Atacată hibrid de Rusia, Moldova are nevoie de o relație bună cu România. Câțiva candidați la președinție au însă un discurs suveranist, chiar pro-rus, iar unul e persona non grata în Republica Moldova.
Rețele de conturi Facebook, urmărite de milioane de români, promovează simultan mesaje cu teme suveraniste și anti-UE. Acestea apar și pe pagini „apolitice”, cu tematică mondenă sau religioasă. Rețelele care promovează aceleași mesaje au fost identificate în cadrul unui amplu studiu online.
---copie-image.webp)
Măsurile adesea imprevizibile luate de Donald Trump au răsturnat parte din ordinea mondială postbelică bazată pe reguli și au creat, în SUA și în lume, un climat de incertitudine și chiar haos.
Eforturile lui Recep Tayyip Erdoğan de a-și consolida puterea acasă, dar și politica sa externă, au dus atât la erodarea regimului său, cât și la deteriorarea relațiilor Turciei cu partenerii săi tradiționali.
Pe fondul mișcării anti-corupție, studenții sârbi au străbătut Europa ca să-și facă cunoscute doleanțele. Ei au cerut și o anchetă cu privire la folosirea unei arme sonice împotriva protetatarilor.
Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a devenit un fel de test de loialitate față de Letonia pentru vedetele culturale și sportive letone. Cei care au „flirtat” sau chiar au colaborat cu Rusia au căzut în dizgrație.
Ucraina și SUA ar putea semna în curând acordul privind resursele minerale ucrainene, în special metale rare. Nu e clar însă cât de mari sunt zăcămintele, iar o parte importantă din acestea se găsesc în zone ocupate de ruși.
Pe fondul războiului din Ucraina, Estonia vrea ca Biserica ortodoxă subordonată Patriarhiei ruse să taie legăturile cu aceasta. Inițiativa ar putea fi neconstituțională.
Polonezii au parte în campania electorală de candidați bizari, dezbateri care n-au legătură cu atribuțiile președintelui și discursuri influențate de narațiuni rusești și ideologia MAGA.
UE apare ca un actor rațional și moral, care respectă regulile, în antiteză cu un Donald Trump imprevizibil. Pe măsură ce așa-numita soft power a SUA scade, UE va avea de câștigat geopolitic.
„Lupta pentru pace”, denunțarea Occidentului rapace și a diasporei occidentalizate, asumate astăzi de suveraniști, erau promovate când comuniștii au preluat puterea în România ocupată de sovietici.
Rușii speră să obțină o relaxare a sancțiunilor și revenirea marilor branduri occidentale pe piața rusă. Este aceasta o perspectivă reală – sau pur și simplu o dorință colectivă deghizată în știri?
Aleksandr Lukașenko a părut slăbit și izolat la a șaptea ceremonie de învestire ca președinte al Belarusului, consumat de vechile obsesii și bazându-se pe propria dinastie. Ceremonia a spus mai multe despre situația actuală a regimului decât a lăsat să se înțeleagă dictatorul.
Perspectiva ocupării pe termen lung a Gazei de către Israel ar putea compromite definitiv soluția a două state. Benjamin Netanyahu pare să o agreeze, dar premierul are multe probleme, inclusiv posibila apariție a unui rival redutabil.
Încheierea războiului din Ucraina poate declanșa tulburări economice și sociale atât de profunde în Rusia, încât pacea ar putea prezenta riscuri mai mari pentru Kremlin decât conflictul în sine.
O relație bună cu Rusia ar ajuta SUA să izoleze China. Decizia lui Putin de a continua războiul din Ucraina ar putea însă convinge Washingtonul că europenii rămân cei mai importanți parteneri.
Războaiele mondiale au transformat SUA într-o „putere europeană”. Dorința de izolare față de Europa, alimentată și de suspiciuni și frustrări, a fost însă mereu prezentă printre americani.
Pro-rușii din Bulgaria au profitat de tăcerea pro-europenilor pentru a exploata în scop politic uciderea unui angajat bulgar al ONU în Fâșia Gaza.
De patru luni, georgienii protestează zilnic față de abandonarea parcursului european de o guvernare văzută ca pro-rusă. Răspunsul tot mai dur al autorităților nu a reușit să-i descurajeze pe manifestanți.
Pe fondul incertitudinilor legate de garanțiile de securitate americane, Estonia este marcată și de o criză politică. Extrema dreaptă e singura care pare încântată de noile evoluții.
Ponderea cheltuielilor militare în PIB-ul statelor membre UE urmează să crească, readucând Europa într-o eră în care securitatea este garantată nu de investiții în educație sau economie verde, ci de numărul de tancuri, avioane și soldați.
Spectrul interferențelor străine planează asupra viitoarelor alegeri prezidențiale din Polonia. Se va confrunta Varșovia cu o versiune a scenariului românesc, în care actori ruși au perturbat alegerile? Dar mai important, este Polonia pregătită să reziste atacului?
Arestarea liderului opoziției turce și o serie de atacuri împotriva militanților kurzi sugerează că, pentru regimul Erdoğan, păstrarea puterii e mai importantă decât credibilitatea în plan extern.
Regiunea Cernăuți din Ucraina, sau Bucovina de Nord, fost în general scutită de bombardamente, dar nu și de război, pentru că bărbații au fost mobilizați. Veridica a vrut să vadă care e impactul războiului acolo și dacă e adevărat că românii sunt discriminați, cum afirmă suveraniștii de la București.
Semnalele SUA cu privire la Ucraina și la angajamentele trans-atlantice îi forțează pe europeni să-și regândească securitatea. Obstacole: costuri de sute de miliarde și boicotul extremiștilor.
În timp ce unii susțin că Statele Baltice au fost abandonate de un partener strategic major, alții insistă asupra necesității ca Europa să devină mai independentă din punct de vedere militar.
Administrația Trump pare să vrea nu doar reașezarea relațiilor economice și politice globale, ci și „resetarea” Americii și extinderea puterilor prezidențiale. Vor accepta americanii acest lucru?
Statisticile oficiale arată că economia Rusiei este în creștere în pofida războiului și a sancțiunilor occidentale. În realitate, problemele economice se acumulează și Rusia riscă recesiunea.
Din ce în ce mai multe tipuri de conținut sunt catalogate drept „extremiste” în Belarus, de la unele justificate, de tipul Mein Kampf al lui Hitler, până la melodii rock pe care autoritățile le consideră critice la adresa regimului Lukașenko.
Lecțiile războiului din Ucraina au dus la o creștere a interesului producătorilor și cumpărătorilor de armament pentru sisteme ca avioanele stealth și drone tot mai performante și mai autonome.
Fenomenul „listelor negre”, a reapărut în România. Astfel de liste au fost folosite de legionari și comuniști pentru a-și elimina adversarii. Primii au provocat o spirală a violenței politice și a morții.
Pe 8 februarie, Statele Baltice și-au deconectat complet rețelele electrice naționale de la Federația Rusă și s-au racordat la rețeaua europeană. În ciuda îngrijorărilor, tranziția s-a produs fără complicații majore.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
