiune secesionistă pro-rusă din estul țării, care ar fi, acum, ținta principală a armatei ruse. Anterior, și președintele pro-occidental Volodimir Zelenski afirmase că Ucraina e gata de luptă, dar caută și căi diplomatice pentru a pune capăt războiului.  

În sud, la Odessa, principalul port ucrainean la Marea Neagră, de sâmbătă seară și până luni dimineață, e în vigoare o interdicție de circulație, de teama unor tiruri de rachete rusești.

La Kramatorsk, în est, continuă evacuarea populației civile, la două zile după masacrul din gară, unde 52 de civili, inclusiv cinci copii, care se pregăteau să fugă, au fost uciși într-o lovitură atribuită unui tir rusesc de rachete.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a precizat că peste 4.500 de civili au putut evacuați în ultimele ore din orașele amenințate de invadatori. Majoritatea au părăsit regiunea Zaporojie, aproape 200 de oameni au reușit să plece din orașul-port la Marea Azov Mariupol, asediat de peste 40 de zile, și mai mult de o mie au fugit din Melitopol și alte a așezări din regiunea Lugansk.

Tot Irina Vereșciuc a anunțat că 12 militari ucraineni, inclusiv o femeie ofițer, au fost eliberați din prizonierat. Trupele ruse au pus în libertate și 14 civili, dintre care nouă femei. Vicepremierul nu a precizat numărul de ruși pe care, la rândul lor, i-au eliberat ucrainenii.

Peste 4,4 milioane de ucraineni și-au părăsit țara de la declanșarea invaziei ruse, pe 24 februarie, potrivit statisticilor Înaltului Comisariat pentru Refugiați al ONU (UNHCR). Națiunile Unite estimează, de asemenea, că numărul persoanelor strămutate intern este de 7,1 milioane.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a  anunțat că la o campanie internațională de strângere de fonduri, Stand Up for Ukraine, s-au adunat 10,1 miliarde de euro. La rândul său, aflat într-o vizită neanunțată la Kiev, premierul britanic Boris Johnson a promis că Londra va garanta pentru Ucraina un credit suplimentar, în valoare de 500 de milioane de dolari, de la Banca Mondială. În plus, guvernul britanic va liberaliza tarifele asupra majorităţii importurilor din Ucraina şi va oferi facilităţi vamale.

SÂMBĂTĂ, 9 aprilie, ZIUA 45. Ucraina se declară pregătită de noi lupte grele. La Kramatorsk, primarul crede că doar un sfert din populația orașului nu va fugi din calea rușilor. Liderii occidentali continuă să meargă la Kiev.

Citește pe Veridica: DEZINFORMARE: Kievul torturează prizonierii de război și refuză să respecte Convenția de la Geneva

Citește pe Veridica: Marea Britanie va trimite Ucrainei 120 de vehicule blindate şi noi sisteme de rachete antinavă

Citește pe Veridica: Comisia Europeană promite 1 miliard de euro pentru a sprijini Ucraina

Citește pe Veridica: Locuitorii din capitala Bosniei salută „oamenii curajoși ai Ucrainei”

Citește pe Veridica: Mai bine de 4,4 milioane de ucraineni şi-au părăsit ţara, de la invazia rusă; 90% sunt femei şi copii

Citește pe Veridica: Conflictul din Ucraina determină Germania să îşi consolideze infrastructura de buncăre

UPDATE 113: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat, sâmbătă, că țara sa este pregătită pentru o bătălie dură cu trupele rusești care s-au repliat în est, spre Donbassul secesionist pro-moscovit, după ce s-au retras de la nord de Kiev. Zelenski a făcut declarația după s-a întâlnit cu premierul britanic, Boris Johnson, care i-a făcut o vizită pentru a-i oferi noi ajutoare  financiare și militare. Johnson e ultimul lider occidental care vizitează Kievul, după ce, tot sâmbătă, a fost acolo cancelarul austriac, Karl Nehammer.

În cursul zilei, sirenele de alarmă au răsunat iarăși  în orașele din estul Ucrainei, care par să fi devenit principala țintă a acţiunilor militare ruse după retragerea din nord. Oficialii ucraineni au îndemnat civilii din est să fugă din calea războiului. Panica domnește în regiune, după ce, vineri, cel puțin52 de civili au fost uciși în tiruri de rachete asupra gării din Kramatorsk.  Primarul orașului, Oleksandr Honciarenko, estimează că patru mii de oameni erau în jurul gării, animați de speranța că vor prinde un tren spre vestul țării, mai ferit de atacurile rusești.  Honciarenko a spus că se așteaptă ca doar 50.000-60.000 din populația de 220.000 de locuitori a orașului să rămână acasă înaintea iminentului atac al armatei ruse.

UPDATE 112: A urcat la cel puțin 52 bilanțul oamenilor uciși, vineri, de rachete în gara din orașului ucrainean Kramatorsk. Cinci dintre aceștia sunt copii. Pentru președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, „aceasta este o altă crimă de război rusă, pentru care toți cei implicați vor fi trași la răspundere”. El a cerut, din nou, „un răspuns global puternic” la ororile comise de trupele ruse în Ucraina. Președintele american, Joe Biden, a denunțat o „atrocitate oribilă” comisă de Moscova, iar diplomația franceză a calificat masacrul de la Kramatorsk drept o „crimă împotriva umanității”. Moscova a negat că este responsabilă pentru atac și a denunțat o așa-zisă provocare ucraineană. Responsabilii ruși repetă că în arsenalele armatei lor nu există rachete Tocika-U, care au lovit gara și care s-ar afla numai în dotarea armatei Kievului. Ei susțin, chiar, că ar fi identificat baza militară ucraineană de unde au fost lansate rachetele, situată la circa 45 de kilometri de Kramatorsk.

Serviciile britanice de informații militare, care monitorizează permanent războiul din Ucraina, afirmă că trupele ruse continuă să țintească civili necombatanți. Acestea adaugă că operațiunile rusești continuă să se concentreze asupra regiunii secesioniste pro-moscovite Donbass, din est, a portului strategic Mariupol, la Marea Azov, și a orașului  Mikolaiv, port maritimo-fluvial, amândouă din sud. Experții britanici mai spun că încercările Rusiei de a stabili un coridor terestru între Donbass și peninsula Crimeea, pe care a a anexat-o acum opt ani,  continuă să fie zădărnicite de rezistența ucraineană.

Kremlinul pretinde că așa-numita operațiune militară specială din Ucraina ar putea să se încheie într-un viitor apropiat, odată obiectivele sale atinse și tratativele de pace încheiate. În schimb, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că războiul ar putea dura luni sau chiar ani.

VINERI, 8 aprilie, ZIUA 44. Occidentalii cred că Putin a renunțat la ocuparea Kievului. SUA retrag clauza națiunii celei mai favorizate pentru Rusia și Belarus. Kremlinul recunoaște că armata rusă a pierdut mulți oameni în conflict.

UPDATE 111: Cel puțin 50 de persoane, inclusiv cinci copii, au fost ucise și aproximativ 100 au fost rănite vineri, în urma unor tiruri de rachete în gara de la Kramatorsk (estul Ucrainei), de unde plecau, de câteva zile, mii de oameni. Moscova a negat imediat responsabilitatea atacuui, susţinând că nu are acest tip de rachetă, şi a acuzat Kievul că a „orchestrat” lovitura pentru a preveni fuga civililor. Comunitatea internaţională şi președintele ucrainean Volodimir Zelenski au denunțat la unison răul fără limite dezlănțuit de Rusia.

De sâmbătă seara şi până luni dimineața va intra în vigoare o interdicție de circulaţie pe timpul nopţii la Odesa – principalul port ucrainean de la Marea Neagră –, de teama „amenințării” loviturilor cu rachete. După bombardarea gării Kramatorsk, „o amenințare cu un atac cu rachetă se profilează la Odesa, pe 10 aprilie 2022; de aceea, în oraș și în împrejurimi se impun restricţii” – a spus administrația militară regională.

Regiunea Sumî, care se învecinează cu Rusia în nord-estul Ucrainei, a fost complet „eliberată” de forțele ruse – a anunțat vineri șeful administrației regionale, adăugând, însă, că zona „nu este sigură” și că operațiunile de deminare sunt în desfășurare. În Cernighiv, un centru regional de lângă granița cu Belarus, care a fost bombardat de câteva săptămâni de trupele ruse, aproape 700 de oameni au fost uciși în bombardamente – susţine primarul oraşului.

Preşedintele rus Vladimir Putin își va concentra atacurile din Ucraina asupra zonelor separatiste din Donbas, în speranţa unei „victorii” la 9 mai, cînd aniversează capitularea Germaniei naziste în 1945 – apreciază omologul său francez Emmanuel Macron.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit vineri spre seară în micul oraș Bucea, la nord-vest de Kiev, devenit simbolul atrocităților războiului din Ucraina. Von der Leyen, care este însoțită de șeful diplomației europene, Josep Borrell, a mers să vadă gropile comune săpate acolo pentru a îngropa zecile de civili uciși în lupte.

După Washington și Bruxelles, Marea Britanie a instituit vineri sancţiuni la adresa celor două fiice ale președintelui rus Vladimir Putin și a celei a șefului diplomației Serghei Lavrov, spunând că vrea să atace „stilul de viață splendid al cercului interior al Kremlinului”. Lor li se interzice intrarea pe teritoriul britanic, unde eventualele bunuri vor fi înghețate. Totodată, premierul britanic Boris Johnson a anunțat că ajutorul militar britanic va fi intensificat pentru Ucraina, odată cu expedierea de rachete antitanc și antiaeriene.

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Experții americani consideră că masacrul de la Bucea este o invenție a „propagandei ucrainene”

UPDATE 110: Președintele rus, Vladimir Putin, a renunțat la cucerirea capitalei ucrainene, Kiev, și acțiunile armatei sale se concentrează acum asupra zonelor separatiste pro-moscovite din Donbass (est) – a afirmat secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, în timpul unei audieri în Congres. El a adaugat că Putin s-a înșelat imaginându-și că, odată, declanșată invazia, pe 24 februarie, rușii vor prelua imediat controlul asupra Kievului și al întregii Ucraine. Rezultatul războiului rămâne incert – au conchis experții militari americani. Înainte de pornirea războiului, agențiile americane de informații pronosticaseră că trupelor ruse le vor trebui 48 de ore ca să ocupe Kievul, să-l înlăture de la putere pe președintele pro-occidental Volodimir Zelenski și să instaleze în locul său un regim-marionetă pro-moscovit. Americanii, amintesc media internaționale, anunțaseră războiul din Ucraina cu o acuratețe remarcabilă, dar nu anticipaseră acerba rezistență ucraineană, sprijinită de armele trimise din Occident.

Tot la Washington, Congresul a votat revocarea statutului comercial al Rusiei și al aliatului său, Belarusul, ca răspuns la războiul din Ucraina. Potrivit analiștilor economici, votul deschide calea pentru instituire unor tarife punitive împotriva celor două țări. Privând Rusia de așa-numita clauză a națiunii celei mai favorizate, un principiu de bază al reciprocității în comerțul internațional, Occidentul o exclude, de facto, din jocul global. Anul trecut, Statele Unite au importat produse rusești în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari, dintre care 17,5 miliarde pentru țiței, o marfă asupra căreia Washingtonul a impus acum un embargo total.

Anterior, singurele state din lume care nu beneficiau de clauza națiunii celei mai favorizate din partea americanilor erau dictaturile comuniste din Coreea de Nord și din Cuba.

În teren, notează serviciile de informații militare britanice, forțele ruse continuă să bombardeze orașele ucrainene din est și din sud. Principalul lor obiectiv, afirmă armata ucraineană, rămâne cucerirea orașului-port strategic Mariupol, asediat de mai bine de o lună și scena unei crize umanitare acute. În nord, ucrainenii susțin că au eliberat complet regiunea Sumî, dar că situația rămâne primejdioasă din cauza minelor lăsate în urmă de invadatori.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut că Rusia a înregistrat pierderi umane semnificative în Ucraina. El spune că acestea reprezintă pentru ruși o uriașă tragedie. Informații neconfirmate susțin că militarii ucraineni ucid prizonieri ruși răniți.

JOI, 7 aprilie, ZIUA 43. Tensiunea crește în estul Ucrainei. Opozanții ruși cred că Putin va fi abandonat de apropiați. Zelenski spune că militarii ruși au început să ascundă cadavrele civililor uciși

Citește pe Veridica: Adunarea Generală a ONU a votat pentru suspendarea Rusiei din Consiliul Drepturilor Omului

Citește pe Veridica: Organizaţia Mondială a Sănătăţii afirmă că se pregăteşte pentru posibile „atacuri chimice” în Ucraina

UPDATE 109: Ministerul român de Externe a salutat, joi seară, adoptarea de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a rezoluţiei privind suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului şi a apreciat că acest demers a fost unul necesar, având în vedere agresiunea rusă asupra Ucrainei. Potrivit unui comunicat de presă transmis de diplomația de la București, România, alături de 58 de state membre ale ONU, a cosponsorizat această rezoluţie, prezentată în plenul Adunării Generale de Ucraina.

La Kiev, președintele Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru votul împotriva Rusiei din Adunarea Generală, despre care a spus că e o nouă pedeapsă pentru agresiunea contra țării sale. Cei pe care el îi numește criminali de război nu ar trebui să fie reprezentați în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, susține șeful statului ucrainean. Dintre cele 193 de țări membre ale Adunării Generale, doar 24 au votat împotriva acestei suspendări – a doua din istoria Națiunilor Unite, după înlăturarea Libiei lui lui Muammar Gaddafi, în 2011 – și 58 s-au abținut.

Tot joi, șeful diplomației europene, Josep Borrell, și șeful Consiliului European, Charles Michel, au propus majorarea cu 500 de milioane de euro a sumei prin care Uniunea finanțează înarmarea Ucrainei. Dacă cele 27 de state membre aprobă solicitarea, ajutorul militar oferit de Uniunea Europeană Kievului va ajunge la un total de 1,5 miliarde de euro. 

În teren, salvatorii ucraineni au descoperit 26 de cadavre sub ruinele a două clădiri bombardate de trupele ruse la Borodianka, la nord-vest de Kiev. Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, afirmă că Borodianka e orașul cel mai grav afectat din regiune și că tirurile rusești au vizat acolo doar populația civilă.

În sud-est, la Mariupol, oraș-port strategic la Marea Azov, asediat de armata rusă de mai bine de o lună, așa-zisul primar proclamat de aceasta, Konstantin Ivașcenko, susține că sunt 5.000 de morți și că au fost distruse circa 70% din locuințe. O parte dintre acestea nu mai pot fi reparate și trebuie demolate, a adăugat el. Și autoritățile legitime din Mariupol estimau la circa 5.000 numărul locuitorilor uciși și spuneau că orașul e distrus în proporție de 90%. Președintele Zelenski mai afirmă că rușii aproape au distrus Mariupolul și acum vor să distrugă Odessa, cel mai mare port ucrainean la Marea Neagră.

Citește pe Veridica: ”Republica Populară Herson” – încă un eșec neasumat de ruși în Ucraina. Încercarea Moscovei de a forma noi entități separatiste și rezistența ucrainenilor

Citește pe Veridica: DEZINFORMARE: Zelenski condiționează drepturile comunității românești din Ucraina de ajutorul Bucureștiului

Citește pe Veridica: Embargou „total și imediat” pentru petrolul, cărbunele și gazul din Rusia – Parlamentul European

Citește pe Veridica: Finanțale BERD – afectate de războiul din Ucraina, după profitul-record de anul trecut

Citește pe Veridica: Presa susţine că există înregistrări audio despre uciderea civililor la Bucea

Citește pe Veridica: Ungaria a primit pe calea aerului combustibil nuclear din Rusia pentru centrala de la Paks

Citește pe Veridica: Kievul cere arme de la NATO

UPDATE 108: Situația e tot mai tensionată în estul Ucrainei, în regiunile Harkov, Donețk și Lugansk, unde se așteaptă o intensificare a ofensivei trupelor ruse, întărite cu efectivele  repliate din nord, din jurul capitalei Kiev.

În sud, o echipă a Comitetului Internațional al Crucii Roșii a reușit să ghideze până la Zaporojie, oraș aflat sub controlul ucrainenilor, un convoi de autobuze și mașini mici  care transportau peste o mie de oameni fugiți din orașul-portul Mariupol, asediat de mai bine de o lună. Autoritățile de la Kiev spun că aproape cinci mii de  persoane au fost evacuate în ultimul timp prin așa-numitele coridoare umanitare.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, afirmă că are informații potrivit cărora armata rusă și-a schimbat tactica și, după revelațiile privind masacrul comis la Bucea, încearcă să ascundă cadavrele civililor pe care îi ucide în teritoriile ocupate.  

La New York, Adunarea Generală a Națiunilor Unite votează, joi, propunerea de suspendare a Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU. Consilierul prezidențial ucrainean Andrii Yermak îndeamnă comunitatea internațională să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei, până când acestea o vor ruina și o vor sili să pună capăt războiului.

Invadând Ucraina, președintele rus, Vladimir Putin, și-a scurtat zilele la Kremlin – crede opozantul exilat Leonid Volkov, un apropiat al celui mai popular adversar al lui Putin, Aleksei Navalnîi, aflat în detenție de mai mult de un an. Volkov crede că așa-numitele elite ruse trăiesc foarte prost, din cauza dezastrului economic generat de sancțiunile occidentale impuse Moscovei după invazie și că vor începe să se gândească la o schimbare la vârful  regimului sau la o schimbare de sistem. Comunitatea internaţională, mai spune el, ar trebui să ajungă la apropiaţii lui Putin şi să le ofere garanţii de securitate dacă decid să-l abandoneze.

MIERCURI, 6 aprilie, ZIUA 42. Groapă comună la Bucea. Lupte la Herson și Mariupol

UPDATE 107: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia că blochează accesul umanitar la Mariupol (sud-est), oraș-port la Marea Azov,  pentru a ascunde ceea ce a numit miile de victime ale asediului care durează de peste o lună.

Departamentul american al Apărării apreciază că Ucraina poate învinge în războiul împotriva Rusiei. Desigur că pot câștiga - a spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, citat de agențiile internaționale de presă. El a argumentat cu situația din teren, unde rușii n-au reușit, după mai bine de 40 de zile de la declanșarea invaziei, să ocupe niciun mare oraș ucrainean, cu excepția Hersonului, în sud, unde ucrainenii contraatacă.

Tot în Statele Unite, președintele Joe Biden a denunțat, din nou, crimele de război comise de trupele ruse în Ucraina. El a evocat civilii executați cu sânge rece la Bucea, în nord, lângă capitala Kiev. Washingtonul a anunțat o nouă serie de sancțiuni, calificate drept devastatoare, împotriva Rusiei, care vizează marile bănci și copiii președintelui Vladimir Putin.

Cele două fiice adulte ale lui Putin, în vârstă de 30 de ani, se află și ele pe o nouă listă a sancțiunilor Uniunii Europene, care ar urma să fie adoptată de cele 27 de state membre.

Comisia Europeană încurajează statele membre ale Uniunii care au deschis investigații cu privire la posibile crime de război din Ucraina să se alăture echipei comune de anchetă coordonată de agenția de cooperare judiciară Eurojust. Opt dintre cele 27 de țări membre ale Uniunii- Franța, Cehia, Germania, Estonia, Letonia, Slovacia, Suedia și Spania - au inaugurat anchete naționale asupra crimelor de război comise de ruși în Ucraina.

