Europa rămâne vulnerabilă din punct de vedere energetic, dar face eforturi pentru a elimina dependența de Rusia. România, incapabilă să profite de avantajele sale.
Pentru o bună parte din presa mainstream din România, dar și pentru diverși politicieni de la putere și din opoziție, dosarul Roșia Montană a fost un test al responsabilității în comunicarea publică. Un test pe care l-au picat, potrivit unei analize ActiveWatch.
În perioada când Lege și Justiție (PiS) s-a aflat la putere, autoritățile au direcționat bani publici către partid, Biserică și diferite grupuri de extremă dreaptă. Printre beneficiarii acestor alocări bugetare se numără mai multe entități vădit pro-ruse .
Republica Moldova e o periferie controlată de Occident și România, potrivit presei pro-Kremlin. Tot acolo, dezinformări și propagandă despre meciul de fotbal România Ucraina.
Sub președinția Rusiei, BRICS se pregătește pentru cel mai mare summit din istoria sa. Organizația care se dorește o alternativă la ordinea economică occidentale nu prea are însă șanse de a o detrona prea curând.
Deși majoritatea georgienilor sprijină integrarea euro-atlantică a țării, partidul de guvernământ Visul Georgian a forțat votarea unei legi de inspirație rusă pentru a reduce la tăcere societatea civilă, criticând din ce în ce mai acerb Occidentul. Partenerii europeni ai Georgiei avertizează că legea va îngreuna parcursul pro-european al țării, în timp ce Statele Unite vorbesc despre revizuirea relațiilor bilaterale și introducerea de sancțiuni individuale împotriva oficialilor georgieni.
Moscova găzduiește opoziția condusă de infractorul Ilan Șor și acuză Chișinăul de nazism, cum a făcut și cu Ucraina. Moldova răspunde prin acorduri de securitate cu Occidentul, care o sprijină politic și cu bani.
Agresivitatea Rusiei forțează statele NATO să-și pună la punct arsenalelele și industria de apărare. România are necesități mari, dar producătorii interni nu oferă tehnică la standardele secolului XXI.
Argumentele istorice și dovezile privind Tezaurul sunt inutile în fața Rusiei, care nu își respectă obligațiile internaționale. România trebuie să abordeze problema Tezaurului prin prisma războiului din Ucraina.
În opt luni de război, Israelul nu și-a atins obiectivele din Gaza, iar presiunile internaționale asupra sa se amplifică. Premierul Netanyahu își riscă viitorul politic și dacă acceptă pacea, și dacă va continua războiul. Pacea ar putea însă elimina riscul izolării Israelului.
Presa pro-Kremlin continuă să promoveze narațiunile propagandistice în care Rusia apare ca victimă, nu ca agresor, iar popoarele ex-sovietice ca moldovenii și rușii sunt persecutate pentru a șterge legăturile istorice.
România ar putea fi o putere energetică în UE. Politizarea, corupția și acțiunile hibride ale Rusiei au vulnerabilizat însă industria energetică românească.
Estonia e prima țară care a adoptat o legislație ce permite sechestrarea și utilizarea activelor înghețate ale rușilor. Teoretic, activele ar trebui să ajungă la Ucraina, dar mai sunt câteva obstacole de trecut înainte ca acest lucru să se întâmple. Activele din Estonia sunt doar vârful aisbergului; majoritatea banilor și bunurilor rusești au fost înghețate în alte țări UE și în SUA.
Statele Baltice au o istorie asemănătoare și în general se susțin reciproc. Există, totuși, o rivalitate cordială în ceea ce privește viteza individuală de dezvoltare, iar la acest capitol Letonia nu reușește să țină pasul.
Xi Jinping a vizitat Europa pentru a proiecta imaginea unei Chine puternice și a anunța investiții în Serbia și Ungaria, ambele pro-ruse. Ulterior, Xi l-a primit pe Putin la Beijing și i-a promis ajutorul Chinei, care împărtășește cu Rusia viziunea unei lumi „multipolare”. Vizita pare însă, cel puțin deocamdată, să fi avut mai puține rezultate concrete decât cele ale lui Xi în Europa.
