Cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european. Studii universitare la București și Moscova, doctor al Universității București. Autor a peste 80 de studii publicate în diverse reviste științifice, membru în consiliile științifice ale unor reviste academice. Membru în Comisia Mixtă a Istoricilor din România și Rusia și Comisia comună româno-rusă pentru studierea problemelor relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României. A scris Nașterea Imperiului (2002), Între tentația imperiului și alianța strategică, URSS și Europa Centrală și de Est (2012), Intelectualii lui Ceaușescu, Academia de Științe Sociale și Politice (2018), Elena Ceaușescu sau biografia unei dictaturi de familie (2021).
„Alegerile” prezidențiale din Rusia sunt încununarea unui lung șir de crime, abuzuri și diversiuni menite să transforme dictatura lui Putin într-un sistem totalitar în adevăratul sens al cuvântului. Lansată ca un regim de mână forte, menit să grăbească modernizarea structurală a țării, aparent după modelul lui Petru cel Mare, dictatura lui Putin a dus în cele din urmă la ieșirea deplină a Rusiei din Europa și ancorarea ei solidă în modelul politic asiatic.
Încercarea Rusiei de a instala la București un președinte este o mică parte a scenariului pregătit pentru România. Pe termen lung, Moscova vizează „reprogramarea” culturală a românilor – prin dezinformare – astfel încât aceștia să abandoneze Occidentul și să aleagă „lumea rusă”.
O relație bună cu Rusia ar ajuta SUA să izoleze China. Decizia lui Putin de a continua războiul din Ucraina ar putea însă convinge Washingtonul că europenii rămân cei mai importanți parteneri.
China e principala amenințare a puterii SUA, care ar câștiga din slăbirea axei Beijing – Moscova. O înțelegere Trump – Putin poate implica, însă, sacrificarea Ucrainei și probleme pentru UE.
Rusia implică și Coreea de Nord în războiul cu Ucraina și își intensifică operațiunile în Moldova și Georgia. Moscova pare să pregătească confruntarea finală cu Occidentul.
Arestarea lui Ion Antonescu și întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste au fost interpretate permanent prin prisma politicii, în dauna unei analize critice, libere de orice constrângere ideologică.
Propaganda rusă a luat în vizor România și Moldova. Sunt reluate vechi teze sovietice, ca aceea a moldovenismului, dar apar și minciuni noi, inclusiv că România și-ar fi cedat tezaurul de la Moscova.
Operațiunea de război hibrid pe care o traversează România a intrat de ceva vreme în stadiul acut. Încercarea Rusiei de a instala la București un președinte nu este decât o mică parte a scenariului pregătit pentru România cu destul de mult timp înainte. Deși în multe privințe este ușor de recunoscut un anumit tipar istoric, există totuși o serie de semne care ne spun că ne aflăm într-o etapă nouă, care se va deosebi radical de toate celelalte, prin eforturile investite de Moscova și mai ales prin efectele vizate. Nu, istoria nu va deveni inutilă pentru a înțelege ce vrea de la noi Kremlinul, căci multe dintre constantele sale rămân valabile, însă ne va fi din ce în ce mai greu să înțelegem, mai ales cum vrea să obțină, dacă nu ținem cont de schimbări.
O relație bună cu Rusia ar ajuta SUA să izoleze China. Decizia lui Putin de a continua războiul din Ucraina ar putea însă convinge Washingtonul că europenii rămân cei mai importanți parteneri.
China e principala amenințare a puterii SUA, care ar câștiga din slăbirea axei Beijing – Moscova. O înțelegere Trump – Putin poate implica, însă, sacrificarea Ucrainei și probleme pentru UE.
Cu cât mai multe sunt scrupulele politicienilor occidentali în ceea ce-l privește pe Putin, cu atât ei nu fac decât să-i creeze acestuia mai multe oportunități de acțiune și să-l încurajeze în planurile sale.
Arestarea lui Ion Antonescu și întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste au fost interpretate permanent prin prisma politicii, în dauna unei analize critice, libere de orice constrângere ideologică.
Propaganda rusă a luat în vizor România și Moldova. Sunt reluate vechi teze sovietice, ca aceea a moldovenismului, dar apar și minciuni noi, inclusiv că România și-ar fi cedat tezaurul de la Moscova.
![Relațiile dintre România și URSS în perioada interbelică. Cum negociază rușii cu România [ISTORIA DEZINFORMĂRII]](https://www.veridica.ro/storage/16036/conversions/01JZ0Y2Y0K5YDFK19DP7CHTT69-image.webp)
![Relațiile dintre România și URSS în perioada interbelică. (PRE)ISTORIA Războiului Hibrid [ISTORIA DEZINFORMĂRII]](https://www.veridica.ro/storage/15639/conversions/01JWGFTM06ZFF99QCW2MJWSPPK-image.webp)
![Cum și de ce a ratat Ucraina prima sa revoluție națională (1917-1921) [ISTORIA DEZINFORMĂRII]](https://www.veridica.ro/storage/15200/conversions/01JSNX389J28XWQZAWR3J2R0Q9-image.webp)
![Românii și rușii în Marele Război, aliați fără încredere [ISTORIA DEZINFORMĂRII]](https://www.veridica.ro/storage/14749/conversions/01JPQ51P2G52QNVZH68ECB3R2X-image.webp)
![Rușii despre români sau cum se vede un popor prin „ochelarii” propagandei oficiale [ISTORIA DEZINFORMĂRII]](https://www.veridica.ro/storage/14311/conversions/01JKSZJJZ54MNV20XXJ8SEXN3T-image.webp)
![Despre efectele colaterale ale putinismului asupra creierului uman [ISTORIA DEZINFORMĂRII]](https://www.veridica.ro/storage/13592/conversions/01JG8YXFS2WGKF1XQRTWAFCCEY-image.webp)