Cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european. Studii universitare la București și Moscova, doctor al Universității București. Autor a peste 80 de studii publicate în diverse reviste științifice, membru în consiliile științifice ale unor reviste academice. Membru în Comisia Mixtă a Istoricilor din România și Rusia și Comisia comună româno-rusă pentru studierea problemelor relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României. A scris Nașterea Imperiului (2002), Între tentația imperiului și alianța strategică, URSS și Europa Centrală și de Est (2012), Intelectualii lui Ceaușescu, Academia de Științe Sociale și Politice (2018), Elena Ceaușescu sau biografia unei dictaturi de familie (2021).
„Alegerile” prezidențiale din Rusia sunt încununarea unui lung șir de crime, abuzuri și diversiuni menite să transforme dictatura lui Putin într-un sistem totalitar în adevăratul sens al cuvântului. Lansată ca un regim de mână forte, menit să grăbească modernizarea structurală a țării, aparent după modelul lui Petru cel Mare, dictatura lui Putin a dus în cele din urmă la ieșirea deplină a Rusiei din Europa și ancorarea ei solidă în modelul politic asiatic.
Planul de pace al președintelui Trump, care a fost comunicat mai degrabă în termenii unui „diktat”, are prea puțin de a face cu Ucraina. De fapt, în încercarea de a-l salva pe Putin și de a da un start proaspăt trumpismului, straniul președinte american pare dispus să sacrifice Ucraina și odată cu ea și securitatea europeană.
Propaganda (pro)rusă caută să convingă că Rusia e de neoprit. Alegerile din Moldova au arătat însă că, atunci când este înfruntată inteligent, Moscova nu poate să câștige războiul hibrid nici măcar împotriva unei țări cu resurse infinit mai mici. Lecțiile oferite de Moldova pot fi utile și pentru NATO și România.
Există cel puțin două tipuri de cauze. Primul ține de deficiențele structurale ale României, ceea ce face ca instituțiile să acționeze cam la fel, indiferent de sursa pericolului, internă sau externă. Al doilea, cel mai ușor de tratat, decurge din specificul relației cu Rusia, țara de unde vine astăzi cel mai mare pericol la adresa democrației românești.
Încercarea Rusiei de a instala la București un președinte este o mică parte a scenariului pregătit pentru România. Pe termen lung, Moscova vizează „reprogramarea” culturală a românilor – prin dezinformare – astfel încât aceștia să abandoneze Occidentul și să aleagă „lumea rusă”.
O relație bună cu Rusia ar ajuta SUA să izoleze China. Decizia lui Putin de a continua războiul din Ucraina ar putea însă convinge Washingtonul că europenii rămân cei mai importanți parteneri.
China e principala amenințare a puterii SUA, care ar câștiga din slăbirea axei Beijing – Moscova. O înțelegere Trump – Putin poate implica, însă, sacrificarea Ucrainei și probleme pentru UE.
Operațiunea de război hibrid pe care o traversează România a intrat de ceva vreme în stadiul acut. Încercarea Rusiei de a instala la București un președinte nu este decât o mică parte a scenariului pregătit pentru România cu destul de mult timp înainte. Deși în multe privințe este ușor de recunoscut un anumit tipar istoric, există totuși o serie de semne care ne spun că ne aflăm într-o etapă nouă, care se va deosebi radical de toate celelalte, prin eforturile investite de Moscova și mai ales prin efectele vizate. Nu, istoria nu va deveni inutilă pentru a înțelege ce vrea de la noi Kremlinul, căci multe dintre constantele sale rămân valabile, însă ne va fi din ce în ce mai greu să înțelegem, mai ales cum vrea să obțină, dacă nu ținem cont de schimbări.
O relație bună cu Rusia ar ajuta SUA să izoleze China. Decizia lui Putin de a continua războiul din Ucraina ar putea însă convinge Washingtonul că europenii rămân cei mai importanți parteneri.
China e principala amenințare a puterii SUA, care ar câștiga din slăbirea axei Beijing – Moscova. O înțelegere Trump – Putin poate implica, însă, sacrificarea Ucrainei și probleme pentru UE.
Cu cât mai multe sunt scrupulele politicienilor occidentali în ceea ce-l privește pe Putin, cu atât ei nu fac decât să-i creeze acestuia mai multe oportunități de acțiune și să-l încurajeze în planurile sale.
Arestarea lui Ion Antonescu și întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste au fost interpretate permanent prin prisma politicii, în dauna unei analize critice, libere de orice constrângere ideologică.
Propaganda rusă a luat în vizor România și Moldova. Sunt reluate vechi teze sovietice, ca aceea a moldovenismului, dar apar și minciuni noi, inclusiv că România și-ar fi cedat tezaurul de la Moscova.
![Pacea ca operațiune de diversiune politică americano-rusă [ISTORIA DEZINFORMĂRII]](https://www.veridica.ro/storage/17852/conversions/01KBG77H6SQ9T1KKBNHN0CW0TF-image.webp)
![De ce nu a „capitulat” Republica Moldova și ce putem învăța din asta [ISTORIA DEZINFORMĂRII]](https://www.veridica.ro/storage/17438/conversions/01K8TAAV05Y7GJB18RX9AAC67F-image.webp)
![Lecțiile Chișinăului pentru București sau cum Moldova ne arată că intruziunea rusă poate fi combătută eficient [ISTORIA DEZINFORMĂRII]](https://www.veridica.ro/storage/16817/conversions/01K4CJDBDHDEGK4E9XW74VXKZJ-image.webp)
![De ce și cum a transformat Moscova istoria celui de-Al Doilea Război Mondial [ISTORIA DEZINFORMĂRII]](https://www.veridica.ro/storage/16340/conversions/01K115RWN72PC4MAVMAR0GF4CZ-image.webp)
![Relațiile dintre România și URSS în perioada interbelică. Cum negociază rușii cu România [ISTORIA DEZINFORMĂRII]](https://www.veridica.ro/storage/16036/conversions/01JZ0Y2Y0K5YDFK19DP7CHTT69-image.webp)
![Relațiile dintre România și URSS în perioada interbelică. (PRE)ISTORIA Războiului Hibrid [ISTORIA DEZINFORMĂRII]](https://www.veridica.ro/storage/15639/conversions/01JWGFTM06ZFF99QCW2MJWSPPK-image.webp)