Citește pe Veridica: Republica Moldova, între presiunile Ucrainei și dependența de gazul rusesc

Citește pe Veridica: FAKE NEWS: SUA trimite în Ucraina militari afghani care au fugit de talibani în Occident

Citește pe Veridica: Comisia Europeană va ajuta 17 state membre, inclusiv România, să îşi reducă dependenţa de combustibilii fosili din Rusia

Citește pe Veridica: Războiul ar putea dura „luni, poate chiar ani” – atrage atenţia secretarul general al NATO

Citește pe Veridica:  Prim-ministrul Ungariei i-a propus preşedintelui Rusiei să declare o încetare imediată a focului

Citește pe Veridica: Papa Francisc denunţă „cruzimea din ce în ce mai îngrozitoare”, inclusiv împotriva „civililor”

Citește pe Veridica: În răspăr cu măsurile UE, Ungaria afirmă că este gata să plătească în ruble pentru gazele ruseşti

Citește pe Veridica: Vânzările de mașini noi s-au prăbușit în Rusia

Citește pe Veridica: Ambasadorul Ucrainei la Budapesta a fost convocat la Ministerul ungar de Externe, pentru a pune capăt declaraţiilor ofensatoare

Citește pe Veridica: Pacienții cu HIV din Ucraina vor primi medicamente pentru un an, de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii

Citește pe Veridica: România expulzează 10 diplomaţi ruşi

UPDATE 106: Avocatul Poporului din Ucraina afirmă  că între 150 și 300 de cadavre ar putea fi înhumate într-o groapă comună de lângă o biserică din orașul Bucea, din nordul ţării, unde autorităţile de la Kiev au acuzat trupele ruse că au masacrat civili. Rusia  califică acuzaţiile privind masacrul de la Bucea drept un fals monstruos, care ar fi menit să denigreze armata rusă şi să saboteze negocierile de pace dintre cele două ţări.

Ministerul britanic al Apărării, care monitorizează situaţia din Ucraina din momentul declanşării invaziei, pe 24 februarie, afirmă că luptele grele la sol și atacurile aeriene rusești s-au reluat, în sud, în oraşul port strategic Mariupol, la Marea Azov. Situația umanitară din oraș se înrăutățește – adaugă sursa, care notează că majoritatea celor 160.000 de rezidenți rămași nu au lumină, acces la comunicații, medicamente, căldură sau apă. Acuzate că au interzis accesul convoaielor cu ajutoare umanitare, trupele ruse pretind că vor curăţa oraşul, cu populaţie majoritar rusofonă,  de aşa-numiţii naționaliștii ucraineni. O navă de marfă sub pavilion dominican s-ar fi scufundat în portul Mariupol, lovită de de rachete rusești.

Tot în sud, la Herson, singurul mare oraş ucrainean pe care ruşii au reuşit să-l ocupe în cele peste 40 de zile  de război, s-au auzit explozii puternice, iar trupele ucrainene ar fi la periferie, unde încearcă să avanseze. Explozii s-au înregistrat şi în regiunea Liov, din vestul ţării, unde marele oraș omonim e loc de refugiu pentru persoanele strămutate din nord, din est şi din sud.

Media internaţionale scriu că Organizaţia Naţiunilor Unite ar fi primit probe credibile conform cărora forțele ruse au folosit muniții cu dispersie în zone populate din Ucraina de cel puțin 24 de ori.

Noile sancțiuni care vor fi anunțate miercuri de Statele Unite și aliații lor vor viza băncile și oficialii ruși și vor interzice investițiile în Rusia - a spus Casa Albă, după ce oficialii de la Washington și Kiev au acuzat Moscova că a comis crime de război la Bucea. Şi Comisia Europeană a propus noi sancțiuni, inclusiv interzicerea importurilor de cărbune din Rusia și oprirea comerțului în valoare de aproape 20 de miliarde de euro, ca represalii pentru posibilele crime de război din Ucraina.

MARȚI, 5 aprilie, ZIUA 41. Diplomați ruși, expulzați după masacrul de la Bucea. Zelenski se adresează Consiliului de Securitate ONU

Citește pe Veridica: România expulzează 10 diplomaţi ruşi

UPDATE 105: Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat, marți, că descoperirea în orașul ucrainean Bucea a sutelor de civili pe care i-ar fi ucis trupele rusești ar fi fost o provocare, menită să saboteze negocierile în curs dintre Kiev și Moscova. Lavrov mai susține că rușii sunt gata să continue negocierile. Săptămâna trecută, după o rundă de tratative în Turcia, la Istanbul, Rusia a anunțat că își va reduce drastic activitățile militare din nordul Ucrainei, din preajma capitalei Kiev. La rândul lor, ucrainenii au spus că ar accepta un statut non-nuclear și neutru și ar renunța la aderarea la NATO, în schimbul unor garanții de securitate din partea unor terțe țări.  

Declarațiile lui Lavrov survin după ce, tot marți, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a adresat, în premieră, prin videoconferință, Consiliului de Securitate al ONU. Ca și în precedentele alocuțiuni online adresate unor interlocutori colectivi din străinătate, Zelenski a acuzat Rusia de genocid. El a mai spus că singura diferență dintre Rusia și organizațiile teroriste este că prima e membru al Consiliului de Securitate. Ambasadorul Moscovei la ONU, Vasili Nebenzia, pretinde că acuzaţiile Ucrainei la adresa militarilor ruşi nu sunt susţinute de nicio dovadă.

Statele Unite vor adopta, miercuri, în coordonare cu Uniunea Europeană și G7, noi sancțiuni împotriva Rusiei, menite în special să interzică orice investiție nouă în această țară – susțin media internaționale de presă, citând surse pe care le numesc familiarizate cu tematica.

Și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Uniunea ar putea decide interzicerea importurilor de cărbune din Rusia, în valoare de 4 miliarde de euro pe an, o sursă importantă de venituri pentru Moscova. În plus, vor fi excluse de pe piața bancară comunitară patru bănci rusești, care în țara lor au o pondere de circa un sfert din sectorul bancar. Interzicerea accesului navelor rusești și navelor operate de ruși în porturile Uniunii Europene, precum și a operatorilor de transport rutier din Rusia și Belarus sunt alte măsuri luate în calcul la Bruxelles.

Citește pe Veridica: De la cancerul lui Vladimir Putin la implicarea FSB în asasinarea lui Boris Nemțov: subiecte din presa rusă independentă

Citește pe Veridica: Președintele rus, Vladimir Putin, acuză ceea ce a numit presiunea exercitată în Europa împotriva gigantului energetic Gazprom

Citește pe Veridica: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, apreciază că luptele au ajuns într-o fază crucială

Citește pe Veridica: Danemarca expulzează 15 diplomați ruși

Citește pe Veridica: O echipă a Comitetului Internațional al Crucii Roșii, reținută de trupele ruse, „a fost eliberată peste noapte”, la Mariupol

Citește pe Veridica: Președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, pretinde că masacrul de la Bucea e o înscenare

Citește pe Veridica: În Germania are loc o conferinţă internaţională de sprijin pentru Republica Moldova

UPDATE 104: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, se va adresa, marți, Consiliului de Securitate al ONU, în cadrul unei reuniuni consacrate situației din țara sa, invadată de trupele ruse. Marea Britanie, care asigură, luna aceasta, președinția rotativă a Consiliului, n-a precizat dacă intervenția lui Zelenski prin link video, procedură fără precedent la ONU, va fi în direct sau înregistrată în avans. 

În capitala ucraineană Kiev, primarul Vitali Kliciko le-a cerut locuitorilor care au fugit de invazia trupelor ruse să nu revină, încă, în oraș, fiindcă, deși ocupanții au plecat din zonă, sunt posibile noi  bombardamente. Sunt tot mai multe vocile care afirmă că forțele ruse pregătesc un așa-numit atac masiv împotriva trupelor ucrainene în regiunea Luhansk, din estul țării, aflată, parțial, sub controlul secesioniștilor pro-moscoviți. Oficialii ucraineni spun că situația este tensionată în întregul Donbass, unde armata este pregătită să facă față atacurilor rusești, iar populația civilă a fost îndemnată să se evacueze fără întârziere. Anterior, un înalt oficial al Pentagonului afirmase că două treimi din forțele ruse care ocupaseră regiunea Kiev de la începutul invaziei s-au retras în Belarusul aliat Rusiei, de unde ar pregăti un nou asalt, în altă parte în Ucraina, probabil în Donbass.

După revelațiile privind masacrul de la Bucea, Franța a decis să expulzeze 35 de diplomați ruși acreditați la Paris. O decizie similară adoptase și Germania, care a anunțat că trimite acasă 40 de ruși. Moscova a avertizat că, după această decizie, relațiile sale cu Berlinul se vor deteriora.

Fostă republică sovietică sud-caucaziană, confruntată, ea însăși, cu separatismul susținut de ruși, Georgia a respins acuzaţiile Ucrainei, potrivit cărora  guvernul de la Tbilisi ajută Moscova să ocolească sancţiunile economice impuse de Occident. Guvernul georgian a dat asigurări că toate mărfurile care tranzitează teritoriul Georgiei către Rusia sunt supuse unui control vamal strict. Anterior, ministerul ucrainean al Apărării afirmase că ruşii și-au creat în Georgia, cu consimţământul autorităţilor politice, un canal pentru contrabanda cu bunuri supuse sancţiunilor, inclusiv bunuri de uz militar.

LUNI, 4 aprilie, ZIUA 40. Crimele de război ale Rusiei, denunțate de comunitatea internațională. Armata rusă continuă să bombardeze orașe ucrainene

Citește pe Veridica: Discursurile lui Volodimir Zelenski pentru publicul extern: cereri de ajutor, apelul la simboluri politice și argumente istorice, denunțarea crimelor de război ruse

Citește pe Veridica: DEZINFORMARE: Refugiații ucraineni abuzează de ospitalitatea moldovenilor

Update 103: Rusia a respins, din nou, luni, în mod categoric, toate acuzațiile privind numeroșii civili pe care armata sa i-ar fi ucis la Bucea, lângă capitala ucraineană Kiev. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reluat o teză a ministerului rus al Apărării și a invocat pretinse dovezi ale falsurilor video livrate de ucraineni pentru uzul media occidentale. Președintele rus, Vladimir Putin, a suspendat, prin decret, procedura simplificată de acordare a vizelor pentru oficialii și jurnaliştii din țările europene pe care rușii le califică drept neprietenoase.

Potrivit Procurorului General al Ucrainei, 410 cadavre de civili au fost descoperite în zonele ocupate temporar de trupele ruse și revenite, în zilele din urmă, sub controlul armatei ucrainene. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care a mers, tot luni, la Bucea, a afirmat că acolo s-au comis crime de război, care vor fi recunoscute drept genocid de justiția internațională.

Și liderul de la Casa Albă, Joe Biden, a spus că Moscovei trebuie să i se intenteze un proces pentru crime de război și a pledat pentru sancțiuni suplimentare împotriva acesteia, ca reacție la masacrul de la Bucea. Ambasadorul american la Națiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield, a anunțat, la București, că Statele Unite vor încerca să obțină suspendarea Rusiei de la Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU.

Tot la București, parlamentarii români au aplaudat alocuțiunea pe care le-a adresat-o, din Ucraina vecină, în sistem videoconferință, președintele Zelenski. El l-a comparat pe Putin cu dictatorul comunist român Nicolae Ceaușescu și i-a calificat pe amândoi drept oameni care au pierdut orice legătură cu realitatea, dispuşi să sacrifice milioane de vieţi pentru a-şi aplica ideile nebuneşti. Zelenski crede că Ucraina nu e ultima țintă a lui Putin și că, dacă Ucraina cade, ar putea urma Republica Moldova. El a mulțumit românilor pentru sprijinul acordat, după declanșarea invaziei rusești din țara sa, poporului și statului ucrainean. Președintele ucrainean mai susține că speră ca România să contribuie la reconstrucția țării sale și promite că, după război, Kievul va discuta cu Bucureștiul despre statutul comunității românești din Ucraina, care însumează peste 400 de mii de persoane și e, ca pondere, a doua minoritate din țară, după cea rusă.

Guvernul de la Berlin a declarat 40 de diplomaţi ruşi persona non grata, act ce constituie primul pas spre expulzarea acestora din Germania. Ministrul de Externe, Annalena Baerbock, afirmă că aceștia au lucrat în fiecare zi împotriva libertăţii și coeziunii din societatea germană și anunță că Berlinul nu va mai tolera astfel de practici.  La Vilnius, guvernul lituanian a anunțat că-l expulzează pe însuși ambasadorul rus, ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei contra Ucrainei.  

În teren, ucrainenii spun că se așteaptă la un atac viguros al trupelor ruse în partea de est a țării, în așa-numitul Donbass, controlat, parțial, de secesioniștii pro-moscoviți, cărora Rusia le-a recunoscut independența, sub forma două pseudo-republici, Donețk și Lugansk. Potrivit unui înalt oficial al Pentagonului, două treimi din forțele ruse care ocupaseră regiunea Kiev de la începutul invaziei s-au retras în Belarusul aliat Moscovei, unde se reorganizează ca să atace, probabil, Donbassul. La Mariupol, port strategic la Marea Azov, asediat de armata rusă de mai bine de o lună și scena unei grave crize umanitare, primarul Vadim Boicenko spune că 90% din oraș e distrus, iar  40% din infrastructură nu mai poate fi recuperată. 

Citește pe Veridica: Sunt convins că România va participa la refacerea Ucrainei după război – a afirmat Volodimir Zelenski

Citește pe Veridica: Lituania îl expulzează pe ambasadorul Rusiei la Vilnius

Citește pe Veridica: Participarea Rusiei în Consiliul Drepturilor Omului este o farsă – afirmă ambasadorul SUA la ONU

Citește pe Veridica: Rusia şi Belarusul nu vor mai avea acces la fonduri de la BERD

Citește pe Veridica: Doliu național în Republica Moldova, pentru victimele din țara vecină

Citește pe Veridica: Uniunea Europeană anunță că va dezbate urgent noi sancțiuni împotriva Moscovei

UPDATE 102: Explozii puternice au răsunat, luni, în zori, în orașele ucrainene Herson, din sud, și Odessa, cel mai mare port al Ucrainei la Marea Neagră. Și la Doneţk, în est, guvernatorul regiunii a declarat că trupele ruse și-au continuat bombardamentele zi și noapte. Parchetul regional de la Harkov, în nord-est, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, a anunțat că tirurile rusești au ucis cel puțin șapte oameni. Lupte grele se poartă, din nou, la Mariupol, port strategic la Marea Azov, asediat de armata rusă de mai bine de o lună și distrus în mare măsură de bombardamente.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, i-a calificat pe militarii ruși drept „ucigași, torționari, violatori, jefuitori”, după revelațiile șocante privind masacrul pe care l-au comis la Bucea, lângă capitala Kiev. Imaginile cu sute de cadavre înhumate în gropi comune sau împrăștiate pe străzi au provocat oroare în lume și au generat o condamnare unanimă din partea Occidentului. Numărul total al morților este încă incert. Potrivit procurorului general al Ucrainei, Irina Venediktova, trupurile fără viață a 410 civili au fost găsite în teritoriile din regiunea Kiev, recent recucerite de ucraineni de la trupele ruse.

În România, preşedintele Klaus Iohannis afirmă că imaginile de la Bucea trebuie să fie un memento pentru întreaga lume şi că justiţia internaţională trebuie să prevaleze. Premierul Nicolae Ciucă, militar de carieră, a declarat că toate crimele îngrozitoare comise în Ucraina de soldaţii ruşi trebuie judecate şi pedepsite de justiţia internaţională. Copiii, femeile, civilii abuzaţi şi ucişi cu sânge rece aşteaptă să li se facă dreptate conchide șeful Guvernului de la București. La rândul său, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, cere ca autorii crimelor din Ucraina să compară în fața de justiţiei internaţionale.

Occidentalii au denunţat la unison posibilele crime de război și au cerut o anchetă pentru stabilirea faptelor. Ei se pregătesc să adopte noi măsuri împotriva Moscovei, după ce au instituit, deja, câteva valuri de sancțiuni economice severe, odată cu declanșarea invaziei din Ucraina, pe 24 februarie.  Acestea vizează companii, bănci, înalți oficiali, oligarhi apropiați Kremlinului și interzic exportul de mărfuri în Rusia. Președintele Consiliului European, belgianul Charles Michel, premierul britanic, Boris Johnson, cancelarul german, Olaf Scholz, sau șeful diplomației franceze, Jean-Yves Le Drian, spun, toți, că sancțiunile trebuie înăsprite și presiunea asupra Rusiei menținută, până cînd acesta pune capăt agresiunii din Ucraina.  

Secretarul american de stat, Antony Blinken, a spus că, de la începutul războiului, Statele Unite adună probe ale atrocităţilor comise de trupele ruse, pentru a le înainta justiției internaționale. El adaugă că Rusia a ratat toate cele trei ținte pe care și le-ar fi propus în momentul declanșării invaziei n-a învins Ucraina, nu și-a instituit controlul asupra acesteia și n-a reușit să-i divizeze pe aliații din NATO.

Citește pe Veridica: Kievul cere anchetatorilor internaționali să constate crimele comise de ruși

Citește pe Veridica: Papa Francisc condamnă din nou, în Malta, „războiul profanator” din Ucraina

DUMINICĂ, 3 aprilie, ZIUA 39. Indicii de crime de război, găsite după retragerea rușilor

UPDATE 101: Ucraina a acuzat duminică armata rusă că a comis deliberat un masacru la Bucea, după descoperirea a numeroase cadavre în acest oraș situat la nord-vest de Kiev. Aproape 300 de persoane au fost îngropate în gropi comune. Comparând Bucea cu masacrul de la Srebrenica, din Bosnia, din 1995, un consilier al președinției ucrainene Mihailo Podoliak a acuzat Occidentul că încearcă „să nu-i provoace pe ruși” pentru a evita un al Treilea Război Mondial.

Între timp, europenii pregătesc noi sancțiuni: „UE ajută Ucraina și ONG-urile să adune probele necesare pentru urmărirea penală în instanțele internaționale” – a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel. El a denunțat „atrocitățile” comise de armata rusă și a precizat că europenii sunt gata de instituirea „mai multor sancțiuni împotriva Rusiei și de trimiterea de noi ajutoare” Ucrainei. La rândul său, vicecancelarul și ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a condamnat o „crimă de război teribilă” la Bucea și a cerut noi sancțiuni europene. Și ministrul britanic de Externe Liz Truss a spus că este „îngrozită de atrocitățile din Boutcha și din alte orașe” și a solicitat o „anchetă privind crimele de război”.

Aproape 4,2 milioane de refugiați ucraineni și-au părăsit țara de la invazia rusă, iar alți aproximativ 40.000 au sosit în ultimele 24 de ore – arată ultimele date făcute publice de ONU.

Citește pe Veridica: Human Rights Watch acuză trupele ruse că au comis crime de război

Citește pe Veridica: Poziția Moscovei privind Crimeea și Donbassul rămâne neschimbată

Citește pe Veridica: Invazia rusă a Ucrainei ar putea costa Europa până la un punct şi jumătate de creştere – avertizează OCDE

UPDATE 100: Explozii puternice s-au auzit, duminică dimineaţa, la Odessa, principalul port al Ucrainei la Marea Neagră, în sud-vestul țării. Un consilier al ministrului ucrainean de Interne, Anton Gerașcenko, afirmă că  Odessa a fost atacată din aer și că au fost semnalate incendii în unele zone. Apărarea antiaeriană ucraineană a reușit să doboare o parte din rachetele inamicului – mai afirmă el.  

Întreaga coastă de sud-est, de la peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014, până la zonele separatiste pro-ruse Donețk și Lugansk din regiunea Donbass, este ocupată de forțele ruse, cu excepția orașului-port Mariupol, la Marea Azov, asediat, fără succes, de o lună. În nord, în schimb, ucrainenii spun că au recâștigat controlul asupra întregii regiuni Kiev, după ce forțele ruse s-au retras din orașele cheie din jurul capitalei, Irpin, Bucea sau Gostomel. La Bucea, care a fost scena unor lupte intense, primarul afirmă că aproape 300 de oameni au fost înhumați în gropi comune. În zone din care forțele ruse s-au retras au fost descoperite persoane abandonate moarte pe stradă, iar în cel puțin o parte din cazuri părea să fie vorba de civili. Au fost și cazuri în care trupurile au fost arse, în ceea ce pare a fi un efort de mascare a crimelor. Fostul procuror internaţional Carla Del Ponte a cerut Curţii Penale Internaţionale (CPI) să emită rapid un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, ca urmare a operaţiunilor sale armate din Ucraina.

Un protest al locuitorilor Energodar, oraș din sudul Ucrainei ocupat de forțele ruse, a fost dispersat cu focuri de mortiere mortiere și grenade asurzitoare, care au rănit patru persoane. ONU anunță că peste 4,1 milioane de ucraineni au fugit în străinătate de la declanșarea invaziei rusești, pe 24 februarie.