La aproape un an după ce Aleksandr Lukașenko a anunțat că Rusia a început să livreze arme nucleare în Belarus, nu este clar dacă acestea chiar se află acolo și cine le controlează.
Ibrahim Raisi a fost asasinat, afirmă propaganda rusă, care dă drept știre un banc. Veridica a selectat și articole despre implicarea NATO în războiul din Ucraina și „exploatarea” Moldovei de către România.
În plin proces de dezvoltare a rutelor comerciale dintre Occident și Orient, Iranul și Turcia, deși plasate strategic între cele două regiuni, riscă să fie ocolite din cauza propriilor politici.
Alarmele aeriene s-au activat de 4000 de ori în Zaporojie în ultimii doi ani. Orașul revendicat de ruși se confruntă și cu riscul unor inundații catastrofale și a unui dezastru nuclear. Alex Craiu scrie cum arată o zi „obișnuită” în Zaporojie.
Ucraina a fost abandonată de Occident și e condusă de Zelenski spre dezastru, potrivit narațiunilor legate de ofensiva rusească din Harkov care sunt promovate pe Telegram. Ofensiva e prezentată ca fiind „de neoprit”, iar obiectivul narațiunilor e să întărească sprijinul rușilor pentru război și să îi demoralizeze pe ucraineni.
Polonia se găsește în linia întâi a unui nou Război Rece tot mai intens. Serviciile rusești recrutează agenți polonezi și îi folosesc pentru atacuri împotriva opozanților Kremlinului.
Principalul port ucrainean, Odesa, este ținta bombardamentelor rusești din 2022. Atacurile s-au intensificat odată cu retragerea Rusiei din acordul privind cerealele. Tatiana Așurkevici a petrecut câteva zile în oraș și a descoperit, printre locuitorii acestuia, un amestec de fatalism, oboseală și încrâncenare împotriva rușilor.
Războiul din Ucraina a transformat dronele într-una din cele mai redutabile arme din arsenalul celor două tabere, iar inovațiile în acest domeniu continuă într-un ritm rapid.
Putin e citat de presa pro-Kremlin cu vechile narațiuni false privind agresarea Rusiei și a rușilor. Veridica a selectat și dezinformări despre îndepărtarea lui Volodimir Zelenski și planuri NATO cu Republica Moldova.
Harkovul este o țintă a rușilor încă din prima zi a războiului. Locuitorii refuză însă să plece și încearcă să își vadă de viață, cât de normal se poate, în ciuda bombardamentelor constante.
Dincolo de Ucraina, Moscova lucrează pe trei planuri: consolidarea regimului prin „scuturarea” propriei elite, guverne în exil pentru foștii sateliți sovietici și promovarea discursului pro-rus în Occident.
Videoclipuri cu activiști din opoziție care mărturisesc crime pe care nu le-au comis și îl laudă pe Aleksandr Lukașenko sunt din ce în ce mai folosite în Belarus.
„21 de rubini” este al treilea film al lui Ciprian Mega și a fost proiectat anul acesta în selecția Festivalului de la Moscova. Subiectul filmului reia tema România-Colonia Europei principala narațiune a propagandei rusești.
De la vinul lui Dmitri Medvedev, până la materii prime pentru industria armamentului, importurile rusești tranzitează Letonia.
Medvedev îi dorește Americii un nou război civil, iar politologii ruși spun că anglo-saxonii vor să îi falimenteze pe europeni prin războiul din Ucraina, scrie presa rusă de propagandă. Totodată, aceasta interpretează în stil propriu atacul iranian asupra Israelului și îi dă spații ample infractorului fugar din Moldova Ilan Șor.
Partide politice din Estonia încearcă să le ia rusofonilor dreptul de vot și să alunge din țară Biserica Ortodoxă Rusă, văzută ca o propagandistă a Kremlinului.
Chiar sub privirea UE și după ani de potențiale reforme, democrația Bulgariei devine tot mai mult una de fațadă.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
Donații
Veridica.md
