Sute de mii de morți și răniți, milioane de refugiați, distrugeri de sute de miliarde de euro și o lume divizată între Est (Moscova) și Occident. Sunt câteva dintre reperele războiului din Ucraina, cel mai brutal din Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial. Veridica vă prezintă etapele-cheie ale acestui conflict și cele mai importante evenimente care l-au marcat.
Eforturile Letoniei de a limita spionajul și influența Rusiei au ajuns în centrul atenției când eurodeputata pro-rusă Tatjana Ždanoka a fost acuzată de colaborare cu FSB.
Atât Transnistria cât și în Regiunea Autonomă Găgăuză spiritele par să se încingă, pe fundalul unui război hibrid tot mai acerb purtat de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova.
Navalnîi a fost ucis de Occident, care s-a trădat publicând anunțul morții înainte ca aceasta să fie constatată, potrivit unor narațiuni promovate în România.
---copie-image.webp)
Experimente medicale pe ucraineni și naziștii de la Kiev sunt teme exploatate în continuare de presa de propagandă rusă, dar demontată de jurnaliștii ruși independenți. Publicații monitorizate de Veridica au mai scris și că vinovat de războiul din Ucraina e filozoful german Immanuel Kant (din secolul XVIII) și au „explicat” cum a devenit Moldova un „cap de pod antirusesc”.
Un scandal cu o icoană care îl înfățișează pe Stalin, expusă în catedrala din Tbilisi, a adus în atenție eforturile rusofililor și propagandei rusești de a reînvia cultul fostului dictator. În urma protestelor împotriva icoanei, Visul Georgian aflat la guvernare, partid care se declară pro-euro-atlantic, a dezvăluit planuri de inspirație rusă pentru incriminarea insultelor de natură religioasă.
Putin a evitat până acum o confruntare cu femeile care cer întoarcerea militarilor de pe frontul din Ucraina. Istoria arată că, în Rusia, femeile le pot da bătăi de cap regimurilor autoritare.
„Limba română o va înlocui pe cea rusă în Ucraina” scrie presa rusă, care își bazează afirmația falsă pe un articol Veridica despre o dezbatere privind sărbătorirea limbii române.
Vladimir Putin a reluat o serie de narațiuni ale propagandei rusești pentru a justifica invadarea Ucrainei și a prezenta Rusia drept o victimă a agresiunii Occidentului. Narațiunile false au fost dublate și de minciuni flagrante, cum ar fi cea că Rusia n-a amenințat că își va folosi armamentul nuclear, sau de promovarea unor teze revizioniste, că România, Polonia, Ungaria (și Rusia) au dreptul să își ia înapoi teritorii de la Ucraina.
Decizii recente arată că partenerii Ungariei din UE și NATO s-au săturat de boicotarea politicilor comune, derapajele anti-democratice și jocul favorabil Rusiei făcut de Budapesta. Deși susține că Rusia e o alternativă viabilă la Occident, Vladimir Putin nu prea are cum să-l ajute pe prietenul său, Viktor Orban.
Hackerii au furat date de la Parlamentul României, cerând bani pentru răscumpărarea lor. Astfel de atacuri de tip ransomware sunt lansate atât de infractori, cât și de actori statali ca Rusia, China și Coreea de Nord.
Cutremurul a adâncit suferința poporului sirian provocată de un război care durează de peste zece ani și care a provocat o criză umanitară și colaps economic.
În ultima vreme s-au înmulțit avertismentele despre un posibil atac al Rusiei împotriva NATO. Există cu adevărat o amenințare iminentă, sau este mai degrabă folosit ca un pretext pentru a crește gradul de pregătire a aliaților?
Protestele fermierilor și transportatorilor sunt folosite pentru răspândirea propagandei anti-ucrainene, notează SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe. MAKSYM ERISTAVI, PETER GEORGIEV, MARIUS DAEA și KATERYNA SAVRANSKA au selectat și materiale în care sunt demontate narațiuni false cu privire la refugiați și propaganda rusă de război.