Negociatorul-șef al Ucrainei în tratativele de pace cu Rusia, David Arahamia, a declarat că Moscova ar fi acceptat, verbal, principalele propuneri ucrainene, care ar include un statut de neutralitate, renunțarea la aderarea la NATO și garanții de securitate din partea unor terțe state. Kievul așteaptă acum o confirmare scrisă - a adăugat el, recunoscând că părțile nu s-au pus de acord asupra peninsulei Crimeea, anexată de Moscova în 2014.

Cele trei state baltice au încetat să mai importe gaz rusesc. Foste republici sovietice, azi membre ale NATO și Uniunii Europene, Estonia, Letonia și Lituania și-au închis conductele, într-o mișcare concertată, în prima zi a lunii. Președintele lituanian Gitanas Nauseda a cerut și restului Uniunii Europene să urmeze exemplul țărilor baltice. Potrivit Eurostat, în 2020, Rusia a livrat 93% din importurile de gaze naturale ale Estoniei, 100% din importurile din Letonia și 41,8% din importurile din Lituania.

Peste 200 de persoane au fost arestate doar sâmbătă în Rusia, în timpul protestelor împotriva invaziei din Ucraina, a declarat ONG-ul specializat OVD-Info. La Moscova, în parcul Zariadie, de lângă Kremlin, poliția a arestat oameni care au organizat un protest mut și stăteau pe bănci, în mijlocul unei furtuni de zăpadă.

SÂMBĂTĂ, 2 aprilie, ZIUA 38. Eforturi de evacuare a civililor din Mariupol. Armata ucraineană continuă să câștige teren

Citește pe Veridica: Un cunoscut fotojurnalist ucrainean, găsit mort la nord de Kiev

Citește pe Veridica: „Putin este un criminal de război” – afirmă fostul procuror internaţional Carla Del Ponte

Citește pe Veridica: Republica Moldova trimite ajutoare în Ucraina

Citește pe Veridica: Peste 4,1 milioane de oameni au fugit de războiul din Ucraina, într-un exod nemaivăzut de Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial

Citește pe Veridica: Papa Francisc declară că ia în calcul o vizită în capitala ucraineană, Kiev

UPDATE 99: Forțele ruse operează o retragere rapidă din regiunile Kiev și Cernihiv, din nordul Ucrainei, pentru a fi redistribuite spre est și sud - a apreciat un consilier al președinției ucrainene, Mihailo Podoliak. Acolo, crede el, vor încerca să păstreze controlul asupra teritoriilor ocupate. Un coleg al său, Oleksii Arestovici, referindu-se la situația din jurul capitalei, susţine că trupele ucrainene au gonit inamicul spre graniță şi au eliberat peste 30 de localități. Trupele ruse, mai afirmă el, au abandonat numeroase vehicule militare, rămase fără carburanţi.

În sud-est, în oraşul-port Maiupol, la Marea Azov, Crucea Roşie Internaţională încearcă, din nou, să organizeze convoaie pentru evacuarea civililor. 160 de mii de oameni ar fi în continuare blocaţi în oraşul în mare măsură distrus de bombardamentele trupelor ruse, fără hrană şi medicamente şi fără acces la utilităţi. Cucerirea Mariupolului le-ar permite ruşilor să asigure o continuitate teritorială între peninsula Crimeea, din sud, anexată acum opt ani, şi aşa-numitul Donbass, din est, parţial controlat de secesioniştii pro-ruşi.

Un prestigios jurnalist şi fotograf ucrainean, Maks Levin, a fost ucis pe front, lângă Kiev. El era dispărut pe 13 martie, iar trupul său neînsufleţit, cu două plăgi prin împuşcare, a fost descoperit de poliţie în satul Huta-Mejihirska. Este al şaselea jurnalist ucis în Ucraina de la declanşarea războiului, în urmă cu cinci săptămâni.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a avertizat pe cei care colaborează cu ruşii în zonele aflate sub controlul Moscovei din sudul Ucrainei să nu accepte locurile de muncă oferite de ocupanţi. Oficialii de la Kiev susţin că ruşii încearcă să înfiinţeze administraţii pro-moscovite în zonele ocupate.

În cursul călătoriei sale apostolice în Malta, în cadrul căreia accentul este pus pe migraţie şi refugiaţi, Papa Francisc a declarat că din estul Europei, din estul unde răsare prima dată lumina, a venit întunericul războiului. El a pledat, din nou, pentru oprirea ostilităţilor în Ucraina.

Citește pe Veridica: DOSSIER: „RĂSĂRITUL ÎN FORMĂ DE Z”

Citește pe Veridica: China susține că nu eludează în mod deliberat sancțiunile occidentale împotriva Rusiei

UPDATE 98: Peste trei mii de persoane au fugit, în ultimele 24 de ore, din regiunea Mariupol, din sudul Ucrainei, cu autobuze și mașini mici - au anunțat autoritățile ucrainene. Majoritatea au plecat din Berdiansk, oraș lovit insistent de trupele ruse, în direcția Zaporojie, zonă controlată de ucraineni. Crucea Roșie Internațională a anunțat că echipa sa trimisă să evacueze civili de la Mariupol, oraș-port la Marea Azov, asediat de o lună, a trebuit să se întoarcă. O nouă încercare va avea loc sâmbătă. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a cerut omologului său francez, Emmanuel Macron, unul dintre ultimii interlocutori occidentali ai Moscovei, să încerce să obțină de la aceasta condițiile necesare unei operațiuni umanitare la Mariupol. Potrivit ultimelor estimări, aproximativ 120.000 de oameni sunt încă blocați în oraș.

Subsecretarul general al ONU pentru afaceri umanitare, britanicul Martin Griffiths, se va afla duminică la Moscova, pentru a încerca să intermedieze o încetare a focului în Ucraina - a anunţat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres. Reluate  prin videoconferință, discuțiile ruso-ucrainene menite să pună capăt conflictului nu înregistrează progrese notabile. Șeful echipei de negociatori ruși, Vladimir Medinski, spune că poziția Moscovei rămâne neschimbată în ceea ce privește peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, și regiunea Donbass, care se află parțial sub controlul separatiștilor pro-ruși. La rândul său, șeful diplomației de la Kiev, Dmitro Kuleba, a declarat că Ucraina încă așteaptă un răspuns la propunerile care au fost făcute la runda de tratative  din Turcia, de la Istanbul, la începutul acestei săptămâni. Kievul propusese în special neutralitatea Ucrainei și renunțarea la aderarea la NATO, cu condiția ca securitatea în fața Rusiei să-i fie garantată de terțe țări.

În teren, trupele ruse continuă retragerea parțială din nordul regiunii Kiev spre granița cu Belarusul aliat Moscovei. Ucrainenii susțin că au eliberat 11 localități din regiunea Herson (sud). Kievul a mai anunțat că a obținut eliberarea a 86 de militari ai săi, căzuți prizonieri, în schimbul eliberării unor ruși, al căror număr nu a fost precizat.  

Centrala nucleară de la Cernobîl nu a fost avariată în timpul ocupării sale, timp de o lună, de către militarii ruși, dar probabil că aceștia s-au expus la radiații, în special prin săparea de tranșee în zona contaminată - au declarat autoritățile ucrainene. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a precizat că nu poate confirma această informație.

Cel puțin 53 de situri culturale au fost avariate în Ucraina de la începutul invaziei ruse din 24 februarie, potrivit agenției ONU pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).

VINERI, 1 aprilie, ZIUA 37. NATO se așteaptă la noi ofensive ale Rusiei. Moscova răspunde la sancțiunile occidentale

Citește pe Veridica: UE avertizează China că o susţinere a Rusiei „îi va păta serios reputaţia”

Citește pe Veridica: Peste 30 de ţări vor folosi petrol din rezervele strategice – susține președintele american Joe Biden

Citește pe Veridica: Rusia îi laudă pe indieni fiindcă n-au votat la ONU condamnarea invaziei

UPDATE 97: Uniunea Europeană i-a cerut, vineri, Chinei să nu interfereze cu sancțiunile occidentale care vizează Rusia după invadarea Ucrainei. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a discutat, prin videoconferință, cu președintele comunist chinez,  Xi Jinping, a apreciat că orice sprijin pentru Moscova va păta serios reputația Chinei în Europa. Niciun cetățean european nu ar putea înțelege de ce China sprijină capacitatea Rusiei de a-și continua războiul – a afirmat ea.

Reorientarea efortului de război rusesc asupra Donbassului, regiunea secesionistă pro-moscovită din estul Ucrainei, unde forțele ruse se vor confrunta cu o armată ucraineană întărită, prefigurează un conflict prelungit, care ar putea dura luni de zile, avertizează Pentagonul.

În teren, rușii continuă retragerea parțială din nordul regiunii din jurul capitalei ucrainene, Kiev, spre granița cu Belarus. Ministerul ucrainean al Apărării denunță jafurile comise de soldații ruși în retragere. Militarii ucraineni ar fi preluat controlul asupra a două sate, situate la sud de Cernihiv, de-a lungul unuia dintre principalele drumuri dintre acest oraș și capitală.

Experți americani prognozează noi câștiguri teritoriale pentru ucraineni în zilele următoare, la nord-vest și la est de capitală. Ei spun că forțele ucrainene au continuat să respingă atacurile rusești în districtele Donețk și Luhansk, din estul secesionist al țării, iar rușii nu au făcut noi achiziții teritoriale în regiune. În sud, forțele armate ucrainene susțin că au eliberat 11 localități din regiunea Herson.

Nu este disponibilă o evaluare precisă și recentă a victimelor civile, dar este evident – scriu media internaționale - că bilanțul atinge cel puțin câteva mii. Rusia a recunoscut, săptămâna trecută, moartea a 1.351 de soldați și rănirea a 3.825, primele raportări după mai bine de trei săptămâni. Surse occidentale vorbesc la unison despre câteva mii de morți de partea rusă, iar Kievul susține că sunt chiar 12 mii.

Organizația non-guvernamentală pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch a cerut autorităților ucrainene să investigheze potențialele crime de război comise împotriva prizonierilor ruși, după ce au apărut imagini care păreau să-i arate pe soldați ucraineni împușcându-i în picioare.

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: 95% dintre ucraineni așteaptă să fie eliberați de Rusia, afirmă liderul separatist din Luhansk, Marat Bașirov

Citește pe Veridica: Europol a desfășurat echipe la frontiere, pentru a opri criminalii să treacă din Ucraina în UE, odată cu refugiații

Citește pe Veridica: Ruşii acuză trupele Kievului că recurg la atacuri aeriene pe teritoriul rus

Citește pe Veridica: SUA instituie noi sancţiuni împotriva Rusiei, vizând sectorul tehnologic

Citește pe Veridica: Forţele ruse au părăsit centrala nucleară ucraineană de la Cernobîl, luând ostatici

Citește pe Veridica: PSD din România pregătește excluderea deputatului Dumitru Coarnă, după ce acesta a participat la întâlnirea cu ambasadorul rus Valeri Kuzmin

UPDATE 96: Forțele ruse nu se retrag, ci se repoziționează în Ucraina - apreciază secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. El consideră că Moscova intenționează să-și intensifice ofensiva asupra regiunii Donbass, din est, menținând, în același timp, presiunea asupra capitalei, Kiev, și a altor orașe ucrainene. „Ne așteptăm la acțiuni ofensive suplimentare, care vor duce la și mai multă suferință” – a mai spus Stoltenberg. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, consideră, la rândul său, că reorientarea în teren a trupelor ruse prefigurează un conflict prelungit, care ar putea dura luni în șir.

Și președintele american, Joe Biden, a afirmat că este sceptic față de anunțurile Moscovei privind retragerea parțială a trupelor sale. Biden apreciază că omologul său rus, Vladimir Putin, pare să se fi autoizolat şi că este posibil să-şi fi concediat sau plasat în arest la domiciliu unii dintre consilieri. Anterior, experți occidentali în informații au susținut că Putin este prost consiliat și că multe personaje din anturajul său n-au curaj să-I spună adevărul despre eșecul campaniei militare din Ucraina și despre efectele acesteia asupra economiei ruse.

Oficialii de la Kiev afirmă că trupele ruse care au părăsit centrala nucleară de la Cernobîl, ocupată în prima zi a invaziei, 24 februarie, au luat cu ele, ca ostatici, membrii Gărzii Naţionale ucrainene capturați acolo.

Președintele maltez al Parlamentului European, Roberta Metsola,  vizitează Kievul. Ea a primul lider al unei instituții comunitare care merge acolo de la începutul războiului. Pe 15 martie, în capitala ucraineană aflată sub asediu au fost, într-o deplasare comună, premierii polonez, Mateusz Morawiecki, ceh, Petr Fiala, și sloven, Janez Jansa.  

La Moscova, Putin a anunțat că le va interzice liderilor europeni și majorității europarlamentarilor să intre pe teritoriul Rusiei, ca reacție la sancțiunile impuse țării sale după invadarea Ucrainei. El a amenințat, din nou, cu întreruperea aprovizionării cu gaze a țărilor pe care le-a numit neprietenoase, dacă acestea nu se conformează pretenției Kremlinului de plăti hidrocarburile în ruble. Mișcarea, remarcă analiștii economici, e menită să susțină moneda națională rusă, care s-a devalorizat galopant după declanșarea războiului. Cancelarul german, Olaf Scholz, a cărui țară e dependentă de gazul rusesc, a replicat imediat că statele europene vor continua să plătească în euro și în dolari, așa cum stipulează contractele cu Moscova. Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, aflat în vizită la Berlin, a precizat că Franța și Germania se pregătesc pentru o eventuală oprire a importurilor de gaze rusești.

JOI, 31 martie, ZIUA 36. Ucraina se pregătește de noi atacuri rusești

Citește pe Veridica: Războiul din Ucraina îndepărtează Bulgaria de Rusia cu riscul destrămării coaliției de guvernare

Citește pe Veridica: NATO remarcă o regrupare a trupelor ruse în Ucraina şi se aşteaptă la noi ofensive

Citește pe Veridica: Rusia sancţionează liderii UE şi cea mai mare parte a deputaţilor europeni

Citește pe Veridica: Popularitatea preşedintelui Vladimir Putin este în creştere spectaculoasă – susţine Institutul independent de sondare a opiniei publice Levada

Citește pe Veridica: „Pacea valorează mai mult decât diamantele, petrolul şi gazul” ruseşti – afirmă preşedintele Ucrainei

Citește pe Veridica: Dacă Rusia nu va fi pedepsită, alte ţări s-ar putea simţi încurajate să-şi atace vecinii – avertizează Zelenski

Citește pe Veridica: Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cere Olandei noi sancţiuni la adresa Rusiei

UPDATE 95: Trupele ruse din jurul Kievului și-au pierdut capacitatea ofensivă și își schimbă tactica, evită luptele directe și preferă atacuri de la distanță – susține adjunctul comandantului forțelor terestre din Ucraina, Oleksandr Gruzevici. El adaugă că efectivele militare rusești rămase în jurul capitalei nu sunt mici. Generalii ucraineni cred că armata rusă își regrupează forțele pentru a ataca în estul și sudul Ucrainei. La Harkov, al doilea oraș ca mărime al țării, trupele ruse au fost respinse din suburbii, dar s-au repliat la nord și nord-est de oraș, de unde bombardează zilnic zonele rezidențiale aflate în raza de acțiune a artileriei.

Martori oculari, citați de agențiile internaționale de presă, susțin că, în schimb, forțele ruse au început să se retragă de la situl nuclear de la Cernobîl, unde au preluat controlul în prima zi a invadării Ucrainei, 24 februarie. Agenția nucleară ucraineană Energoatom anunță că ocupanții au plecat în două coloane spre granița de nord, dintre Ucraina și Belarus, și că la fața locului a rămas doar un număr mic de soldați ruși.

Organizația Națiunilor Unite (ONU) afirmă că Mariupol, port ucrainean strategic la Marea Azov, cândva un oraș de 400.000 de locuitori, a fost distrus în cele patru săptămâni de bombardamente și de asediu necruțător. Mii de oameni au murit acolo, adaugă ONU.

79% dintre români urmăresc personal evenimentele din Ucraian vecină, iar 60% spun că le este teamă că România este în pericol de a fi invadată – relevă un sondaj socialogic operat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES0. Majoritatea covârşitoare a subiecţilor sondajului, 96 de procente, consideră că România trebuie să-i sprijine pe refugiaţii ucraineni. 38% s-au pronunţat pentru trimiterea de armament trupelor ucrainene , iar 21% au spus că România ar trebui să intervină militar în sprijinul Ucrainei. Întrebaţi ce ar face dacă în țară ar izbucni un conflict armat, 14% dintre cei chestionaţi au răspuns că ar încerca să părăsească ţara, 27% - că ar rămâne să lupte, 36% - că ar rămâne şi s-ar adăposti, iar 20% că nu ar face nimic deosebit. Sondajul IRES a fost realizat în perioada 11 - 17 martie, pe un eşantion de 1.051 de persoane cu vârsta peste 18 ani şi are o eroare maximă tolerată de 3,1%.

Citește pe Veridica: Impactul războiului asupra societății ucrainene: explozie de ură față de Rusia și creștere spectaculoasă a popularității lui Zelenski

Citește pe Veridica: Slovacia expulzează 35 de diplomați ruși

Citește pe Veridica: Kievul vrea să-și expedieze exporturile agricole prin portul românesc Constanța

Citește pe Veridica: Experții prevăd o contracție economică severă

Citește pe Veridica: Monitor Fake News Nr. 22: Dezinformări cu lunetistul „Wali”, un turist care s-a învârtit în cerc și crucea „nazistă” a evreului Zelenski

UPDATE 94: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a repetat, joi, că nu crede promisiunile Rusiei că-și va reduce prezența militară din preajma capitalei, Kiev, și că armata sa se pregătește pentru noi confruntări în estul țării, unde trupele ruse luptă alături de secesioniștii pro-moscoviți. Zelenski a repetat că ucrainenii nu vor ceda și vor continua să lupte pentru fiecare metru al teritoriului lor.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik, a recunoscut că unele unități rusești au plecat de lângă Kiev și de lângă Cernihivul asediat, tot în nord, dar a subliniat că nu s-a produs nicio retragere masivă a trupelor, contrar promisiunilor făcute de Moscova. El a adăugat că forțele ruse continuă, de asemenea, în est, blocada asupra Harkovului și execută foc de artilerie asupra orașului, al doilea ca mărime din țară.

Un consilier al ministrului ucrainean de Interne, Vadim Denisenko, susține că rușii au început să folosească aeroportul din Brest, situat în Belarusul aliat cu Rusia, pentru a bombarda teritoriile ucrainene.

O repliere a forțelor ruse s-a produs la Trostianeț (nord-est), de unde acestea au plecat după o lună de ocupație. Moscova a anunțat pentru joi un armistițiu în orașul asediat Mariupol, port strategic la Marea Azov, între Crimeea anexată de Rusia și teritoriile din est controlate de separatiști.

Războiul continuă – conchid media internaționale, după ce purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a spus că nimic foarte promițător nu s-a petrecut la negocierile de pace ruso-ucrainene din Turcia, de la Istanbul. Unul dintre șefii echipei de negociatori ucraineni, David Arahamia, a precizat că tratativele cu delegația rusă se vor relua online pe 1 aprilie.

Pe măsură ce confruntările continuă în teren, serviciile de informații americane și britanice au descris un președinte rus Vladimir Putin prost informat despre conflict, rece cu personalul său și înconjurat de consilieri care se tem să-i spună adevărul.

MIERCURI, 30 martie, ZIUA 35. „Retragerea rusă”, o repoziționare pentru alte atacuri. Noi donații de arme pentru Ucraina

Citește pe Veridica: Amintirea agresiunilor trecute i-a făcut chiar și pe cehii pro-ruși să condamne invadarea Ucrainei de către Rusia

UPDATE 93: Armata rusă a continuat să bombardeze intens,  miercuri, periferiile capitalei ucrainene, Kiev,  precum și orașul asediat Cernihiv, tot din nord, unde, în ajun, promisese că-și va restrânge drastic operațiunile. Primarul Cernihivului, Vladislav Astroșenko, spune chiar că, în ultimele 24 de ore, bombardamentele s-au intensificat, asediul continuă, iar cei peste o sută de mii de locuitori mai au provizii de alimente și medicamente pentru cel mult o săptămână.  „Aceasta este încă o dovadă că Rusia minte tot timpul” - a declarat primarul pentru media occidentale.

Anterior, și președintele Volodimir Zelenski afirmase că ucrainenii nu sunt naivi și nu iau foarte în serios promisiunile rușilor.

