A coordonat, pentru o lungă perioadă, colegiul redacțional al celei mai vechi publicații estoniene, Postimees, iar în prezent lucrează ca prezentator TV și radio la Radioteleviziunea publică estonă, dar și ca editor la publicația financiară Äripäev. Scrie despre politică, economie, probleme sociale și relații internaționale.
Un studiu comandat în primăvară de Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei arată că opiniile etnicilor estonieni și ale rusofonilor diferă semnificativ în ceea ce privește aspectele-cheie ale politicii externe.
Deși Estonia este lider în clasamentul privind libertatea presei, propagandiștii ruși susțin că jurnalismul în limba rusă trece prin momente grele în această țară baltică. Dar jurnaliștii nu sunt de acord cu această evaluare.
Pe fondul războiului din Ucraina, Estonia vrea ca Biserica ortodoxă subordonată Patriarhiei ruse să taie legăturile cu aceasta. Inițiativa ar putea fi neconstituțională.
Pe fondul incertitudinilor legate de garanțiile de securitate americane, Estonia este marcată și de o criză politică. Extrema dreaptă e singura care pare încântată de noile evoluții.
Pe 8 februarie, Statele Baltice și-au deconectat complet rețelele electrice naționale de la Federația Rusă și s-au racordat la rețeaua europeană. În ciuda îngrijorărilor, tranziția s-a produs fără complicații majore.
Un val de „accidente”/sabotaje în Marea Baltică sugerează că flota de petroliere folosită de Rusia ca să păcălească sancțiunile occidentale este utilizată, acum, și în războiul hibrid împotriva Occidentului.
În mod tradițional, țările europene se poziționează sus în clasament, deși există câteva excepții neplăcute. Estonia s-a numărat și ea în mod constant printre primele douăzeci de țări cu cea mai mare libertate a presei, înregistrând cele mai bune rezultate de până acum în 2022, când s-a clasat pe locul 4. Și există un motiv întemeiat pentru această situație: Estonia are rezultate bune la toți cei cinci indicatori - politic, economic, juridic, socio-cultural și privind siguranța.
Pe fondul incertitudinilor legate de garanțiile de securitate americane, Estonia este marcată și de o criză politică. Extrema dreaptă e singura care pare încântată de noile evoluții. Coaliția la putere din Estonia s-a rupt în martie, când social-democrații au fost îndepărtați din guvern. În același timp, în plan extern avea loc cea mai gravă răsturnare geopolitică de când țara și-a recâștigat independența. Schimbarea bruscă a politicii externe a SUA – presiunea asupra Ucrainei pentru a încheia pacea, dorința aparentă a administrației Trump de a-și îmbunătăți relațiile cu Rusia și amenințarea militară care se profilează asupra Europei de Est – este resimțită în mod deosebit de acut în Estonia.
Pe 8 februarie, Statele Baltice și-au deconectat complet rețelele electrice naționale de la Federația Rusă și s-au racordat la rețeaua...
În ultima vreme, flota fantomă a devenit unul dintre elementele cheie în războiul hibrid al Rusiei. Estonienii au simțit pe propria piele efectele tuturor acestor acțiuni.
La începutul lunii decembrie, un tribunal din Estonia l-a găsit vinovat pe Allan Hantsom, rezident în Estonia, pentru organizarea de atacuri asupra mașinilor ministrului de Interne Lauri Läänemets și a redactorului șef al Rus.Delfi, cel mai mare portal de știri în limba rusă din țară, Andrei Šumakov, la ordinele GRU. Geamurile ambelor mașini au fost sparte în urmă cu un an, în noaptea de 8 decembrie. În mai puțin de două luni, procurorul general a anunțat arestarea a zece persoane suspectate de comiterea unor infracțiuni în Estonia la ordinele autorităților ruse. Printre acestea s-au numărat și cele legate de atacurile menționate.
Doar cetățenii estonieni sunt eligibili să voteze la alegerile parlamentare din Estonia. La alegerile municipale, situația ar putea fi și mai îngrijorătoare, având în vedere că până acum puteau vota și cetățenii locali ruși și belaruși.