Absolventă al Facultății de Jurnalism, Universitatea de Stat din Tbilisi. Din 2019, lucrez la publicația georgiană de limbă rusă Sova. Colaborez ca freelancer cu publicaţia Meduza. Scriu pe teme sociale, politice și culturale.
Rusia a impus recent sancțiuni mai multor producători de băuturi din Georgia, o decizie pe care mulți o văd drept un test al capacității Moscovei de a folosi pârghii economice pentru a exercita presiune politică. Sancțiunile au pus sub semnul întrebării politica de conciliere față de Rusia dusă de partidul de la putere, Visul Georgian.
Tratatul de la Gheorghievsk din 1783 a marcat începutul procesului care avea să ducă la integrarea Georgiei în Imperiul Rus. Reprezentanți ai partidului de guvernământ Visul Georgian elogiază astăzi tratatul, încercând să justifice îndepărtarea Tbilisiului de Occident și apropierea sa de Rusia.
Georgia a eliminat China din competiția pentru construirea primului său port de mare adâncime la Marea Neagră. Decizia trebuie văzută și în contextul competiției geopolitice pentru așa-numitul „coridor median” care va lega, prin Caucaz, Asia de Europa.
Există suspiciuni că puterea de la Tbilisi, unde omul forte e controversatul oligarh Bidzina Ivanișvili, a început să folosească acuzații de spionaj împotriva opozanților. Aflat la putere din 2012, Visul Georgian e acuzat de derive autoritare, iar politicile sale au dus la o deteriorare semnificativă a relațiilor Georgiei cu partenerii săi occidentali, Uniunea Europeană și Statele Unite.
Timp de o jumătate de secol, Patriarhul Ortodox Ilia al II-lea a fost una dintre cele mai influente personalități din Georgia, un simbol al stabilității într-o perioadă de-a lungul căreia republica ex-sovietică și-a câștigat independența, a trecut prin schimbări de sistem și de guvern, revoluții și războaie. E de văzut dacă succesorul lui Ilia, Shio al III-lea, ale cărui legături cu Rusia au atras atenția, va avea aceeași autoritate.
Pe fondul sancțiunilor impuse oligarhului Bidzina Ivanișvili și al unui parteneriat strategic înghețat cu Statele Unite, proiectul pare să fie nu atât o inițiativă imobiliară, cât mai degrabă o încercare de a crea un pretext convenabil pentru dialogul cu Washingtonul.
Probabil că în 2026 partidul de guvernământ, Visul Georgian, va lua noi măsuri autoritare; în același timp, rezistența față de guvern și mișcarea de protest nu vor dispărea.
Cea mai gravă criză politică din ultimii ani în Georgia continuă în 2025, după un an marcat de proteste în masă, acuzații de fraudă electorală și deturnarea țării de pe calea integrării europene de către partidul de guvernământ, Visul Georgian.
Georgia a obținut statutul de țară candidată UE la finalul lui 2023, dar este nevoie de implementarea anumitor reforme înainte ca negocierile propriu-zise să poată începe. Decizia Consiliului European survine la finalul unui an foarte complicat pentru Georgia, unde partidul de guvernământ Visul Georgian a fost ținta criticilor Occidentului și a trebuit să gestioneze un val de tulburări interne vizavi de politicile sale, percepute drept autoritare și pro-ruse.
Dezmembrarea republicii Nagorno Karabakh a fost cea mai importantă schimbare din Caucazul de Sud de când Turcia a (re)devenit o putere în zonă. S-ar putea să urmeze și altele.
Revenirea Tratatului de la Gheorghievsk pe agenda politică contează nu doar pentru felul în care este interpretată astăzi povestea lui Erekle al II-lea. Contează mai ales semnificația politică pe care această interpretare o capătă în Georgia contemporană.
La începutul anului 2025, partidul de guvernământ, „Visul Georgian”, condus de miliardarul Bidzina Ivanișvili, a inițiat crearea unei comisii parlamentare de anchetă. Scopul său oficial a fost de a investiga acțiunile guvernării în perioada în care Mișcarea Națională Unită (UNM) s-a aflat la putere, din 2003 până în 2012. Mulți observatori și reprezentanți ai opoziției au exprimat însă îngrijorări majore cu privire la motivele reale din spatele acestei inițiative. Ei se tem că, sub pretextul luptei împotriva fostului regim, partidul de la putere încearcă să reducă la tăcere opoziția, să rescrie istoria pentru a o alinia propriilor narațiuni și să promoveze mesaje pro-ruse.
De patru luni, georgienii protestează zilnic față de abandonarea parcursului european de o guvernare văzută ca pro-rusă. Răspunsul tot mai dur al autorităților nu a reușit să-i descurajeze pe manifestanți.
După ce derapajele sale anti-democratice și anti-ucrainene i-au compromis relațiile cu Occidentul, Visul Georgian speră să își poată „reseta” relațiile cu SUA, acum că aceasta este condusă de Donald Trump. Opoziția georgiană, însă, privește situația cu mai puțin optimism.
Criticii susțin că majoritatea constituțională ar da cale liberă autorităților de la Tbilisi să recunoască independența republicilor separatiste, și că întregul plan pare să fi fost conceput pentru a deservi interesele Rusiei. Aceștia subliniază că, atunci când fac referire la război și reconciliere, reprezentanții Visului Georgian uită să precizeze că Rusia a fost agresorul în acel război.
Tbilisi susține că oligarhul Bidzina Ivanișvili a fost ținta unei tentative de asasinat, pusă la cale de o ocultă globală care ar fi încercat să-i omoare și pe Donald Trump și Robert Fico. Opoziția din Georgia spune că toată povestea este o născocire.
Va fi nu doar o luptă pentru putere, ci și un eveniment geopolitic important care va defini viitorul unei țări aflate la răscrucea dintre orientarea pro-occidentală și apropierea de Rusia.