Oficialii ucraineni mai afirmă și că o clădire a Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR) a fost, în mod deliberat, ținta bombardamentelor rusești în Mariupol, portul strategic din sud-estul Ucrainei, la Marea Azov, asediat de o lună și unde situația umanitară e dramatică.  O purtătoare de cuvânt a Crucii Roșii din Geneva a confirmat pentru agențiile internaționale de știri că imaginile prezentate arăta un depozit al CICR din Mariupol.

Media internaționale scriu că armata ucraineană a recăpătat controlul asupra unei autostrăzi strategice care leagă Harkovul, al doilea oraș ca mărime din țară, de Ciuguiv, situat la 50 de kiloemtri distanță, în estul Ucrainei. "Drumul era sub focul forțelor ruse, care au ucis civili acolo. I-am împins înapoi, cu aproximativ zece kilometri mai la nord" - a declarat pentru AFP un comandant al brigăzii 92 a armatei ucrainene. Cele două orașe sunt puternic bombardate de armata rusă de mai bine de o lună, fără să fi căzut în mâinile inamicului.  „Sunt cadavre de ruși împrăștiate peste tot” – mai susțin sursele ucrainene, după luptele care ar fi durat aproape trei zile.  

Ministerul britanic al Apărării a apreciat că anunțul Moscovei că trupele sale se vor concentra asupra Donbassului separatist din estul Ucrainei a fost, probabil, o recunoaștere tacită a faptului că acestea nu pot susține mai mult de o axă semnificativă de avans.

Citește pe Veridica: DEZINFORMARE: NATO luptă cu Rusia pâna la ultimul ucrainean

Citește pe Veridica: Președintele Zelenski cere Norvegiei mai multă energie pentru Ucraina și pentru Uniunea Europeană

Citește pe Veridica: Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică a vizitat o centrală nucleară din sudul Ucrainei

Citește pe Veridica: Securitatea rusă susţine că a prins 60 de suporteri ai neo-naziştilor ucraineni

Citește pe Veridica: Washingtonul avertizează că americanii riscă să fie arestaţi în mod arbitrar în Rusia

Citește pe Veridica: Fostul preşedinte american Donald Trump i-a cerut ajutorul liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, ca să lovească în succesorul său, Joe Biden

Citește pe Veridica: Rusia a provocat „o criză alimentară mondială” – susțin reprezentanții SUA și Franței la ONU

UPDATE 92: Ucraina și aliații săi occidentali așteptau cu scepticism, miercuri dimineaţă, retragerea militară rusă din jurul capitalei ucrainene, Kiev, și al altui oraș important din nord, Cernihiv, promisă de Moscova în urma discuțiilor de pace din Turcia, de la Istanbul. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a calificat drept pozitive semnalele primite de la echipele de negociatori, dar a subliniat că acestea nu pot face uitate obuzele rusești. Mai mult, el a îndemnat la prudenţă şi a apreciat că așa-numita retragere a trupelor este, probabil, doar o rotație a unităților, care are ca scop înșelarea comandamentului forțelor armate ale Ucrainei. Relatări de presă atestă că sirenele de avertizare au fost auzite, în mai multe rânduri, la Kiev în noaptea de marți spre miercuri, înainte de a fi anulate, semn al îngrijorării care încă domnește în oraş.

Şi pentru purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, John Kirby, mişcările trupelor ruse sunt doar o repoziționare și nu o retragere reală. Trebuie să fim pregătiți să vedem o ofensivă majoră împotriva altor zone ale Ucrainei – susţine el şi adaugă că amenințarea împotriva Kievului nu a luat sfârșit. Ministerul britanic al Apărării avertizează, la rândul său, că Rusia ar putea să-şi transfere trupele în regiunile separatiste pro-moscovite din estul Ucrainei, Donețk și Luhansk, numite, generic, Donbass. Ipoteza e cu atât mai plauzibilă cu cât Moscova pretinde și-ar fi atins ţinta din momentul declanşării invaziei, pe 24 februarie, şi că potențialul forțelor armate ucrainene a fost redus semnificativ, ceea ce face posibilă concentrarea atenției și eforturilor asupra obiectivului principal, adică aşa-zisa eliberarea a Donbassului.

Marea Britanie va organiza, joi, o conferință a donatorilor, pentru a aduna mai multe arme letale pentru Ucraina. Liderii occidentali au avertizat, anterior, împotriva oricărei relaxări în fața invaziei și și-au exprimat hotărârea de mări costurile plătite de Rusia pentru ceea ce au numit atacul său brutal asupra Ucrainei.

În teren, situația rămâne foarte dificilă și în jurul Kievului, unde populația fuge din satele de la est de capitală, speriată de brutalitatea militarilor ruşi. În vestul țării, forțele ruse au bombardat aerodromul militar Starokostiantiniv, distrugând toate stocurile de combustibil din acest oraș - a anunțat primarul său Mikola Melniciuc. Un alt subiect de îngrijorare este situația centralelor nucleare din Ucraina, al căror control a fost preluat de armata rusă. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a declarat că directorul său general se afla în Ucraina pentru discuții cu oficiali guvernamentali, cărora vrea să le ofere asistență tehnică pentru a asigura siguranța instalațiilor.

MARȚI, 29 martie, ZIUA 34. Noi negocieri ruso-ucrainene. Rusia, acuzată din nou de crime de război

Citește pe Veridica: În Republica Moldova, propaganda de război rusă e asumată fără rezerve doar de partidele de buzunar

Citește pe Veridica: Cinci lideri occidentali avertizează împotriva oricărei relaxări în faţa Rusiei

Citește pe Veridica: Uniunea Europeană vrea îmbunătăţirea vaccinării refugiaţilor ucraineni

Citește pe Veridica: Belgia, Olanda şi Irlanda explulzează diplomaţi ruşi

UPDATE 91: Președintele american, Joe Biden, a declarat, marți, că occidentalii așteaptă să constate dacă Rusia se ține de cuvânt, după ce a promis că-și va reduce activitățile militare în jurul capitalei ucrainene, Kiev, și al orașului învecinat Cernighiv. Promisiunea a fost lansată la Istanbul, în Turcia, unde delegațiile negociatorilor ruși și ucraineni s-au reunit, din nou, pentru încă o rundă de tratative de pace. Şeful delegaţiei ruse, Vladimir Medinski, a calificat tratativele drept constructive, dar a recunoscut că mai este mult până la un acord acceptabil pentru ambele părţi. 

În teren, cel puțin nouă persoane au fost ucise și aproape 30 rănite, marţi, într-un atac rusesc cu rachetă, care a distrus parţial clădirea administraţiei regionale din orașul Mikolaiv, din sudul Ucrainei - afirmă procuratura generală de la Kiev. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, susține că niciun obiectiv militar nu a fost vizat, iar locuitorii din Mikolaiv nu reprezentau nicio amenințare pentru Rusia.

Tot marți, președintele rus, Vladimir Putin, i-a spus omologului său francez, Emmanuel Macron, unul dintre ultimii lideri occidentali care-l mai apelează telefonic, că așa-numiții naționaliști ucraineni care apără portul strategic Mariupol, la Marea Azov, asediat de o lună de  trupele Moscovei, trebuie să depună armele, pentru a înlesni evacuarea civililor rămași în oraș. Președinția franceză, citată de agențiile internaționale de presă, apreciază că, în acest moment, nu sunt întrunite condițiile pentru organizarea unei operațiuni umanitare la Mariupol.

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: ONU sprijină genocidul îndreptat împotriva rusofonilor din Ucraina

Citește pe Veridica: Ucraina vrea neutralitate cu garanţii extinse, Rusia anunţă reducerea „radicală” a activităţii militare

Citește pe Veridica: Polonia și Cehia îi reproșează Ungariei poziția pro-rusă

Citește pe Veridica: Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, cere Moscovei și Kievului să pună capăt conflictului

Citește pe Veridica: Invazia rusă în Ucraina nu este decât o „repetare” a războiului din Siria – afirmă Amnesty International

Citește pe Veridica: Rusia răpeşte civili – susține diplomația de la Londra

Citește pe Veridica: Națiunile Unite vor încerca să pună în aplicare „o încetare a focului umanitară” între Rusia şi Ucraina

Citește pe Veridica: Peste 500 de miliarde de euro pierderi economice

UPDATE 90: Negociatorii ruși și ucraineni încep, marți, în Turcia, la Istanbul, o nouă rundă de tratative. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a temperat, încă de luni, așteptările, subliniind lipsa unor progrese semnificative în negocierile de până acum. La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a precizat că președintele Volodimir Zelenski a dat instrucțiuni foarte clare delegației Kievului, care nu poate tranzacționa oamenii, teritoriul sau suveranitatea Ucrainei. Obiectivul minim al discuţiilor din Turcia, mai afirmă Kuleba, este rezolvarea problemelor umanitare, iar scopul final este o încetare durabilă a focului.

În teren, trupele ruse au continuat să bombardeze orașele ucrainene. Au fost avariate numeroase depozite de carburanți, iar observatorii cred că Ucraina, un important exportator agricol, s-ar putea confrunta cu o lipsă de combustibil la începutul sezonului de semănat. Mercenari ruși din grupul Wagner ar fi fost desfășurați în estul Ucrainei. Ministerul britanic al Apărării, care monitorizează permanent situația de pe front, estimează că peste o mie de membri ai temutei companii paramilitare ar putea fi aduși să lupte contra trupelor Kievului. Considerați armata paralelă a Kremlinului, mercenarii Wagner au o reputație sinistră, după abuzurile pe care le-au comis în Mali, Libia și Siria.

Invazia din Ucraina a repetat și a multiplicat crimele de război comise de ruși în  Siria, unde aceștia susțin dictatura de la Damasc – apreciază celebra organizație non-guvernamentală Amnesty International (AI), în raportul său pentru perioada 2021-2022, dat marți publicității. Secretarul general al AI, Agnès Callamard, acuză atacurile deliberate ale trupelor ruse asupra infrastructurii civile, locuințelor sau școlilor. Rusia, mai spune ea, a transformat așa-numitele coridoare umanitare pentru evacuarea civililor într-o capcană a morții.

Miniștrii Justiției din țări occidentale, între care Franța, Germania, Italia și Spania, le-au cerut, într-o declarație comună, cetățenilor lor să se abțină să plece voluntari în Ucraina pentru a lupta contra rușilor. Circa 510.000 de ucraineni s-au întors din străinătate de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie – a anunțat poliţia ucraineană de frontieră, citată de media occidentale.  Opt din zece persoane care au revenit sunt bărbaţi. Potrivit agenţiei ONU pentru refugiaţi, UNHCR, circa 3,9 milioane de oameni au fugit din Ucraina după declanșarea războiului.

LUNI, 28 martie, ZIUA 33. Situație umanitară catastrofală la Mariupol. Ucraina, gata să accepte neutralitatea. Rusia vrea să încercuiască forțele din estul Ucrainei.

UPDATE 89: Noi lupte au avut loc, luni, în localități din jurul capitalei ucrainene, Kiev, în special la marginea de vest a orașului. În nord-estul Ucrainei, lângă Harkov, al doilea oraș ca mărime din țară, forțele ucrainene au recăpătat controlul asupra unui sat – susțin media internaționale.

Autoritățile ucrainene declară că sunt îngrijorate de o agravare a situației în orașul-port Mariupol, la Marea Azov, asediat de o lună de trupele ruse și unde cel puțin 5.000 de persoane ar fi murit deja. Presa rusă susține că liderul pro-moscovit cecen Ramzan Kadîrov ar fi mers la Mariupol pentru a-și încuraja oamenii, care iau parte la asalt alături de ruși. Anterior, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a denunțat blocada totală asupra orașului, unde sunt încă în jur de 160.000 de oameni, privați de condiții elementare de trai.

Procurorul general ucrainean, Irina Venediktova, afirmă că are probe ale utilizării, în sud, de către forţele ruse a muniţiilor cu dispersie, arme interzise de convenţiile internaţionale.

Oligarhul rus Roman Abramovici, care încearcă să medieze între Moscova și Kiev, și doi negociatori ucraineni au avut simptome ce sugerează o posibilă otrăvire – scrie, tot luni, cotidianul american Wall Street Journal, care adaugă că viața lor nu este în pericol.

Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a anunțat că la Moscova se pregătește un decret pentru limitarea accesului pe teritoriul rus al cetățenilor țărilor responsabile de acte pe care le-a numit neprietenoase față de Rusia. Între acestea ar figura toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România.

Citește pe Veridica: Kiev, Odessa, Lvov versus Kyiv, Odesa, Lviv. Celălalt război al Ucrainei

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ: Un oficial rus cere „denazificarea” statelor baltice, Poloniei, Republicii Moldova și Kazahstanului

Citește pe Veridica: Națiunile Unite vor încerca să pună în aplicare „o încetare a focului umanitară” între Rusia şi Ucraina

Citește pe Veridica: Peste 500 de miliarde de euro pierderi economice

Citește pe Veridica: Publicaţia independentă moscovită Novaia Gazeta își suspendă apariţia până la sfârşitul așa-zisei operaţiuni militare speciale

UPDATE 88: În orașul-port Mariupol (sud-estul Ucrainei), asediat și bombardat de săptămâni întregi, „populația se luptă pentru a supraviețui; situația umanitară este catastrofală” – a declarat Ministerul de Externe al Ucrainei pe contul său de Twitter. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat blocarea totală a acestui oraș în care au fost uciși peste 2.000 de civili, după cum arată un raport recent comunicat de Primărie. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat duminică că va vorbi luni sau marți cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a organiza o operațiune de evacuare din oraș. Potrivit președintelui ucrainean, aproximativ 100.000 de oameni sunt încă blocați în acest port strategic de la Marea Azov.

În estul Ucrainei, lupte aprige au avut loc încă duminică seara lângă Izium – spune un consilier al președinției. În Oskil, un sat din apropiere, șapte persoane au fost ucise și cinci au fost rănite, iar în regiunea Luhansk, o persoană a murit și alta a fost rănită în bombardamentele rusești – a declarat șeful administrației regionale, Serghei Gaidai.

Noi incendii au izbucnit în zona centralei nucleare de la Cernobîl, ocupată de forțele ruse – transmit autoritățile ucrainene, care au cerut „demilitarizarea” sectorului sub egida ONU.

Între timp, viceprim-ministrul Irina Vereșciuk a scris pe contul său de Telegram că serviciile de informații au raportat posibile provocări ale forțelor ruse pe rutele coridoarelor umanitare. „Prin urmare, din motive de securitate pentru civili, nu vor fi deschise coridoare umanitare luni.”

În ce privește situația refugiaților, ONU a raportat, luni, că puțin peste 40.000 de oameni au fugit din Ucraina în ultimele 24 de ore, ducând numărul total al persoanelor care încearcă să scape de luptele declanșate de armata rusă pe 24 februarie la aproape 3,9 milioane.

Delegațiile ruse și ucrainene sunt așteptate luni la Istanbul (Turcia) pentru o nouă sesiune de discuții față în față, care ar trebui să înceapă marți. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Rusia și Ucraina nu au reușit până acum să facă „progrese semnificative” în discuțiile lor menite să pună capăt conflictului din Ucraina. Anterior, într-un interviu acordat presei ruse, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că una dintre clauzele centrale ale negocierilor cu Rusia se referă la cerința Moscovei privind „garanțiile de securitate și neutralitatea, statutul denuclearizat al statului nostru”. El a precizat că este gata să le accepte și că tocmai „acest punct al negocierilor este studiat în profunzime”.

Tot luni, Kremlinul a denunțat, din nou, prin purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, comentariile pe care le-a catalogat drept „alarmante” ale președintelui american Joe Biden, care sâmbătă l-a numit „măcelar” pe omologul său rus Vladimir Putin, considerând că „nu poate rămâne la putere” după invazia sa în Ucraina. Moscova va continua să urmărească „foarte atent” comentariile președintelui american – a precizat Peskov.

Citește pe Veridica: Presa independentă rusă: unii militari ai Moscovei au refuzat să meargă la război în Ucraina

Citește pe Veridica: Turcia a descoperit o nouă mină în Marea Neagră

Citește pe Veridica: Finlanda taie ultima conexiune feroviară dintre Uniunea Europeană şi Rusia

Citește pe Veridica: Producătorul de bere Heineken pleacă din Rusia

UPDATE 87: Echipele de negociatori ucraineni şi ruşi vor avea, săptămâna aceasta, o nouă rundă de tratative, pe teren netru, în Turcia, la Istanbul. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a precizat că delegaţia Kievului e mandatată să insiste asupra integrității teritoriale a țării. Anterior, în declaraţii rezervate media ruse independente, el adoptase un ton diferit, spunând că Ucraina este dispusă să-şi păstreze neutralitatea şi să accepte un compromis cu privire la statutul regiunii secesioniste pro-moscovite Donbass, din est, ca parte a unui acord de pace. Zelenski a adăugat că orice acord trebuie să fie garantat de terți și supus referendumului în Ucraina. Kremlinul le-a ordonat media să nu difuzeze declaraţiile liderului ucrainean.

Şeful serviciului ucrainean de informații militare, Kirilo Budanov, susţine că președintele rus, Vladimir Putin, vrea să divizeze Ucraina după model coreean. El crede că, resemnată că nu poate ocupa întreaga ţară, Rusia vrea creeze în partea de est, unde mare parte din populaţie e rusofonă, o zonă extinsă controlată de Moscova. Budanov anunţă că ucrainenii vor lansa, în curând, un război de gherilă în acele zone ale ţării căzute sub control rusesc. După mai bine de o lună de la declanşarea invaziei, pe 24 februarie, singurul mare oraş ucrainean complet ocupat de ruşi Herson, în sud.

Potrivit celor mai recente evaluări ale serviciilor de informaţii britanice, Rusia încearcă în prezent să încercuiască trupele ucrainene pe frontul din Donbass. În acest scop, conducerea armatei ruse deplasează spre sud trupe de pe pozițiile din zona oraşului nordic Harkov şi spre nord din poziţiile din zona oraşului sudic Mariupol, asediat în continuare. O joncţiune a acestor forţe ar putea izola trupele ucrainene ce luptă în estul Ucrainei, ale căror efective sunt estimate de Rusia la circa 60 de mii de militari. Purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe de la Kiev a respins orice discuţie despre un aşa-zis referendum privind anexarea Donbassului la Rusia, idee lansată de liderii secesionişti.

Organizația Națiunilor Unite a confirmat 1.119 decese de civili și 1.790 de răniți în toată Ucraina, dar susține că bilanțul real va fi, foarte probabil, mai mare. Ucraina a anunțat că 143 de copii au fost uciși și 216 au fost răniți până acum în conflict.

DUMINICĂ, 27 martie, ZIUA 32. Patriarhia Moscovei pierde Ucraina. 3,8 milioane de refugiați

Citește pe Veridica:  O nouă sesiune de negocieri ruso-ucrainene debutează luni, în Turcia

Citește pe Veridica: „Vremurile grele” şi efectele economice grave ale invaziei ruse în Ucraina sunt abia la început – avertizează preşedintele Germaniei

Citește pe Veridica: Jumătate dintre ucraineni sunt gata să meargă la război – arată un sondaj realizat de cercetători europeni

Citește pe Veridica: Papa Francisc denunță „martiriul” Ucrainei

Citește pe Veridica: Separatiștii din Lugansk vor referendum pentru unirea cu Rusia

Citește pe Veridica: Londra anunță că sancțiunile britanice ar putea fi ridicate, dacă Moscova este de acord cu o încetare totală a focului și își retrage trupele

UPDATE 86: Luptele au continuat duminică în zona Donbass a Ucrainei, despre care Rusia a afirmat recent că este principalul său obiectiv în război, iar armata ucraineană afirmă că „şapte atacuri inamice au fost respinse” și opt tancuri rusești distruse. De cealaltă parte, Rusia susţine că rachetele de tip Kalibr au distrus, vineri, un depozit de arme și muniții în regiunea Jitomir, la vest de Kiev. Bombardamentele rusești de sâmbătă după-amiază asupra Lvovului, principalul oraș din vestul Ucrainei, au lovit un depozit de combustibil și un sit militar strategic și au făcut cinci răniți – spun autoritățile locale. În sud, la Mikolaiv, o a de pe drumul spre Odessa – cel mai mare port din Ucraina –, pe care armata rusă încearcă în zadar să-l arunce în aer de săptămâni întregi, lațul pare să se slăbească puțin. Frontul s-a retras chiar, cu o contraofensivă ucraineană la aproximativ 80 de km spre sud-est, asupra Hersonului, pe care armata rusă pretindea că îl controlează.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și-a reafirmat îngrijorarea cu privire la centrala nucleară de la Cernobîl, după ce armata rusă a preluat controlul și asupra orașului Slavutici. Acolo locuiește personalul care deservește centrala, iar „de aproape o săptămână nu s-a înregistrat nicio schimbare de angajați” pe șantier. AIEA este preocupată că angajații care gestionează operațiunile de zi cu zi în acel spaţiu cu deșeuri radioactive nu pot ajunge acasă pentru a se odihni.

