Absolventă al Facultății de Jurnalism, Universitatea de Stat din Tbilisi. Din 2019, lucrez la publicația georgiană de limbă rusă Sova. Colaborez ca freelancer cu publicaţia Meduza. Scriu pe teme sociale, politice și culturale.
Pe fondul sancțiunilor impuse oligarhului Bidzina Ivanișvili și al unui parteneriat strategic înghețat cu Statele Unite, proiectul pare să fie nu atât o inițiativă imobiliară, cât mai degrabă o încercare de a crea un pretext convenabil pentru dialogul cu Washingtonul.
Un raport OSCE denunță multiple încălcări ale drepturilor omului în Georgia, comise atât în timpul reprimării protestelor anti-guvernamentale, cât și prin adoptarea unor controversate legi de către parlamentul dominat de Visul Georgian. Este o nouă lovitură pentru partidul oligarhului Bidzina Ivanișvili, intens criticat în ultimii ani pentru regresul democratic al Georgiei și deteriorarea relațiilor cu UE și SUA.
Opoziția a denunțat cazul ca fiind motivat politic și susține că este vorba de o tentativă de a suprima disidența. Procesul are loc pe fondul unei crize politice prelungite în Georgia, al disputelor privind rezultatele alegerilor și al unui conflict tot mai intens între guvern și forțele de opoziție.
Conform unei investigații BBC, guvernul georgian ar fi folosit arme chimice din Primul Război Mondial împotriva protestatarilor antiguvernamentali. Guvernul de la Tbilisi afirmă că acuzațiile sunt parte a unui război hibrid împotriva sa.
O campanie anticorupție care vizează foști oficiali georgieni de rang înalt ar putea ascunde un demers al eminenței gri a Georgiei, oligarhul Bidzina Ivanishvili, de a scăpa de asociați care au devenit prea ambițioși.
Partidul de guvernământ, Visul Georgian, a câștigat, cu o majoritate covârșitoare, încă o rundă de alegeri în Georgia. Alegerile au avut loc pe fondul unui regres al democrației și al hărțuirii tot mai accentuate a unei opoziții fracturate.
Probabil că în 2026 partidul de guvernământ, Visul Georgian, va lua noi măsuri autoritare; în același timp, rezistența față de guvern și mișcarea de protest nu vor dispărea.
Cea mai gravă criză politică din ultimii ani în Georgia continuă în 2025, după un an marcat de proteste în masă, acuzații de fraudă electorală și deturnarea țării de pe calea integrării europene de către partidul de guvernământ, Visul Georgian.
Georgia a obținut statutul de țară candidată UE la finalul lui 2023, dar este nevoie de implementarea anumitor reforme înainte ca negocierile propriu-zise să poată începe. Decizia Consiliului European survine la finalul unui an foarte complicat pentru Georgia, unde partidul de guvernământ Visul Georgian a fost ținta criticilor Occidentului și a trebuit să gestioneze un val de tulburări interne vizavi de politicile sale, percepute drept autoritare și pro-ruse.
Dezmembrarea republicii Nagorno Karabakh a fost cea mai importantă schimbare din Caucazul de Sud de când Turcia a (re)devenit o putere în zonă. S-ar putea să urmeze și altele.
La începutul anului 2025, partidul de guvernământ, „Visul Georgian”, condus de miliardarul Bidzina Ivanișvili, a inițiat crearea unei comisii parlamentare de anchetă. Scopul său oficial a fost de a investiga acțiunile guvernării în perioada în care Mișcarea Națională Unită (UNM) s-a aflat la putere, din 2003 până în 2012. Mulți observatori și reprezentanți ai opoziției au exprimat însă îngrijorări majore cu privire la motivele reale din spatele acestei inițiative. Ei se tem că, sub pretextul luptei împotriva fostului regim, partidul de la putere încearcă să reducă la tăcere opoziția, să rescrie istoria pentru a o alinia propriilor narațiuni și să promoveze mesaje pro-ruse.
De patru luni, georgienii protestează zilnic față de abandonarea parcursului european de o guvernare văzută ca pro-rusă. Răspunsul tot mai dur al autorităților nu a reușit să-i descurajeze pe manifestanți.
După ce derapajele sale anti-democratice și anti-ucrainene i-au compromis relațiile cu Occidentul, Visul Georgian speră să își poată „reseta” relațiile cu SUA, acum că aceasta este condusă de Donald Trump. Opoziția georgiană, însă, privește situația cu mai puțin optimism.
Criticii susțin că majoritatea constituțională ar da cale liberă autorităților de la Tbilisi să recunoască independența republicilor separatiste, și că întregul plan pare să fi fost conceput pentru a deservi interesele Rusiei. Aceștia subliniază că, atunci când fac referire la război și reconciliere, reprezentanții Visului Georgian uită să precizeze că Rusia a fost agresorul în acel război.
Tbilisi susține că oligarhul Bidzina Ivanișvili a fost ținta unei tentative de asasinat, pusă la cale de o ocultă globală care ar fi încercat să-i omoare și pe Donald Trump și Robert Fico. Opoziția din Georgia spune că toată povestea este o născocire.
În urma anunțului făcut de SUA privind revizuirea relațiilor bilaterale cu Georgia, UE a suspendat aderarea țării la Uniunea Europeană. Politica Visului Georgian, partidul aflat la guvernare, a început deja să producă nu doar prejudicii de imagine, ci și riscuri concrete: sectorul apărării al Georgiei nu va mai putea conta anul viitor pe cele 60 de milioane de dolari promise de Occident Georgiei. Între timp, experții subliniază că partidul miliardarului Bidzina Ivanișvili nu va mai putea miza pe succesul integrării europene la viitoarele alegeri parlamentare.
Va fi nu doar o luptă pentru putere, ci și un eveniment geopolitic important care va defini viitorul unei țări aflate la răscrucea dintre orientarea pro-occidentală și apropierea de Rusia.