Cazul europarlamentarei letone care a spionat ani de zile pentru FSB e descris pe larg de jurnaliștii ruși independenți, care scriu și despre cum vor fi falsificate alegerile în favoarea lui Putin.
Monumentele comuniste din Bulgaria reprezintă un subiect de dezbateri aprinse. Planurile haotice pentru înlăturarea lor nu au fost urmate de o viziune pentru viitor.
Mai multe țări au anunțat că vor boicota Jocurile Olimpice de la Paris în urma deciziei Comitetului Internațional Olimpic (CIO) de a permite atleților din Rusia să participe la acest eveniment. Letonia se alătură și ea acestui grup de țări, deșii nu toți letonii (în special sportivii și suporterii) par a fi de acord cu decizia autorităților.
În statele baltice, partidele care apără în mod tradițional interesele minorității rusofone se confruntă cu pierderi, deoarece războiul i-a îndepărtat pe unii dintre alegătorii lor.
„Tot ce-a fost și este al națiunii române trebuie să se întoarcă în granițele aceluiași stat”, a spus Claudiu Târziu, președintelui Consiliului Național de Conducere AUR. Pentru propaganda rusă, declarația lui Târziu a fost aur curat.
Liderul unui partid de extremă dreapta din Ungaria revendică Transcarpatia la scurt timp după ce, în România, AUR a cerut Bucovina de Nord. Teza e tipică propagandei rusești.
Parlamentul rus pregătește confiscarea bunurilor celor care distribuie „fake news de război”. Noua lege e menită, de fapt, să îi aducă la tăcere pe toți cei care critică regimul Putin.
Guvernarea spune că referendumul privind aderarea la UE va arăta clar opțiunile populației. Unii văd însă în consultarea din toamnă o manevră electorală care s-ar putea întoarce împotriva inițiatorilor.
Prin consolidarea regimului prezidențial în dauna statului de drept și sfidarea partenerilor occidentali, Turcia poate genera instabilitate la Marea Neagră și un val de migranți spre UE.
Fenomene meteo extreme și dezinformarea sunt considerate de experți printre cele mai mari riscuri cu care se confruntă omenirea pe termen mediu și scurt. Există îngrijorări și cu privire la riscul polarizării societăților și securitatea cibernetică, potrivit unui raport privind riscurile globale realizat de Forumul Economic Mondial de la Davos.
Conservatorii polonezi fierb după ce au pierdut mass-media publică și doi deputați PiS au fost arestați. E sfârșitul politicii tip Kaczyński, sau începutul unu război politic de durată?
Milioane de ucraineni – inclusiv etnici români – au marcat Crăciunul pe stil vechi, la fel ca rușii, în ciuda eforturilor Kievului de a „muta” sărbătoarea pe 25 decembrie. Văzută ca un pas necesar pentru derusificarea Ucrainei, reforma nu este, deocamdată, susținută în centrul și mai ales în sud-estul Ucrainei, unde influența Rusiei a fost foarte puternică.
SUA și Marea Britanie au bombardat ținte din Yemen. Operațiunea, menită să descurajeze noi atacuri ale miliției Houthi în Marea Roșie, ar putea provoca extinderea conflictului din Orient.
2023 a arătat cât de serioasă e problema schimbărilor climatice. Deși s-au făcut eforturi pentru trecerea la energii verzi și reducerea emisiilor, criza e departe de a fi rezolvată.
Și în 2023, Moscova a încercat să își justifice prin narațiuni false agresiunea asupra Ucrainei. NATO, UE, Statele Unite au continuat să fie ținte ale propagandei rusești.
2023 a marcat ieșirea Bulgariei din criza politică prin formarea unui guvern pro-occidental. Pe de altă parte, a continuat promovarea narațiunilor pro-ruse.
Narațiunile au fost lansate/amplificate de Moscova și de pro-ruși. Temele au inclus implicarea Moldovei în războiul din Ucraina, atacarea Transnistriei și apropierea de UE.
Colonizarea României, războiul din Ucraina, teoriile conspirației legate de „dictatura sanitară” şi schimbările climatice au generat majoritatea narațiunilor false.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
Donații
Veridica.md