Un referendum de aderare la Rusia ar putea fi organizat pe teritoriul separatist Luhamsk, a cărui independență doar Moscova a recunoscut-o, nu şi comunitatea internațională – a declarat duminică liderul acestui teritoriu, Leonid Pasecinik. Republicile separatiste pro-ruse Donețk și Luhamsk sunt situate în bazinul minier rusofon Donbass (estul Ucrainei) și au scăpat de sub controlul Kievului din 2014.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) a negat oficial facilitarea evacuării forțate a civililor ucraineni în Rusia, așa cum a sugerat un analist politic ucrainean vorbind în media online Euractiv. „Această informație falsă pune în pericol echipele și voluntarii Crucii Roșii din teren” – deplânge Crucea Roșie.

În plan politic, duminică, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că „nu va folosi” termenii președintelui american Joe Biden, care l-a numit sâmbătă pe Vladimir Putin „măcelar”, în timpul o întâlnire cu refugiații ucraineni în Polonia. Macron susţine că nu ar trebui să existe vreo „escaladare nici în cuvinte, nici în acțiuni” în războiul din Ucraina. El a mai spus că va vorbi cu președintele Rusiei luni sau marți pentru a organiza o operațiune de evacuare din orașul Mariupol, din estul Ucrainei, care trebuie „făcută cât mai curând posibil” .

În ce priveşte sancţiunile impuse Rusiei după invadarea Ucrainei, Marea Britanie crede că ele ar putea fi ridicate dacă Moscova se angajează la o încetare totală a focului și își retrage trupele. Declarațiile de sâmbătă ale ministrului britanic de Externe Liz Truss sunt similare poziţiei exprimate de omologul său american Antony Blinken, care a subliniat că sancțiunile împotriva Rusiei „nu au fost concepute pentru a fi permanente” și că ele ar putea dispărea dacă Moscova își va schimba atitudinea.

CEO-ul Auchan Retail International, francezul Yves Claude, a apărat duminică menținerea activităților grupului în Rusia argumentând că „plecarea ar fi imaginabilă pe plan economic, dar nu din punct de vedere uman”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a pus în discuţie miercuri, în fața Parlamentului francez, activitatea grupului Auchan în Rusia, unde are 30.000 de angajați și generează 10% din vânzările globale. „Să critici e uşor, însă noi suntem acolo, stăm drepţi și acționăm pentru populația civilă” – a explicat Yves Claude.

UPDATE 85: Casa Albă a precizat că înăsprirea retoricii președintelui american, Joe Biden, față de Putin nu e o instigare la schimbarea regimului politic din Rusia, ci e menită să pregătească democrațiile lumii pentru o lungă perioadă de conflict cu dictaturile. Aflat în Polonia vecină Ucrainei, Biden afirmase că un dictator care vrea să refacă în mod brutal un imperiu nu va șterge niciodată dragostea oamenilor pentru libertate și nici nu va putea rămâne la putere.

În teren, orașul Lviv, cel mai mare din vestul Ucrainei, până acum, relativ ferit de lupte, a suferit noi bombardamente din partea trupe lor ruse. Potrivit guvernatorului regiunii, cel puțin cinci oameni au fost răniți. La circa 120 km nord-est de capitala Kiev, orașul Cernihiv este înconjurat de forțele rusești, potrivit primarului. Forțele ucrainene au anunțat, în schimb, că au recăpătat controlul asupra orașului Trostianeț, tot în nord-est.

Primatul Bisericii Ortodoxe autocefale a Ucrainei, mitropolitul Epifanie, spune că zeci de parohii și cîteva mănăstiri, majoritatea din vestul țării, au trecut sub autoritatea lui, după ce au părăsit Patriarhia Moscovei. Anterior, numeroase voci criticaseră ralierea partriarhului rus Kiril la tezele puterii de la Moscova asupra invaziei din Ucraina și ceea ce numiseră complicitatea acestuia cu regimul Putin. Însuși Patriarhul Ecumenic de la Constantinopol, Bartolomeu, cea mai prestigioasă personalitate a Ortdodoxiei, a afirmat că a devenit o ţintă pentru Rusia după ce, în 2018, a recunoscut autocefalia bisericii ortodoxe din Ucraina.

Între timp, numărul refugiaților a ajuns la 3,8 milioane de persoane, majoritatea în Polonia – anunță Organizația Națiunilor Unite (ONU), care precizează că fluxul refugiaților a scăzut considerabil săptămâna aceasta.

Mii de persoane au manifestat contra războiului din Ucraina în capitala britanică, Londra, și în cea cehă, Praga, unde participanții l-au calificat drept criminal pe președintele rus, Vladimir Putin.  

SÂMBĂTĂ, 26 martie, ZIUA 31. 136 de copii ucraineni morți de când a început războiul. Rusia mută accentul pe ocuparea Donbassului, pe fondul dificultăților întâmpinate în teren.

UPDATE 84: În vestul Ucrainei, orașul Lvov, relativ ferit de lupte până acum, a suferit două bombardamente rusești sâmbătă după-amiază, soldate cu cel puțin cinci răniți, potrivit guvernatorului regiunii. La aproximativ 120 km nord-est de capitala Kiev, orașul Cernighiv este înconjurat de forțele rusești – spune primarul. În preajma Doneţkului şi Luganskului, cele două mari oraşe ale provinciei Donbas, armata ucraineană susţine „că a provocat pierderi importante invadatorilor ruşi”, în buletinul său publicat sâmbătă – trei avioane doborâte, opt tancuri distruse și aproximativ 170 de militari uciși pe partea rusă. De cealalată parte, Ministerul rus al Apărării a raportat o bătălie pentru controlul a două sate de lângă Donețk. În nord, armata rusă a preluat controlul orașului Slavutici, care adăpostește personalul centralei de la Cernobîl, arestându-l pe primar și apoi eliberându-l și declanșând demonstrații pro-ucrainene – susțin autoritățile regionale.

Osetia de Sud, o republică autoproclamată care s-a separat de Georgia, a anunțat sâmbătă că a trimis soldați în Ucraina pentru a „ajuta la protejarea Rusiei”.

Ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu, a cărui absenţă ridicase semne de întrebare, şi-a făcut prima apariţie publică în două săptămâni. Cea mai mare neclaritate domnește cu privire la soarta generalilor ruși care au murit în Ucraina: șapte, conform Kievului. Potrivit oficialilor occidentali, un alt general, Vladislav Ierhov, a fost demis din postul său de Kremlin din cauza pierderilor grele suferite de trupele ruse. În timp ce presa ucraineană vorbește despre o „epurare”, Moscova a confirmat doar moartea a doi ofițeri superiori.

Tot sâmbătă, Ministerul rus al Apărării a dat asigurări că nu intenționează să-și cheme rezerviștii să se alăture luptei din Ucraina, denunțând „apeluri false” primite de ruși pe care le atribuie serviciilor secrete ucrainene. Teama unei mobilizări generale provocase o goană în străinătate la scurt timp după declanșarea ofensivei în Ucraina.

În plan politic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a alimentat o cursă periculoasă a înarmărilor prin promovarea arsenalul său nuclear. Într-un mesaj video transmis la Forumul de la Doha, Zelenski a cerut Qatarului – unul dintre cei mai importanți exportatori de gaze naturale lichefiate din lume – să crească producția, pentru a contracara „șantajarea lumii întregi”, de către Rusia, în privința energiei.

La Varșovia, preşedintele american Joe Biden s-a adresat direct ruşilor în cursul unui discurs rostit sâmbătă, afirmând că „poporul rus nu este inamicul” Statelor Unite, în contextul invaziei ruse a Ucrainei. „Refuz să cred că primiţi favorabil uciderea unor copii şi bunici nevinovaţi sau că acceptaţi că spitale, şcoli, maternităţi sunt lovite de rachete şi bombe ruseşti” – a subliniat Joe Biden. El a adăugat că preşedintele rus Vladimir Putin nu poate rămâne la putere şi că războiul său împotriva Ucrainei este un eşec strategic pentru Moscova. Biden a apreciat că războiul Rusia-Ucraina, intrat acum în a doua lună, a unit Occidentul și a insistat că NATO este o alianţă defensivă care nu a căutat niciodată dispariţia Rusiei. Totodată, preşedintele american a declarat că lupta „între democraţie şi autocraţie” va fi una de lungă durată şi a dat asigurări că Statele Unite sunt alături de Ucraina.

În a doua zi a vizitei sale în Polonia, Joe Biden a vorbit cu doi miniștri ucraineni și i-a reafirmat omologului său Andrzej Duda că articolul 5 din tratatul NATO – care stipulează că un atac asupra unei țări membre este un atac asupra tuturor – constituie o „datorie sacră” pentru Statele Unite. Ulterior, în timpul unei întâlniri cu refugiații ucraineni, Biden l-a numit pe Vladimir Putin „măcelar”.

UPDATE 83: Starea de asediu va fi reintrodusă, din nou, de sâmbătă seară până luni dimineață, în capitala ucraineană, Kiev – a anunțat primarul Vitali Kliciko.

Locuitorii au voie să iasă din case doar pentru a merge în adăposturi, dacă sună sirenele de alarmă. Transportul în comun nu va funcționa, iar magazinele și farmaciile vor fi închise. Pot circula în oraș doar persoane care au documente ce prevăd o autorizație în acest sens. Astfel de restricții au mai fost impuse la Kiev, în mai multe rânduri, după declanșarea invaziei trupelor ruse, pe 24 februarie. Decizia primarului survine după ce forțele ucrainene au anunțat că au recâștigat teren în fața inamicului, mai ales la marginea de nord-vest a orașului.

Armata rusă a preluat, în schimb, controlul asupra orașului Slavutici, la 160 de kilometri nord de capitală, unde locuiește personalul centralei nucleare de la Cernobîl, arestându-l pe primarul Iuri Fomișev și declanșând demonstrații pro-ucrainene - susțin autoritățile regionale. Construit după avaria devastatoare de la Cernobîl din 1986, orașul are circa 25 de mii de locuitori, iar o parte dintre ei au ieșit în stradă, cu un uriaș steag ucrainean, albastru-galben. Forțele ruse au tras în aer și au folosit grenade asurzitoare. Uzina de la Cernobîl a fost ocupată de armata rusă pe 24 februarie, în prima zi a invaziei. Timp de aproape patru săptămâni, o sută de tehnicieni ucraineni au fost nevoiți să gestioneze operațiunile zilnice pe situl de deșeuri radioactive, fără a fi eliberați. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și-a exprimat, joi, îngrijorarea, după ce a fost informată de autoritățile ucrainene cu privire la bombardamentele de la Slavutici.

Aflat în vizită în Polonia vecină, președintele american, Joe Biden, a discutat, la Varşovia, cu miniştrii ucraineni ai Apărării, Oleksii Reznikov, şi de Externe, Dmitro Kuleba, în timpul întâlnirii  acestora cu omologii lor americani, Lloyd Austin, și, respectiv, Antony Blinken.

Citește pe Veridica: Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, apare într-un nou videoclip, după ce dispăruse două săptămâni

UPDATE 82: 136 de copii au fost uciși în Ucraina de la declanșarea invaziei rusești, pe 24 februarie – a anunțat, sâmbătă,  biroul procurorului general  de la Kiev. 64 de copii au murit doar în regiunea Kiev. Alți 50 au fost uciși în regiunea Donețk, din est. Potrivit sursei, aproape 200 de copii au fost răniți.

Armata rusă susține că-și concentrează acum acțiunile din Ucraina în estul acestei țări, așa-numitul Donbass, teatrul rebeliunii secesioniste pro-moscovite izbucnite în 2014. Analiștii consideră anunțul surprinzător și contrastând cu obiectivele asumate de Moscova până acum, și anume demilitarizarea și așa-zisa denazificare a Ucrainei în ansamblu și nu doar a regiunii în care se află cele două pseudo-republici separatiste cărora Rusia le-a recunoscut independența. Comentatorii adaugă că reconfigurarea obiectivelor așa-numitei operațiuni militare speciale din țara vecină l-ar ajuta pe președintele rus, Vladimir Putin, să găsească o ieșire salavatore din războiul pe care și l-ar fi dorit fulgerător, dar care a intrat în a două lună și pare să se fi împotmolit.

Conducerea trupelor ucrainene susține că acestea că le-au provocat pierderi importante în Donbass celor pe care îi numește invadatori. Trei avioane doborâte, opt tancuri distruse și circa 170 de soldați ruși uciși ar fi, susțin ucrainenii, bilanțul celor mai recente lupte purtate în apropierea orașelor Doneţk şi Lugansk, cele mai mari din regiune.

Șeful serviciului ucrainean de informații militare, generalul  Kirilo Budanov, afirmă că trupele Kievului au spulberat mitul despre puterea armatei ruse. Aceasta, spune el, nu e decât o adunătură de putere medievală și de metode vetuste de luptă. Budanov susține că serviciul său are numeroși informatori în rândurile armatei ruse, la vârful acesteia, precum și printre politicienii ruși. De asemenea, Kievul ar dispune de surse și printre combatanții ceceni trimiși să lupte în Ucraina de liderul pro-rus al republicii nord-caucaziene, Ramzan Kadîrov. Aceștia i-ar informa pe ucraineni asupra operațiunilor pe care le pregătesc.  Generalul Budanov mai declară că una dintre prioritățile sale în ultimele luni a fost să organizeze trupe de gherilă, cre ar urma să lupte în spatele liniilor rusești în cazul unei ocupații de lungă durată.

VINERI, 25 martie. ZIUA 30. NATO trimite forțe în flancul estic și promite echipamente pentru Ucraina. Jumătate din copiii Ucrainei, forțați să fugă de război.

Citește pe Veridica: DEZINFORMARE: Minele amplasate de Ucraina pot arunca în aer Marea Neagră, provocând un cataclism

Citește pe Veridica: Rusia se plânge de ceea ce numește discursul cu iz hitlerist al europenilor

Update 81: Circa 300 de persoane ar fi fost ucise în Teatrul din orașul-port Mariupol bombardat de avioanele rusești pe 16 martie și care ar fi adăpostit peste o mie de civili – a anunțat vineri Primăria orașului, citând martori. Ucrainenii din acest oraș de la Marea Azov denunță și deportarea „în masă” a locuitorilor în Rusia. Primarul vorbește de 15.000 de oameni luați „cu forța” în autobuze, precum și de „confiscarea pașapoartelor ucrainene” a locuitorilor blocați acolo. La Harkov (est), un bombardament rusesc asupra unui centru medical a făcut vineri patru morți și cel puțin trei răniți – afirmă poliția regională.

Rusia a recunoscut vineri moartea a 1.351 dintre militarii săi de la începutul ofensivei sale militare în Ucraina, avertizând țările occidentale că fac o „greșeală” livrând arme către Kiev. În plus, Rusia a primit 419.736 de refugiați din Ucraina de la începutul operațiunii, potrivit lui Mihail Mizințev, directorul Centrului Național Rus pentru Managementul Apărării. Tot vineri, Rusia a declarat că a distrus, cu o zi înainte, cea mai mare rezervă de combustibil a armatei ucrainene, în apropiere de Kiev, cu rachete de croazieră. Moscova a mai spus că forțele sale au distrus mai multe echipamente militare ucrainene cu o zi înainte, inclusiv trei sisteme de apărare aeriană și patru drone.

„Operațiunea trebuie să continue în toată țara, până când își atinge obiectivul de demilitarizare și denazificare a Ucrainei” – a declarat vineri vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, folosind retorica atât de dragă președintelui Vladimir Putin. În ultimul său mesaj video postat pe Facebook, în noaptea de joi spre vineri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a adus, la rândul său, un omagiu „opoziției eroice a poporului ucrainean împotriva invaziei militare ruse”.

Ministerul ucrainean al Infrastructurii a cerut vineri Uniunii Europene „să blocheze complet legăturile terestre și maritime cu Rusia și Belarus” pentru a preveni furnizarea de bunuri care pot fi folosite în scopuri militare.

Statele Unite și Uniunea Europeană au anunțat vineri crearea unui grup de lucru menit să reducă dependența Europei de combustibilii fosili ruși. În cadrul acestei inițiative, Statele Unite vor depune eforturi pentru a furniza Europei încă 15 miliarde de metri cubi de gaz natural lichefiat (GNL) în acest an. La rândul său, Germania a anunțat că se va putea descurca fără cărbunele Rusiei până în toamnă și fără petrol până la sfârșitul anului. Procesul promite să fie mai lent pentru gaze, de care țara depindea cu peste 55% înainte de criză.

Între timp, președintele american Joe Biden a aterizat în orașul polonez Rzeszow, la aproximativ 100 de kilometri de granița cu Ucraina, a doua etapă a călătoriei sale în Europa. În primele ore ale vizitei sale de două zile în Polonia, Biden urmează să se întâlnească cu militarii americani staţionaţi în acest oraş. Ulterior, liderul de la Casa Albă se va deplasa la Varşovia, unde va avea întâlniri cu liderii polonezi şi va efectua o vizită într-un centru de primire a refugiaţilor ucraineni care au fugit din cauza invaziei ruse din ţara lor. În cadrul turneului său european, Joe Biden a participat joi, la Bruxelles, la trei summituri succesive, ale NATO, G7 şi Consiliului European, în contextul războiului din Ucraina şi cu scopul declarat de a coordona poziţia aliaţilor. 

Statele Unite „nu intenționează să folosească în niciun caz arme chimice”, chiar dacă Rusia le folosește în Ucraina – a dat asigurări vineri consilierul pentru securitate națională americanul Jake Sullivan. Kremlinul l-a acuzat vineri pe Joe Biden că dorește să „deturneze atenția” de la așa-zisul program american de arme biologice din Ucraina, prin declarațiile sale privind o posibilă utilizare de către Rusia a armelor chimice în Ucraina. Joi, președintele american a promis pentru prima dată că NATO va răspunde la utilizarea armelor chimice de către Rusia.

Citește pe Veridica: Cele mai bizare narațiuni ale propagandei ruse în timpul războiului din Ucraina

Citește pe Veridica: Președintele american, Joe Biden, merge în Polonia, foarte aproape de frontiera ucraineană

Citește pe Veridica: Fostul președinte Dmitri Medvedev susţine că sancțiunile occidentale nu vor face decât să consolideze coeziunea societăţii ruse

UPDATE 80: Președintele american, Joe Biden, a avertizat, în premieră, că NATO va replica dacă Rusia folosește arme chimice în Ucraina. Participând la summitul aliat de la Bruxelles, Biden a precizat că natura răspunsului NATO va depinde de maniera în care armata rusă uzează de armele sale. Avertismentul liderului de la Casa Albă survine după ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia că folosește bombe cu fosfor şi a apreciat că e real riscul utilizării pe scară largă a armelor chimice. Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a anunţat că NATO va furniza Ucrainei echipamente de protecție împotriva amenințărilor chimice, biologice și nucleare. Patru noi grupuri de luptă vor fi desfășurate pe flancul estic, în România, Ungaria, Bulgaria și Slovacia, pentru a consolida apărarea aliaţilor. Circa 100.000 de militari americani sunt în prezent în Europa, peste 40.000 dintre aceştia fiind desfăşuraţi în est, sunt sub comanda directă a NATO.

Cel puțin cinci persoane au murit, inclusiv doi copii, și alte șase au fost rănite în loviturile rusești în apropiere de Lugansk (est) - a declarat guvernatorul regiunii, citat de media. La Harkov (nord-est), cel puțin șase civili au fost uciși și alți 15 au fost răniți într-un bombardament asupra unui oficiu poștal în apropierea căruia localnicii primeau ajutor umanitar. În sud-est, la Mariupol, oraşul-port la Marea Azov pe care armata rusă îl asediază de aproape o lună, preşedintele cecen pro-moscovit Ramzan Kadîrov a afirmat că oamenii săi ar fi capturat primăria. Un videoclip difuzat ulterior dovedeşte, însă, că e vorba de o clădire administrativă de la periferie.

Ucraina a făcut și noi cereri de armament și muniție, Kievul afirmând, potrivit CNN, că ar avea nevoie, printre altele, de 500 de rachete portabile anti-tanc și 500 de rachete anti-aeriene pe zi.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și-a exprimat îngrijorarea după ce a fost informată de autoritățile ucrainene cu privire la bombardarea orașului în care locuiește personalul sitului de la Cernobîl.

Mai mult de jumătate dintre copiii din Ucraina, sau 4,3 milioane, au fost nevoiți să-şi abandoneze căminele după declanşarea invaziei, pe din 24 februarie – anunţă Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

Rușii și ucrainenii ar fi făcut schimb de prizonieri pentru prima dată, potrivit autorităţilor de la Kiev. Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a spus că, în schimbul a zece militari ucraineni, au fost eliberaţi zece ruşi. Ea a acuzat, din nou, forțele ruse că rețin civili şi recurg la tortură.

Rusia va ieși din conflictul din Ucraina mai izolată şi mai slabă din punct de vedere militar politic şi geopolitic - a apreciat un înalt oficial al Pentagonului, subsecretarul Colin Kahl. El a spus că viitoarea strategie a Pentagonului va declara Rusia o amenințare acută, dar a afirmat că aceasta nu poate reprezenta o provocare pe termen lung pentru Statele Unite, spre deosebire de China.

JOI, 29 martie, ZIUA 29. O lună de la invadarea Ucrainei. Forțele Moscovei, blocate de ucraineni, iau poziții defensive. SUA acuză Rusia de crime de război. Mobilizare diplomatică fără precedent a Occidentului: summituri NATO, UE și G7 în aceeași zi.

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Forțele ucrainene au distrus orașul Mariupol

Citește pe Veridica: Monitor Fake News Nr. 21: Propagandă rusească „la firul ierbii” și războiul Putin – Zelenski la categoria „deep-fake”

Citește pe Veridica: Kremlinul evită să răspundă la întrebările despre ministrul Apărării, Serghei Șoigu

Citește pe Veridica: NATO îşi echipează forţele împotriva unui posibil atac nuclear, chimic sau biologic

UPDATE 79: Cel puțin patru persoane, inclusiv doi copii, au murit iar alte șase au fost rănite în loviturile rusești asupra orașului Rubizne, lângă Lugansk, în estul Ucrainei. Guvernatorul regiunii se așteaptă ca bilanțul victimelor să crească și susține că rușii folosesc bombe cu fosfor. Tot joi, Marina ucraineană a anunțat că a distrus un transportator de trupe rusesc ancorat în portul Berdiansk, un oraș de lângă Mariupol, la Marea Azov. Informația a fost imposibil de verificat imediat, armata rusă dând doar foarte rar date despre pierderile sale. Portul Berdiansk este situat la 80 km vest de portul strategic Mariupol, un oraș asediat de ruși de la sfârșitul lunii februarie și bombardat necruțător.

Mai mult de jumătate dintre copiii din Ucraina au fost nevoiți să fugă de nesiguranță și de luptele declanșate de invazia armatei ruse din 24 februarie – a anunțat joi UNICEF. Organizația precizează, într-un comunicat, că „o lună de război în Ucraina a strămutat 4,3 milioane de copii, mai mult de jumătate din numărul de copii estimat a fi în Ucraina, respectiv, 7,5 milioane”.

În vreme ce invazia rusă intră în a doua lună, trei summit-uri – NATO, G7 și Uniunea Europeană – îi adună pe șefii de stat și de guvern occidentali într-o singură zi, joi, la Bruxelles. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care urmează să adreseze mesaje video, a cerut NATO să-i aprovizioneze țara cu arme și cetățenilor din întreaga lume să manifesteze împotriva invaziei rusești. El s-a adresat și rușilor: „Dacă puteți, părăsiți Rusia și nu vă mai plătiți impozitele pentru a finanța acest război”.

Președintele rus Vladimir Putin a făcut o „mare greșeală” invadând Ucraina, a cărei rezistență a „subestimat-o” – a declarat, joi, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, înainte de deschiderea summitului extraordinar al Alianței. El a mai spus că NATO va desfășura patru noi grupuri de luptă în România, Ungaria, Bulgaria și Slovacia pentru a-și consolida apărarea împotriva Rusiei pe flancul său estic.

Guvernul britanic a anunțat joi o nouă serie de sancțiuni care vizează 59 de personalități și companii din Rusia și șase din Belarus. Premierul Boris Johnson a cerut, de asemenea, ca Rusia să fie împiedicată să-și folosească marile rezerve de aur.

La Moscova, Bursa și-a reluat parțial joi activitatea, după o pauză de o lună – o redeschidere foarte controlată după impunerea de sancțiuni fără precedent de către Occident pentru intervenția Rusiei în Ucraina. Doar aproximativ treizeci de acțiuni au fost disponibile în timpul acestei preluări parțiale.

Citește pe Veridica: Președintele rus Vladimir Putin a făcut o „mare greșeală” invadând Ucraina și subestimându-i rezistența

Citește pe Veridica: Președintele Zelenski face apel la proteste la nivel mondial, la o lună de la începutul invaziei ruse din Ucraina

Citește pe Veridica: Statele Unite au stabilit că armata rusă a comis crime de război în Ucraina

Citește pe Veridica: Rusia restricționează accesul la Google

UPDATE 78: Armata rusă s-a retras la peste 30 kilometri est de capitala ucraineană, Kiev, şi a început să stabilească poziţii defensive pe mai multe fronturi – susține un înalt oficial de la Pentagon, citat, sub protecția anonimatului, de media internaționale.

Forţele ruse ar fi rămas blocate și ar fi cedat teren și în jurul oraşului Cernihiv, la nord-est de Kiev. La Harkov, în nord-est, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, rușii se află la 15-20 de kilometri de centru şi se confruntă cu o rezistenţă fermă din partea ucrainenilor.

Pentagonul constată o oarecare acalmie și la Odessa, cel mai mare port ucrainean la Marea Neagră, unde navele rusești ar fi renunțat, în ultimele două zile, să mai bombardeze orașul. Experții americani cred că armata rusă acordă acum prioritate regiunilor separatiste pro-ruse din estul Ucrainei, așa-zisele republici Lugansk şi Doneţk, unde ar încerca să încercuiască trupele ucrainene. Premierul ucrainean, Denis Șmigal, afirmă că, într-o lună de război, poporul lui a dovedit că n-are nimic în comun cu cei pe care i-a numit barbarii ruși.

Belarusul aliat Moscovei ar masa noi trupe la frontiera ucraineană. Potrivit unor speculații de presă, Rusia ar vrea ca trupele Minskului să ia parte la ocuparea Ucrainei, dar militarii belaruși ar refuza să lupte în țara vecină. Lideri ai opoziției din Belarus susțin că așa-numiți partizani locali sabotează căile ferate, pentru a împiedica transportul trupelor ruse în Ucraina. Kievul a oferit azil multor contestatari ai regimului Lukașenko, iar unii dintre aceștia s-ar fi înrolat după invazie, ca să lupte contra rușilor.

Un responsabil NATO, care a precizat că se bazează pe informații furnizate de autoritățile ucrainene și de serviciile occidentale de informații, apreciază că, de la declanșarea invaziei, pe 24 februarie, armata rusă a pierdut între 7 și 15 mii de militari. Guvernul american afirmă că militarii ruși au comis crime de război în Ucraina. Secretarul de Stat, Antony Blinken, a subliniat că Washingtonul a făcut un examen minuțios al informațiilor publice și secrete de care dispune și a constatat că rușii recurg la atacuri oarbe, ce vizează deliberat civili. Și președintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut Moscovei să oprească bombardamentele care țintesc spitale, școli, locuri de refugiu.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut oamenilor din întrega lume să coboare în stradă, pentru a protesta față de invadarea țării lui. Apelul său prefațează summiturile  NATO, Uniunii Europene și așa-numitului G7, grupul ce reunește primele șapte economii ale lumii democratice, toate programate, joi, la Bruxelles. Participă și președintele american, Joe Biden, care a revenit în Europa cu intenția declarată de a consolida unitatea Occidentului în fața Rusiei. Surse oficiale americane au anunțat că, la discuțiile cu partenerii și aliații Statelor Unite, președintele Biden va pleda pentru înăsprirea sancțiunilor occidentale impuse Rusiei. De asemenea, el va anunța măsuri menite să consolideze securitatea energetică a Europei și să contribuie la gestionarea fluxului de refugiați ucraineni. 

MIERCURI, 23 martie, ZIUA 28. Procuratură: 121 de copii ucraineni uciși în ultimele săptămâni. Asediu total la Mariupol.

UPDATE 77: 100.000 de oameni sunt încă blocați „în condiții inumane” în ruinele orașului-port Mariupol, „în stare de asediu total, fără hrană, fără apă, fără medicamente, sub bombardament constant” – afirmă Volodimir Zelenski. Într-un videoclip lansat miercuri, președintele Ucrainei spune că oamenii așteaptă un posibil început de încetare a focului. Mariupol, un oraș-port predominant rusofon, situat strategic între Crimeea (sud), ocupată de Moscova din 2014, și teritoriul separatist Donețk (est), a fost bombardat de săptămâni întregi de ruși.

Ofensiva rusă din Ucraina „este blocată, în pofida tuturor distrugerilor pe care le provoacă zi de zi” – susține cancelarul german Olaf Scholz. Într-o intervenție, miercuri, în fața Bundestagului, Scholz a dat asigurări că Ucraina poate conta pe ajutorul Germaniei.

Moscova va folosi arme nucleare în Ucraina doar în cazul unei „amenințări existențiale” împotriva Rusiei – a declarat pentru CNN International purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov: „Avem o doctrină de securitate internă, este publică, puteți citi acolo toate motivele folosirii armelor nucleare. Și dacă este o amenințare existențială pentru țara noastră, atunci acestea pot fi folosite în acord cu doctrina noastră”.

Un înalt oficial al Pentagonului a afirmat că, „pentru prima dată”, rușii au coborât „puțin sub 90% din puterea lor de luptă disponibilă” desfășurată în Belarus și la granița ruso-ucraineană. Cu toate acestea, pierderea a 10% din personalul militar al unei armate îngreunează foarte mult capacitatea acesteia de a lupta.

Între timp, Moscova a acuzat Statele Unite că obstrucționează negocierile ruso-ucrainene și așa „dificile”, afirmând că scopul Washingtonului este controlarea ordinii mondiale, inclusiv prin sancțiuni. „Negocierile sunt dificile, partea ucraineană își schimbă constant poziția. Este greu să scapi de impresia că e ținută de mână de colegii noștri americani” – a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.

Președintele Volodimir Zelenski urmează să se adreseze Parlamentelor japonez și francez, înaintea unui weekend de activitate diplomatică înaltă. Joi, la exact o lună de la invadarea Ucraineni, occidentalii se vor întâlni la Bruxelles pentru summituri ale NATO, G7 și Uniunii Europene. Volodimir Zelenski urmează să se adreseze liderilor țărilor NATO prin videoconferință, în timp ce Joe Biden va participa la toate cele trei summituri internaționale de la Bruxelles. Președintele american, care se va strădui să întărească unitatea occidentalilor și să extindă sancțiunile împotriva Rusiei, va vizita vineri și sâmbătă Polonia, prima destinație pentru majoritatea celor 3,5 milioane de refugiați ucraineni.

China s-a pronunțat miercuri împotriva excluderii Rusiei din G20, promovată de Washington după invadarea Ucrainei. „Rusia este o țară membră importantă a G20 și niciun membru nu are dreptul de a expulza un altul” – a subliniat un purtător de cuvânt al diplomației chineze.

Un înalt oficial al Pentagonului a declarat marți seară că, „pentru prima dată”, rușii au coborât „puțin sub 90% din puterea lor de luptă disponibilă” în masa în Belarus și la granița ruso-ucraineană. Cu toate acestea, pierderea a 10% din personalul militar al unei armate morți sau răniți îngreunează foarte mult capacitatea acesteia de a lupta.

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Pentru a atrage NATO în război, Ucraina va ataca ambasada SUA la Lvov și va da vina pe Rusia

Citește pe Veridica: Președintele american, Joe Biden, revine în Europa

Update 76: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat, miercuri, în zori, că aproape o sută de mii de oameni sunt blocați în orașul-port Mariupol, sud, la Marea Azov, în condiții inumane, sub o stare de asediu total, fără hrană, fără apă, fără medicamente și sub bombardamentele continue ale armatei ruse.  
Imagini captate prin satelit de societatea americană Maxar confirmă devastarea cartierelor rezidențiale, a infrastructurii civile și a uzinelor din oraș. Locuitorii care au reușit să fugă din Mariupol relatează, din nou, despre străzi gemând de cadavre și de ruinele clădirilor distruse. Pentru procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, la Mariupol nu e război, e genocid. Biroul ei afirmă că, de la declanșarea invaziei rusești, pe 24 februarie, 121 de copii au fost uciși și 167 răniți în Ucraina.  

La Luhansk, în est, guvernatorul regiunii, Serhi Gaidai, a anunțat încheierea unui acord de încetare a focului, care să permită, în cursul dimineții de miercuri, evacuarea civililor. În sudul Ucrainei, trupele ruse n-au reușit să preia controlul  decât la Herson și încearcă să avanseze spre vest și spre Marea Neagră, dar ofensiva lor s-a împotmolit din nou lângă Mikolaiv. În nord-est, după săptămâni de lupte, forțele ruse n-au reușit să încercuiască Harkovul, al doilea oraș ca mărime din țară. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, afirmă că, în unele zone, ucrainenii au trecut la contraofensivă și au respins trupele Moscovei. Acestea, apreciază Kirby, au probleme de logistică, de aprovizionare și de comunicare și sunt prost coordonate în teren. Experți militari americani cred că, după patru săptămâni de război, capacitatea de luptă a armatei ruse din Ucraina a fost redusă la sub 90% din nivelul inițial.

Trupe ruse continuă să se adune la frontiera de nord a Ucrainei, în Belarus, aliatul Moscovei. Ucrainenii cred că e posibil ca rușii să antreneze regimul autoritar de la Minsk în războiul contra lor, dar apreciază că soldații belaruși vor refuza să lupte.

MARŢI, 22 martie, ZIUA 27. Zelenski, gata să discute cu Putin despre Crimeea și Donbass. Pierderi considerabile pentru armata rusă. Noi bombardamente asupra orașelor ucrainene.

Citește pe Veridica: Cum e predată propaganda pro-război în școlile din Rusia. Relatări din presa independentă rusă

Citește pe Veridica: Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Italia cu privire la un flux de migranţi, în caz de foamete

Citește pe Veridica: Jurnalistul rus Dmitri Muratov își vinde medalia de laureat al Premiului Nobel pentru Pace în beneficiul copiilor răniți în țara vecină

Citește pe Veridica: Kievul devine primul oraș care primește cetăţenia de onoare din partea Primăriei din Paris

Citește pe Veridica: Două iahturi deținute de miliardarul rus Roman Abramovici sunt ancorate pe coasta de în sud-vest a Turciei

Citește pe Veridica: Avem nevoie de o nouă concepţie strategică a NATO – afirmă, la București, președinții României și Poloniei

UPDATE 75: Mariupolul a fost lovit marți de două „bombe de superputere” – susține municipalitatea, fără a da o evaluare. Aproximativ 200.000 de civili sunt încă blocați în acest oraș-port asediat încă din primele zile ale războiului, unde tancurile rusești au intrat după săptămâni de bombardamente. Trei coridoare umanitare urmau să fie deschise între orașul Zaporojie și localitățile din apropierea Mariupolului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că „pur și simplu le distruge”. Și capitala Ucrainei, Kiev, pare să fie încercuită. Primarul Vitali Klitschko a spus, în fața Consiliului Europei, că „în cel mai rău caz vom muri, dar nu ne vom preda niciodată”. Kievul se află sub o nouă restricție de circulație pe timpul nopții, până miercuri dimineață, a treia de la începutul războiului.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului John Kirby afirmă că armata ucraineană desfăşoară contraofensive în urma cărora a reușit să recâştige teren în faţa trupelor ruse, în special în sud. Kirby a declarat, la CNN, că armata ucraineană „se află acum, în anumite situații, în ofensivă”, și că „îi împinge pe ruși în spatele frontului”.

Peste 3,5 milioane de oameni au fugit din Ucraina și de luptele declanșate de armata rusă invadatoare, potrivit raportului ONU publicat marți. Dintre aceștia, aproape 200.000 de refugiați au fost evacuați din Polonia cu trenul către alte țări gazdă – a anunțat marți compania PLK, care administrează rețeaua feroviară poloneză.

Mai departe, Casa Albă a anunțat că occidentalii vor anunța joi „noi sancțiuni împotriva Rusiei și le vor întări” pe cele adoptate deja. Washingtonul a mai spus că Statele Unite „nu au văzut China furnizând echipament militar Rusiei” de la recenta convorbire telefonică a președintelui Joe Biden cu omologul său chinez Xi Jinping, asigurând totodată că Washingtonul „a continuat să urmărească” astfel de potențiale acțiuni ale Beijingului. Președintele francez, Emmanuel Macron, a denunțat, la rândul său, folosirea de către Rusia „a armelor explozive în zone dens populate”, considerând că „nu e nimic acceptabil în agresarea Ucrainei de către Rusia”.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a declarat gata să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, un „compromis” cu privire la Donbass și Crimeea pentru „oprirea războiului”, dar a subliniat că orice compromis ar trebui ratificat de ucraineni prin referendum. Kremlinul a decis, la rândul său, marți, că negocierile în curs, cu Kievul, nu au fost suficient de „substanțiale”.

Citește pe Veridica: Istoric: văd foarte multe asemănări între războiul sovieto-afgan și cel declanșat de Rusia în Ucraina

Citește pe Veridica: Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, e din nou la Bucureşti

Citește pe Veridica: Preşedintele american, Joe Biden, crede că Rusia ia în calcul utilizarea armelor chimice şi biologice

Update 74: Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a declarat pregătit să discute direct cu omologul său rus, Vladimir Putin, inclusiv despre viitorul peninsulei Crimeea, anexată de Moscova acum opt ani, şi al estului ţării, aşa-numitul Donbass, controlat de separatiştii pro-ruşi. Zelenski a precizat că, în prealabil, ostilităţile în teren trebuie să înceteze şi că ţara lui are nevoie de garanţii de securitate. Liderul de la Kiev a mai spus că nu-şi doreşte ca istoria să facă din ucraineni nişte eroi sau o naţiune care nu mai există.

Trupele ruse şi-au continuat bombardamentele asupra capitalei ucrainene, Kiev, şi  a altor oraşe mari, precum Harkov, în nord-est, Mariupol, Odessa sau Mikolaiv, în sud. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a afirmat că 65 de locuitori paşnici, inclusiv patru copii, au fost ucişi şi circa 300, dintre care 16 copii, au fost răniţi. Criza umanitară se adânceşte la Mariupol, oraş-port la Marea Azov, cu populaţie majoritar rusofonă, care refuză să se predea, deşi e supusă de trei săptămâni bombardamentelor ruseşti. Preşedintele Zelenski a acuzat trupele ruse că vor, pur şi simplu, să distrugă oraşul. La Herson, tot în sud, o manifestaţie a localnicilor împotriva ocupaţiei a fost dispersată de militarii ruşi cu tiruri de arme automate, cu grenade asurzitoare şi cu gaze lacrimogene.  

Conducerea armatei ucrainene afirmă că, de la declanşarea invaziei, pe 24 februarie, trupele ruse au pierdut 15 mii de oameni. Kievul îşi asumă pierderi de 1.300 de militari până pe 12 martie. Cifrele, subliniază media internaţionale, sunt imposibil de verificat. Surse din serviciile americane de informaţii avansează un număr de peste şapte mii de ruşi ucişi. Presa speculează că ar exista statistici ale ministerului rus al Apărării, potrivit cărora aproape 10.000 de militari au fost ucişi şi peste 16.000 răniţi.

LUNI, 21 martie, ZIUA 26. Supraviețuitor al Holocaustului, ucis în bombardamente rusești. Facebook și Instagram, interzise în Rusia. Ucraina respinge ultimatumul rusesc să predea Mariupolul. Sabotaje anti-rusești în Belarus.

UPDATE 73: Capitala Ucrainei este în continuare sub asalt, la fel ca și orașul-port Mariupol, care refuză să capituleze. Între timp, Boris Romancenko, un supraviețuitor al lagărelor de concentrare naziste a fost ucis în bombardamentele care au vizat clădirea în care locuia din Harkov, nord-estul Ucrainei – a anunțat declarat luni Fundația germană a Memorialelor Buchenwald și Mittelbau-Dora, care și-a exprimat „oroarea”.

Rusia l-a convocat luni pe ambasadorul SUA la Moscova și l-a acuzat pe președintele Joe Biden că a adus relațiile ruso-americane „în pragul rupturii”. Președintele american l-a numit săptămâna trecută pe Putin „criminal de război” pentru ofensiva sa din Ucraina. Iar luni, șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, a calificat „ceea ce se întâmplă în Mariupol drept o crimă de război majoră. Bombardele fără discernământ devastează orașul și ucid pe toată lumea”.

Aproape 3,5 milioane de oameni au fugit din Ucraina din 24 februarie – arată un raport al ONU, publicat luni. Aproximativ 90% dintre ei sunt femei și copii. Bărbații ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani nu au voie să-și părăsească țara. Doar Polonia găzduiește mai mult de jumătate dintre refugiați.

Pe plan extern, Rusia a anunțat că renunță la negocierile cu Japonia, invocând „poziția neprietenoasă” a Tokyo în fața conflictului din Ucraina. Cele două țări nu au semnat niciodată un acord de la cel de-al Doilea Război Mondial, din cauza unei dispute teritoriale.

Un tribunal de la Moscova a interzis Facebook și Instagram în Rusia, declarând că desfășoară activități „extremiste”. Aplicația WhatsApp, deținută de același grup Meta, nu este afectată de această măsură.

Și operatorul de sateliți OneWeb, care a fost nevoit să-și suspende lansările planificate cu racheta rusă Soyuz din cauza crizei ucrainene, a anunțat luni că le va relua folosind serviciile americanilor de la SpaceX pentru a-și continua deplasarea.

Citește pe Veridica: Comisia Europeană vrea să sprijine statele membre UE să elimine treptat dependenţa de combustibilii fosili din Rusia şi să primească refugiaţi ucraineni

Citește pe Veridica: Facebook și Instagram sunt interzise pentru „extremism” în Rusia

Citește pe Veridica: Statul rus, responsabil pentru farsele telefonice la adresa mai multor miniştri britanici – acuză Londra

UPDATE 72: Trupele ruse încearcă în continuare să încercuiască Kievul, unde au fost instituite noi restricții de circulație pe timpul nopții, de luni, ora 18:00 GMT, până miercuri, ora 05:00 GMT. În noaptea de duminică spre luni, un bombardament asupra unui centru comercial din nord-vestul capitalei a ucis cel puțin opt personae – spun autoritățile ucrainene. Potrivit acestora, în apropierea centrului au fost avariate șase clădiri de locuințe, două școli și două creșe. Jumătate din cei 3,5 milioane de locuitori ai Kievului au fugit.

În nordul Ucrainei, guvernatorul regional din Sumî a raportat o „scurgere de amoniac” într-o zonă de 2,5 km în jurul unei fabrici de îngrășăminte. Locuitorii ar trebui să se adăpostească în subsoluri sau în clădiri joase pentru a evita expunerea la acest produs mai ușor decât aerul. Ministrul rus al Apărării i-a acuzat pe „naționaliști” că au „minat” depozitele de amoniac și clor pentru a „otrăvi masiv locuitorii din regiune, în cazul intrării rușilor în oraș”.

În sud, orașul-port asediat Mariupol nu capitulează. „Ceea ce se întâmplă în Mariupol este o crimă de război majoră. Bombardele fără discernământ devastează orașul și ucid pe toată lumea” – a declarat luni șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell.

Și tot Josep Borrell crede că UE ar trebui să aprobe formarea unei forțe militare de 5.000 de luptători și să se angajeze la o creștere a cheltuielilor sale militare cu scopul de a efectua singur intervenții până în 2025. „Vom aproba o busolă strategică, nu ca răspuns la războiul din Ucraina, ci ca o parte a răspunsului, pentru că trebuie să ne întărim militar” – a subliniat șeful diplomației europene.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut UE, în special Germaniei, să oprească orice tip de „comerț” cu Rusia, să refuze inclusiv resurse energetice. Europenii, foarte dependenți de hidrocarburile rusești, au exclus sancționarea acestui sector, care este foarte important pentru economia rusă. „Un astfel de embargo ar avea o influență foarte serioasă asupra pieței mondiale a petrolului, o influență dăunătoare asupra pieței de energie din Europa” – a avertizat luni Kremlinul, care a adăugat că „americanii nu vor pierde nimic, se vor simți mult mai bine decât europenii”.

Și, după mai bine de trei săptămâni de suspendare, Bursa de Valori din Moscova a reluat luni tranzacționarea cu obligațiuni de stat – primul pas către o redeschidere treptată. Autoritățile au refuzat până acum să redeschidă de teama unui cataclism bursier pe care l-ar fi putut provoca sancțiunile masive occidentale.

Citește pe Veridica: DEZINFORMARE: Rușii din afara țării sunt discriminați

Citește pe Veridica: Numărul refugiaților în România a depășit jumătate de milion

Citește pe Veridica: Cel mai mare producător rus de automobile, Avtovaz, a anunțat că și-a oprit parțial producția

UPDATE 71: Ucraina nu va depune armele și nu va preda orașul-port Mariupol, la Marea Azov, asediat de trei săptămâni de trupele ruse – a declarat vicepremierul în guvernul de la Kiev, Irina Vereșciuk, în replică la un ultimatum al Moscovei. Ministerul rus al Apărării solicitase predarea orașului până luni, în zori, în schimbul încetării focului, și promisese că toți cei care depun armele vor putea pleca nevătămați. Kievul susține că pretenția rușilor echivalează cu o veritabilă luare de ostatici la Mariupol, în timp ce Moscova afirmă că autoritățile ucrainene îi obligă pe locuitori să se sacrifice și să devină martiri. Circa 60 de mii de locuitori scăpați de sub asediu ar fi fost transferați în est, în Federația Rusă. Autoritățile locale susțin că mulți dintre aceștia au fost transportați cu forța și că militarii ruși le-au luat pașapoartele ucrainene.

În capitala Kiev, cel puțin patru persoane au murit după bombardarea centrului comercial Retroville, din nord-vestul orașului. Potrivit relatărilor de presă, explozia de mare putere a provocat un crater de câțiva metri.

La Novoseliția, în nord, unde trupele rusești atacă susținut, administrația locală le-a cerut locuitorilor să se adăpostească în subsoluri, după ce la o uzină chimică unde se produc îngrășăminte s-a semnalat o scurgere de amoniac.  Ministerul rus al Apărării i-a acuzat, în ajun, pe așa-numiții naționaliști ucraineni că ar fi minat instalațiile uzinei, ca să otrăvească populația.  

Lideri ai opoziției din Belarusul vecin susțin că așa-numiți partizani locali sabotează căile ferate, pentru a împiedica transportul trupelor ruse în Ucraina. Aliat docil al Moscovei, regimul autoritar de la Minsk a fost frecvent acuzat de complicitate la invadarea Ucrainei.

DUMINICĂ, 20 martie, ZIUA 25. Crize umanitare provocate de bombardamentele și asediile armatei ruse.

UPDATE 70: Ministrul american al Apărării, Lloyd Austin, afirmă că rachetele hipersonice folosite de ruși în Ucraina, pentru a doua zi consecutiv, „nu au schimbat jocul”; Rusia doar „încearcă să-și recapete avânt” în conflictul în care armata sa a fost blocată. Situația din Mariupol, un oraș strategic din sud-estul Ucrainei, bombardat de săptămâni întregi și suferind din cauza lipsei de apă, gaz și electricitate, rămâne foarte gravă. Totuși, 19 copii, majoritatea orfani, blocați într-un sanatoriu din Mariupol și a căror situație a stârnit îngrijorări serioase, au fost evacuați în regiunile pro-ruse din estul țării. În nord-vestul capitalei Kiev, un obuz a explodat într-o curte chiar în afara unui bloc de apartamente, rănind cel puțin cinci persoane.

Între timp, Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, a declarant că zece milioane de oameni, mai mult de un sfert din populația Ucrainei, și-au părăsit acum casele: „Războiul din Ucraina este atât de devastator, încât 10 milioane de persoane au fugit, fie strămutate în interior, fie refugiați în străinătate.”

În plan politic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Israelului să sprijine concret a Ucraina împotriva Rusiei. Într-un discurs prin videoconferință în fața deputaților Parlamentului israelian, el a subliniat că indiferența și calculul ucid. Israelul s-a abținut până acum să ia o decizie tranșantă. Beijingul susține că nu trimite asistență militară Moscovei pentru ofensiva sa din Ucraina. Ambasadorul chinez în Statele Unite, respinge dezinformările potrivit cărora China ar oferi asistență militară Rusiei, fără a preciza dacă această poziție se va aplica și în viitor. Turcia dă asigurări că Rusia și Ucraina au făcut progrese în negocierile lor și că sunt aproape de un acord. La rândul său, Volodimir Zelenski repetă că a fost mereu „gata de negocieri” cu Vladimir Putin, într-un interviu difuzat de CNN. „Indiferent ce discuții au echipele noastre de negociere, cred că doar noi doi, eu și Putin, putem ajunge la un acord” – spune el.

Și primele elemente ale unui sistem de rachete antiaeriene american Patriot au ajuns în Slovacia – o mișcare care ar putea deschide calea pentru livrarea acestei țări către Ucraina a sistemului S-300 de design rusesc pe care îl are.

În materie de sancțiuni, Franța a imobilizat, pe teritoriul său, aproape 850 de milioane de euro din active ale oligarhilor ruși – iahturi, apartamente, conturi bancare. Iar Australia a adoptat noi sancțiuni împotriva Rusiei prin interzicerea exporturilor de alumină și bauxită, două elemente de bază pentru producția de aluminiu, și a promis că va oferi mai multe arme și ajutor umanitar Kievului.

Citește pe Veridica: Președintele Volodimir Zelenski cere Israelului să susțină Ucraina împotriva Rusiei

Citește pe Veridica: Papa Francisc imploră comunitatea internaţională să pună capăt războiului

Citește pe Veridica: În Slovacia, au sosit primele unităţi militare care vor desfăşura sistemul de apărare Patriot

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Rusia a descoperit lagăre naționaliste de concentrare în estul Ucrainei

Citește pe Veridica: Zece milioane de oameni și-au părăsit căminele

UPDATE 69: Rusia a declarat duminică, pentru a doua zi consecutiv, că a folosit rachete hipersonice în Ucraina, de data aceasta pentru a distruge o rezervă de combustibil a armatei ucrainene în sudul țării. „O mare rezervă de combustibil a fost distrusă de rachetele de croazieră Kalibr, trase din Marea Caspică, precum și de rachetele balistice hipersonice lansate de sistemul aeronautic Kinjal, din spațiul aerian al Crimeii” – susține Ministerul rus al Apărării, într-un comunicat.

Tot în sud, armata rusă a bombardat o școală de artă care servește drept refugiu pentru câteva sute de oameni în orașul-port Mariupol – afirmă duminică autoritățile locale, adăugând că există civili prinși sub dărâmături. Aceste afirmații nu au putut fi verificate imediat în mod independent. Și uzina siderurgică și metalurgică Azovstal din Mariupol, una dintre cele mai mari din Europa, a fost grav avariată de bombardamente – au declarat duminică oficiali ucraineni. „Una dintre cele mai mari fabrici metalurgice din Europa este distrusă. Pierderile economice pentru Ucraina sunt imense” – deplânge deputatul Lesia Vasilenko. Ea a postat un videoclip pe contul ei de Twitter, unde se văd coloane groase de fum care se ridică dintr-un complex industrial.

Pe plan politic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care și-a mărturisit ascendența evreiască în căutarea unui sprijin împotriva invaziei Rusiei asupra țării sale, urmează să se adreseze duminică seara, prin videoconferință, membrilor Parlamentului Israelului – țară care încearcă să medieze între Moscova și Kiev. Zelenski nu se va adresa plenului legislativului israelian, deși și-a dorit acest lucru, dar discursul va fi proiectat într-o altă sală a Knessetului iar deputații se vor putea conecta și individual la streamul video. În plus, discursul, care este așteptat deopotrivă de clasa politică și de societatea civilă din Israel, care are peste un milion de cetățeni din fosta URSS, va fi transmis în direct și în Piața Habima din Tel Aviv.

Iar pe plan economic, Australia a adoptat duminică noi sancțiuni împotriva Rusiei prin interzicerea exporturilor de alumină și bauxită, două elemente de bază pentru producția de aluminiu, și a promis că va oferi mai multe arme și ajutor umanitar Kievului. Interzicerea unor astfel de exporturi este menită să afecteze producția de aluminiu din Rusia, care depinde de Australia pentru 20% din alumina sa.

Citește pe Veridica: Războiul lansat de Rusia în Ucraina amenință serios comunitatea de valori reprezentată de francofonie

Citește pe Veridica: China se află „de partea justă a istoriei” în criza din Ucraina – afirmă ministrul de Externe Wang Yi

Citește pe Veridica: Autoritățile suspendă activitatea formațiunilor politice pro-ruse

UPDATE 68: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că asediul trupelor ruse asupra orașului-port Mariupol, din sudul țării, e un act de teroare de care lumea își va aminti peste secole. În orașul bombardat de trei săptămâni lipsesc alimentele, apa curentă, gazul și electricitatea și, potrivit martorilor oculari, citați de media, cadavrele zac pe stradă cu zilele. Oamenii se adăpostesc noaptea în subsoluri, la temperaturi sub zero grade Celsius. Aproape 20 de copii, majoritatea orfani, sunt în pericol după ce au rămas blocați într-un sanatoriu, iar adulții nu-i pot recupera, din cauza luptelor intense din zonă.

Și la Cernihiv, în nord, primarul Vladislav Atroșenko acuză ceea ce numește o catastrofă umanitară absolută. El spune că artileria rusă bombardează continuu cartierele rezidențiale și ucide zeci de civili, între care copii și femei. Primarul adaugă că infrastructura orașului e complet distrusă, iar rețelele de electricitate și termoficare nu mai funcționează. Într-un spital bombardat, pacienții zac pe culoare, la cel mult zece grade Celsius.

Bombardamentele au continuat și în capitala Kiev, la Mikolaiv, în sud, și la Harkov, în nord-est, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, unde majoritatea populației e rusofonă. 

Purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, Iuri Ignat, afirmă că țara lui a devenit un poligon de testare pentru întregul arsenal rusesc, după ce Moscova a anunțat că a uzat, în premieră, de redutabilele rachete hipersonice Kinjal. Experții din ministerul britanic al Apărării apreciază că rușii au recurs la astfel de arme care lovesc de la mare distanță fiindcă n-au reușit să preia controlul asupra spațiului aerian ucrainean.

SÂMBĂTĂ, 19 martie, ZIUA 24. Zelenski cere convorbiri de pace. Mariupolul rămâne fără apă și alimente. Atacuri ruse respinse. Ucraina anunță că a pierdut „temporar” accesul la Marea Azov.

Citește pe Veridica: Atleta ucraineană Iaroslava Mahucih a câștigat medalia de aur la Campionatele Mondiale, după ce avut nevoie de trei zile ca să ajungă la Belgrad

Citește pe Veridica: Kievul cere Beijingului să „condamne barbaria rusă” în Ucraina

UPDATE 67: Cel puţin 847 de civili au fost ucişi şi 1.399 răniţi în Ucraina, de la declanșarea invaziei rusești, pe 24 februarie, și până pe 18 martie - a afirmat, sâmbătă, biroul Organizației Națiunilor Unite pentru drepturile omului.

Majoritatea victimelor s-au înregistrat în explozii cauzate de artileria grea şi de sisteme lansatoare de rachete, precum şi în lovituri aeriene.

Bilanţul real, scriu media internaționale, este, în mod cert, mult mai ridicat, fiindcă ONU nu a putut verifica situaţia în multe oraşe asediate de trupele ruse.

În capitala ucraineană, Kiev, autoritățile locale au afirmat, tot sâmbătă, că 228 de civili, inclusiv patru copii, au fost ucişi și alte aproape o mie de  persoane au fost rănite după declanșarea asediului de către trupele Moscovei.

În sudul Ucrainei, la Mikolaiv, rușii au bombardat intens orașul, în raiduri aeriene care, potrivit guvernatorului regiunii, Vitalii Kim, s-au succedat atât de rapid, încât autoritățile nici n-au apucat să sune alarma.  În ajun, într-o cazarmă din oraș bombardată de aviația rusă, și-ar fi pierdut viața zeci de soldați ucraineni. 

Tot în sud, la Mariupol, port strategic la Marea Azov, militarii ruși ar fi forțat mii de persoane care încercau să scape din orașul asediat să meargă în Rusia.  

UPDATE 66: Primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, le cere aliaţilor occidentali să continue livrările de arme pentru Ucraina. Fostul boxer profesionist a afirmat, într-un interviu publicat sâmbătă de cotidianul italian „Corriere della Sera”, că ucrainenii sunt în stare să-şi închidă singuri spaţiul aerian, în condiţiile în care obţin armele potrivite. „Noi, ucrainenii, suntem gata să oprim avansul ruşilor. I-am blocat deja la porțile Kievului. Dar știm că Putin intenționează să ne captureze orașul, a fost planul său din prima zi de război și cu siguranță va încerca din nou. Nu lăsăm garda jos și avem nevoie de ajutorul vostru, bătălia noastră este și a voastră” – a subliniat Kliciko. NATO a respins în mod repetat ideea impunerii unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei, temându-se că acest scenariu ar conduce la o confruntare militară directă între Occident şi Rusia. Potrivit lui Vitali Kliciko, în Kiev s-au înregistrat deja peste 200 de civili ucişi. Aproximativ 2 milioane de locuitori au rămas în capitala ucraineană – a mai spus el.

Între timp, Ucraina a anunţat moartea a celui de-al cincilea general rus în trei săptămâni ale invaziei ruse. Este vorba de general-locotenentul rus Andrei Mordvciov, comandantul Armatei a VIII-a ruse din cadrul Districtului militar Sud al Federaţiei Ruse, ucis la 19 martie în Cernobaievka, regiunea Herson. Potrivit consilierului ministrului ucrainean de Interne Vadim Denisenko, nici în timpul celui de-al Doilea Război Mondial Uniunea Sovietică nu a pierdut atât de mulţi generali în doar trei săptămâni.

Primul general rus care a fost ucis în luptele din Ucraina a fost Magomed Tuşaev, care şi-a pierdut viaţa la 26 februarie. lângă Kiev. La 15 martie, generalul Oleg Mitiaev, comandantul unei divizii ruse motorizate, a fost ucis de regimentul ucrainean „Azov”, provenit dintr-o miliție de extrema dreaptă. General-maiorul Vitali Gherasimov, şef de stat major şi prim-adjunct al comandantului Armatei 41-a din cadrul Districtului militar Centru al Rusiei, a fost ucis în luptele de la Harkov, iar generalul Andrei Kolesnikov – comandantul Armatei a 29-a din cadrul Districtului militar Est (Extremul Orient) al Federaţiei Ruse – la 11 martie.

În sudul Ucrainei, o cazarmă a fost complet distrusă după ce a fost lovită de şase rachete vineri dimineaţă. Nicio informaţie cu privire la vreun bilanţ al victimelor nu a fost făcută publică până în prezent de autorităţile ucrainene. Potrivit unui militar aflat la faţa locului, circa 200 de militari se aflau în această cazarmă, zeci dintre ei fiind ucişi. Primarul din Mikolaiev spune că acest oraş, care avea aproape jumătate de milion de locuitori înainte de război, fusese bombardat din regiunea vecină Herson, aflată sub control rusesc. Oraşul Mikolaiev are importanţă strategică, întrucât constituie ultimul obstacol major înaintea Odessei. 

Citește pe Veridica: Foşti premieri britanici se pronunţă pentru un proces similar celui de la Nürnberg pentru Vladimir Putin

Citește pe Veridica: Peste patru mii de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România

Citește pe Veridica: Din cauza războiului din Ucraina, Rusia își poate pierde influența în Balcanii de Vest, apropiind regiunea și mai mult de Occident

Citește pe Veridica: Rusia a folosit, în premieră, rachete hipersonice Kinjal

UPDATE 65: Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a propus, din nou, sâmbătă, Rusiei un dialog despre pace şi securitate. Acesta ar fi, consideră Zelenski, singura şansă a Moscovei de a micșora pagubele cauzate de propriile sale greşeli, odată cu invadarea Ucrainei, pe 24 februarie. Apelul său are loc după ce runde succesive de tratative între echipele de negociatori ruși și ucraineni n-au conturat, încă, o soluție a crizei. Rușii insistă pentru un statut de neutralitate a țării vecine, după ceea ce numesc un model austriac sau suedez, care ar exclude aderarea Ucrainei la NATO. Ucrainenii solicită întâi încetarea focului, retragerea trupelor ruse şi garanţii concrete de Securitate, dar s-au arătat dispuși să accepte neutralitatea. Kievul insistă însă asupra suveranității și integrității sale teritoriale, ceea ce ar presupune revenirea Crimeii anexate de Rusia și a teritoriilor separatiste din est, aflate tot sub controlul Moscovei, care le-a recunoscut formal independența. Kremlinul nu a dat vreun semn că ar fi dispus să înapoieze aceste teritorii capturate, ba mai mult, a marcat ieri aniversarea a opt ani de la anexarea Crimeii printr-un miting-spectacol la care Vladimir Putin a reluat și narațiunile false folosite pentru a justifica invadarea Ucrainei.  

În teren, constată experții militari britanici, forțele ruse au au făcut progrese minime în această săptămână. Au fost respinse încercările lor de a încercui capitala ucraineană, Kiev, și orașul Mikolaiv, din sud, port-fluvio-maritim în estuarul Bugului. Au continuat asalturile asupra orașelor Harkov, din est, al doilea ca mărime din țară, Cernihiv și Sumî (nord), precum și la Mariupol (sud, port la Marea Azov), unde criza umanitară se agravează. Sute de mii de oameni au rămas fără apă și alimente, iar trupele ruse interzic convoaielor cu ajutoare umanitare să intre în oraș – acuză responsabilii ucraineni. Ei mai spun că, în cursul luptelor de la Mariupol, militarii ruși au distrus o gigantică uzină metalurgică. 

Ministerul ucrainean al Apărării a admis, totodată, că a pierdut „temporar” accesul la Marea Azov, ceea ce ar putea să însemne că Rusia a reușit să obțină un coridor terestru către Crimeea ocupată.

VINERI, 18 martie, ZIUA 23. Ofensiva rusă stagnează. Noi bombardamente asupra orașelor ucrainene. Negocieri ruso-ucrainene dificile.

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Ucraina se pregătea să atace Donbassul și și-a mascat intențiile ascunzând militari în școli și spitale

Citește pe Veridica: Preşedintele chinez, Xi Jinping, afirmă că războiul trebuie să se încheie cât mai curând posibil

Citește pe Veridica: Într-o mişcare coordonată, țările baltice expulzează diplomați ruși

Citește pe Veridica: Miting-spectacol la Moscova, la opt ani după anexarea Crimeei

Citește pe Veridica: NATO nu anticipează riscuri la adresa securităţii ţărilor aliate, însă conflictul din Ucraina va mai dura – afirmă, la București, secretarul general adjunct Mircea Geoană

UPDATE 64: Peste 130 de persoane au fost salvate din clădirea unui teatru din Mariupol bombardată de armata rusă, dar alte câteva „sute” rămân sub dărâmături – a declarat vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Primăria Mariupol a raportat până acum cel puțin un rănit grav, dar niciun deces. Rusia susține că teatrul, în care s-au refugiat sute de locuitori, a fost distrus de batalionul naționalist ucrainean Azov. Armata rusă și aliații săi separatiști „se luptă acum cu naționaliștii” în centrul orașului Mariupol – a mai anunțat Ministerul rus al Apărării, care susține că forțele ruse și separatiștii de la Luhansk controlează 90% din teritoriul regiunii ucrainene cu același nume, unde a fost proclamată una dintre cele două republici din Donbass a căror independență a fost recunoscută de Moscova cu puțin înainte de invadarea Ucrainei.

Peste 3,2 milioane de oameni au fugit din Ucraina de la declanșarea războiului, pe 24 februarie, dintre care peste 2 milioane au plecat în Polonia – relevă datele publicate de ONU.

Pe plan extern, președintele american Joe Biden, într-un interviu video cu omologul său chinez Xi Jinping, „a subliniat implicațiile și consecințele în cazul în care China ar oferi sprijin material Rusiei în timp ce atacă sălbatic orașele și civilii ucraineni”.

Președintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina, în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său francez, de „numeroase crime de război”, asigurând că forțele conduse de Moscova fac „tot posibil” pentru a nu viza civili – afirmă Kremlinul. La rândul său, Emmanuel Macron și-a exprimat „îngrijorarea extremă” cu privire la situația din Mariupol și a cerut „ridicarea asediului și accesul umanitar”.

La capitolul „sancțiuni”, Departamentul de Comerț al SUA a trecut pe lista neagră a aproximativ 100 de avioane rusești, inclusiv pe cel al omului de afaceri rus Roman Abramovici și Boeing-urile Aeroflot, care au încălcat recent sancțiunile americane împotriva Rusiei. Totodată, principalele organizații economice internaționale, cum ar fi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, s-au declarat „îngrozite și profund îngrijorate” de invazia rusă a Ucrainei, prevăzând „vaste consecințe economice în lume”. În plus, Agenția Internațională pentru Energie a dat publicității un set de zece măsuri pentru reducerea rapidă a consumului de petrol cu 2,7 milioane de barili pe zi în patru luni – echivalentul consumului tuturor mașinilor din China. Între ele, scăderea vitezei pe șosele, telecommuting și ieftinirea transportului în comun.

Citește pe Veridica: Kremlinul acuză Ucraina că tergiversează negocierile de pace

Citește pe Veridica: Narațiuni ale propagandei Rusiei: de la lupta cu naziști care folosesc scuturi umane, la război pentru a opri paradele gay în Donbass

Citește pe Veridica: Peste două milioane de oameni, majoritatea femei și copii, au ajuns în Polonia, fugind de invazia rusă din Ucraina

Citește pe Veridica: Licenţa de emisie în Marea Britanie a canalului de stat rusesc RT a fost retrasă

Citește pe Veridica: Din lipsă de aliați, la ONU, Rusia renunţă la un vot asupra unei rezoluţii privind Ucraina

UPDATE 63: Armata rusă a lansat mai multe rachete în direcția orașului Lvov, principala localitate din vestul Ucrainei, spre care s-au retras în urmă cu câteva săptămâni și unele reprezentanțe diplomatice.

Peste 350.000 de oameni sunt blocaţi în oraşul Mariupol din sud, port la Marea Azov, supus unui asediu prelungit. Rusia continuă să nege că forţele sale au lovit cu o bombă de mare putere un teatru din oraş, în care se adăposteau sute de civili, şi atribuie responsabilitatea naţionaliştilor ucraineni din faimosul batalion Azov. Salvatorii caută, încă, supravieţuitori în ruinele teatrului. În nord, guvernatorul regiunii Cernihiv afirmă că peste 50 de civili au fost uciși în ultimele 24 de ore. Printre morți se număra și un cetățean american. Rusia neagă că a vizat civili.

Ofensiva trupelor ruse în Ucraina a stagnat, în mare măsură, pe toate fronturile, în ultimele zile, din cauza pierderilor grele – apreciză atât experţi din serviciile militare britanice, cât și conducerea armatei ucrainene. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, susţine că trupele sale au luat, din nou, prizonieri dintre recruţii ruşi şi că unii dintre aceştia ar refuza să se întoarcă în ţara lor. Sunt şi cazuri, mai spune Zelenski, în care familiile unora dintre recruţi au fost, deja, anunţate că ei au murit pe front, deși sunt în captivitate și în viață. Afirmațiile lui Zelenski nu au fost confirmate și din surse independente.

Potrivit Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, după mai bine de trei săptămâni de război pierderile trupelor ruse ar fi depășit 14.000 de militari. De asemenea, ar fi fost distruse numeroase echipamente militare, inclusiv 450 de tancuri, aproape 1500 de vehicule blindate, 250 de piese de artilerie, peste 100 de elicoptere și 93 de avioane. Bilanțul prezentat de Ucraina depășește estimările occidentale. Rusia, care abordează rar problema pierderilor suferite de forțele sale, a prezentat cifre mult mai mici.

Au continuat și convorbirile ruso-ucrainene. Oficiali occidentali apreciază că între echipele de negociatori ruşi şi ucraineni persistă dezacorduri majore. Ei spun că președintele rus, Vladimir Putin, e prea puţin dispus la  compromisuri, în timp ce ucrainenii vor să-și păstreze suveranitatea asupra peninsulei Crimeea, anexată de Moscova în 2014, şi a estului secesionist al ţării, controlat de rebelii pro-moscoviţi.

JOI, 17 martie, ZIUA 22. Marea Britanie: Bombardamente ruse mai puțin precise întrucât Moscova și-a consumat munițiile de mare precizie. Ministru ucrainean: grupuri rusești de sabotaj, active în întreaga Ucraină.

UPDATE 62: Statele Unite și-au exprimat joi scepticismul față de discuțiile aflate în desfășurare între Ucraina și Rusia pentru a pune capăt războiului. Șeful diplomației americane Antony Blinken a apreciat, într-o conferință de presă, că până acum Moscova nu a făcut niciun „efort semnificativ” la nivel diplomatic și a salutat Ucraina pentru că a rămas la masa negocierilor în timp ce este bombardată. În plus, Blinken a subliniat că atacurile rusești împotriva civililor din Ucraina constituie „crime de război”. Secretarul american de stat a mai spus că președintele Joe Biden îl va amenința vineri pe omologul său chinez Xi Jinping cu sancțiuni, în cazul în care China ar „sprijini agresiunea rusă” împotriva Ucrainei, inclusiv prin trimiterea de ajutor militar la Moscova.

Tot joi, UE a semnat un acord cu Republica Moldova, care le permite ofițerilor Agenției Europene de Pază de frontieră și de coastă (Frontex) să ajute grănicerii țării, copleșiți de afluxul de refugiați din Ucraina. Comisia Europeană a subliniat că peste 300.000 de oameni care fug de invazia rusă în Ucraina și-au găsit refugiu în Republica Moldova vecină, care nu face parte din UE. Prezența Frontex în Republica Moldova ar trebui, de asemenea, să permită lupta împotriva traficului de copii și femei, al cărui risc este foarte mare – avertizează Comisia.

Și Uniunea Europeană a condamnat joi „grave încălcări ale dreptului umanitar” şi „crime de război” comise de Rusia în Ucraina. Șeful diplomaţiei europene Josep Borrell a subliniat că liderii ruşi trebuie să fie traşi la răspundere pentru asemenea fapte – bombardarea orașelor din Ucraina, comiterea de crime de război, țintirea civililor, înfometarea oamenilor, uciderea copiilor și pentru că mint cu nerușinare că nu au făcut așa ceva.

Pe teren, trupele ruse asediază mai multe oraşe din nord-est (Sumî, Harkov) şi sud-est (Mariupol) şi le-au tăiat căile de aprovizionare, dar bătălia pentru Kiev nu a început. Armata rusă încă nu şi-a încheiat manevra de încercuire a capitalei ucrainene, pe care o bombardează cu regularitate. Cucerirea Kievului (cu circa trei milioane de locuitori, dintre care jumătate au plecat) ar necesita, probabil, efective cuprinse între 150.000 şi 200.000 de militari – apreciază experţi citați de presa internațională. Ei subliniază că este nevoie de un raport de forţe copleşitor pentru lupta în mediul urban, unde avantajul este de partea celui aflat în defensivă.

Citește pe Veridica: UNESCO le trimite jurnaliştilor din Ucraina căşti de protecţie şi veste antiglonţ

Citește pe Veridica: NATO este hotărâtă să oprească escaladarea, în continuare, a războiului din Ucraina – afirmă, la Berlin, secretarul general Jens Stoltenberg

Citește pe Veridica: Zelenski îndeamnă Germania să dărâme noul zid rusesc din Europa

UPDATE 61: Negocierile ruso-ucrainene continuă online joi, la trei săptămâni de la lansarea atacului Rusiei asupra Ucrainei. „Delegația rusă depune mari eforturi și arată mult mai multă bunăvoință decât omologii noștri ucraineni” – a declarat la conferința de presă zilnică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit acestuia, condițiile Rusiei sunt extrem de clare, spre deosebire de informațiile „incorecte” publicate miercuri, de cotidianul britanic „Financial Times”. Și negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak a scris joi pe Twitter că proiectul de acord la care face referire „Financial Times” reflectă doar cererile ruse și „nimic mai mult”. „Partea ucraineană are propriile poziții. Singurul lucru pe care-l confirmăm în aceste momente este dialogul despre o încetare a focului, retragerea trupelor ruse și garanțiile de securitate care să fie oferite de o serie de țări” – a precizat Podoliak. În plus, spune negociatorul ucrainean, soluțiile se pot concretiza numai printr-un dialog direct între președinții rus și ucrainean, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Moscova refuză însă orice întâlnire directă între cei doi lideri înainte ca negocierile să avanseze – scrie presa internațională.

Pe teren, tiruri de artilerie ruse au ucis cel puțin 21 de persoane și au rănit 25, joi, în Merefa, în apropiere de orașul asediat Harkov din estul Ucrainei. Potrivit parchetului regional, zece oameni sunt în stare gravă, o școală și un centru cultural au fost distruse.

În sud, la moscheea din Mariupol se mai află circa 30 de turci, iar 50 au reușit să fugă din acest oraș ucrainean asediat de forțele ruse. Alți 70 de turci sunt încă în Mariupol, dar soarta lor nu este cunoscută, în contextul în care orașul este bombardat intens. Peste 2.500 de civili au murit la Mariupol, asediați și bombardați timp de câteva zile, potrivit autorităților locale. Locuitorilor le lipsesc toate mijloacele de subzistență. Potrivit agențiilor internaționale de știri, cel puțin 20.000 de persoane au reușit să fugă în ultimele zile pe teritoriul aflat sub control ucrainean, prin coridoarele umanitare.

Și Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat joi că a suspendat misiunea ruso-europeană ExoMars și caută alternative pentru lansarea altor patru misiuni, în urma încetării cooperării cu agenția spațială rusă Roscosmos din cauza războiului din Ucraina.

Citește pe Veridica: Ucraina speră să evacueze civili din mai multe oraşe, inclusiv Mariupol, prin nouă coridoare umanitare

Citește pe Veridica: Socialiștii filoruși de la Chișinău deplâng condamnarea invaziei rusești de către APCE

Citește pe Veridica: Fostul președinte rus Dmitri Medvedev susține că Moscova va zădărnici ceea ce a numit complotul rusofob al Occidentului

Citește pe Veridica: PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Ucraina se pregătea să atace Belarusul, iar Rusia a dejucat acest scenariu

Citește pe Veridica: Un vas comercial sub pavilion panamez a fost scufundat în Marea Neagră

Citește pe Veridica: UE vrea să coordoneze acţiunile destinate primirii la școală a elevilor ucraineni refugiați

UPDATE 60: Rachete rusești au lovit și joi dimineață clădiri de locuințe din capitala ucraineană, Kiev. La Cernihiv, 150 de kilometri nord de Kiev, forțele ruse ar fi împușcat zece persoane care stăteau la coadă la pâine, potrivit ambasadei Statelor Unite în Ucraina. Informația a fost negată de Rusia. Au apărut și imagini din satelit ale teatrului din Mariupol bombardat de forțele ruse, în care se vede clar cum cuvântul „copii” e scris clar, pe jos, atât în fața cât și în spatele clădirii, tocmai pentru a fi văzut din aer. Autoritățile locale afirmă că în teatru se adăposteau sute de persoane, dar nu există încă date privind pierderile. Rusia pretinde că în teatru ar fi ocupat poziții batalionul Azov, format pe scheletul unei miliții de extremă dreapta. Aceeași scuză a fost invocată de Moscova și cu o săptămână mai devreme, când a bombardat o maternitate din Mariupol. Ministerul britanic al Apărării, care monitorizează conflictul și publică cu regularitate informații despre acesta, estimează că Rusia a utilizat deja o mare parte din munițiile sale de mare precizie, astfel încât a crescut probabilitatea ca bombardamentele sale să atingă ținte civile.

Intrat în cea de-a patra săptămână, războiul din Ucraina continuă cu intensitate, în pofida ipoteticelor progrese la care ar fi condus tratativele  dintre cele două echipe de negociatori.

Grupuri rusești de sabotaj și recunoaștere există, în prezent, pe tot cuprinsul Ucrainei - afirmă ministrul ucrainean de Interne, Denis Monastirski. El adaugă că nu sunt locuri în țară scutite de o amenințare militară evidentă. Sabotori ruși ar exista atât în Kiev, cât și în regiuni din vestul Ucrainei, unde trupele rusești regulate încă n-au ajuns, precum Lviv, Ivano-Frankivsk sau Rivne. 

CITEȘTE ȘI RĂZBOI ÎN UCRAINA LIVE pentru știrile și actualizările Veridica din primele 21 de zile ale războiului.

Tags: Ucraina , Donbass , Rusia , Vladimir Putin , UE , NATO , Crimeea , Criza din Ucraina , Război în Ucraina
Propaganda de Razboi
Alte știri
Atleta olimpică belarusă Krystina Țimanuskaya, speriată de posibile șicane din partea regimului autoritar de la Minsk, a ajuns în Polonia, țară care i-a acordat o viză umanitară

Atleta olimpică belarusă Krystina Țimanuskaya, speriată de posibile șicane din partea regimului autoritar de la Minsk, a ajuns în Polonia, țară care i-a acordat o viză umanitară

Până acum necunoscută publicului neinteresat de atletism și discretă în ceea ce privește opiniile sale politice, Țimanuskaya a devenit celebră după ce a afirmase că a fost obligată să-și suspende participarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo și dusă de responsabilii comitetului național olimpic belarus la aeroport, pentru a fi expediată în țară.

Un fost comandant al Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK) compare în faţa Tribunalului Penal internaţional de la Haga, sub acuzația de crime de război

Un fost comandant al Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK) compare în faţa Tribunalului Penal internaţional de la Haga, sub acuzația de crime de război

Însuși fostul șef al gherilei și, ulterior, președinte al Kosovo, Hashim Thaçi, e judecat în stare de detenție la Haga, pentru omucideri, tortură și reținere ilegală, comise în 1998 și 1999.

România vrea adoptarea unui pachet cuprinzător de sancţiuni şi de măsuri restrictive în domenii economice relevante contra dictaturii de la Minsk

România vrea adoptarea unui pachet cuprinzător de sancţiuni şi de măsuri restrictive în domenii economice relevante contra dictaturii de la Minsk

În februarie, Bucureştiul anunța că va acorda, începând cu anul universitar următor, 100 de burse tinerilor din Belarus, inclusiv celor care au fost exmatriculaţi din instituţiile de învăţământ superior din motive politice sau care se consideră ameninţaţi de deciziile autorităţilor din țara lor.

Veridica

07 Apr 2022
Veridica

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 273 min
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Negocieri suspendate
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Negocieri suspendate

Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak crede că Moscova nu pricepe că războiul nu mai are loc după regulile, calendarul sau planurile sale.

Veridica News
Veridica News
17 May 2022
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Peste 950.000 de refugiați în România
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Peste 950.000 de refugiați în România

Fluxul e, din nou, în ușoară scădere.

Veridica News
Veridica News
17 May 2022
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Curtea Penală Internațională trimite pe teren zeci de achetatori
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Curtea Penală Internațională trimite pe teren zeci de achetatori

Violul și crima, practici curente ale armatei ruse – acuză celebra organizaţie pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch.

Veridica News
Veridica News
17 May 2022
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Vot copleșitor pentru aderarea la NATO în parlamentul finlandez
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Vot copleșitor pentru aderarea la NATO în parlamentul finlandez

Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, merge, joi, la Casa Albă.

Veridica News
Veridica News
17 May 2022