Atacată hibrid de Rusia, Moldova are nevoie de o relație bună cu România. Câțiva candidați la președinție au însă un discurs suveranist, chiar pro-rus, iar unul e persona non grata în Republica Moldova.
George Simion, favorit în sondaje în România, persona non grata în Moldova, unde e acuzat de legături cu rușii
Republica Moldova contează mult pe o relație bună cu România, dat fiind că este ținta unui război hibrid al Rusiei, despre care președinta Maia Sandu spunea recent că s-a intensificat. Moldova simte și presiunile economice generate de războiul din Ucraina, piața energetică fiind cea mai afectată. De când Republica Moldova și-a proclamt independența, România a sprijinit-o constant, iar contribuțiile și investițiile Bucureștiului au crescut de-a lungul anilor, la fel și legăturile economice bilaterale. România a fost, de cele mai multe ori, primul partener extern la care Republica Moldova a apelat în situații de criză, fie că era vorba de crize energetice, ca în ultimii ani, sau de dezastre naturale ca inundațiile din 2010. În plus, granița cu România este și granița Moldovei cu Uniunea Europeană.
Rezultatul alegerilor ar putea afecta însă relația bilaterală dat fiind că George Simion, candidatul cotat de sondaje cu prima șansă pentru a ajunge în turul doi, are interdicție de a intra pe teritoriul Republicii Moldova. George Simion a fost acuzat de legături cu serviciile de informații rusești de fostul ministru al Apărării de la Chișinău, Anatol Șalaru, și a pierdut procesul pentru calomnie pe care i l-a intentat acestuia. Mai mult, liderul AUR, care, la începutul carierei sale politice, era cunoscut drept un promotor al unirii dintre România și Republica Moldova, a declarat că nu va sprijini țara vecină în cazul unui atac rusesc.
Acum două săptămâni, același George Simion a declarat că el ar tăia toate fondurile pentru Republica Moldova, deși mizează pe electoratul unionist, care este ceva mai mare decât arată scorurile obținute în alegerile din Republica Moldova de partidele care se declară unioniste. Acestea au devenit irelevante pe scena politică de la Chișinău, dar un sondaj din toamna trecută arată că 36% din basarabeni susțin unirea cu România.
Electoratul basarabean, tot mai interesat de alegerile din România. Partidele pro-europene, preferate în defavoarea suveraniștilor
Anul trecut, pe 1 decembrie, în mijlocul zilei, eram la Ungheni, în fața uneia dintre cele 59 de secții de vot deschise în Republica Moldova pentru alegerile parlamentare din România, venisem cu un prieten să voteze. Aglomerația era destul de mare, așa că a trebuit să aștepte circa o jumătate de oră până i-a venit rândul. Secția de vot era în clădirea unui liceu din centrul orașului care, așa cum informa un panou amplasat în față sa, fusese renovat prin fonduri europene. Panouri de genul sunt prin multe locuri din Ungheni, un oraș care are un aer mai „occidental” decât altele din țară.
Aproximativ un milion de cetățeni ai Republicii Moldova sunt și cetățeni ai României și pot vota în acest weekend pentru alegerea viitorului președinte. Doar o fracțiune din basarabenii cu cetățenie română votează în Moldova, dar tot vorbim de zeci de mii de alegători, ale căror voturi ar putea chiar decide câștigătorul în cazul unui rezultat strâns. Prezența la urne de la precedentele alegeri sugerează că basarabenii cu dublă-cetățenie sunt tot mai interesați de ce se întâmplă în România.
În Republica Moldova, persoanele cu cetățenie română au ieșit anul trecut la vot mai mult ca oricând. Primul record al prezenței la urne a fost doborât la alegerile europarlamentare (cu aproape 20 de mii de oameni mai mult decât la alegerile europarlamentare din 2019). Prezența la vot a crescut și mai mult la primul tur de prezidențiale din noiembrie, unde au votat aproape de două ori mai mulți cetățeni decât în 2019 (de la aproximativ 43 de mii în 2019 la aproape 81 de mii în 2024). Recordul a fost bătut din nou la alegerile legislative.
Numerele acestea sau cozile formate la secțiile de vot vorbesc despre un interes tot mai crescut al celor de peste Prut pentru politica de la București. Acest interes pare impulsionat de ursul rus care suflă în ceafă și de nevoia oamenilor de a-și afirma înca o dată dorința de a urma un parcurs european. De altfel, rezultatele arată o opțiune clară pentru partidele pro-europene – AUR nu a obținut decât 6% – favoriți fiind, de departe, cei percepuți drept reformiști, adică USR-ul, votat de aproape 62% din alegătorii care și-au exprimat votul în Republica Moldova (nu se știe cum au votat și basarabenii cu cetățenie română stabiliți în alte țări, sau câți dintre aceștia au ieșit la vot).
De la suveraniști la pro-europeni, candidații la Cotroceni se bat pentru voturile basarabenilor. Suveraniștii, curtați de influenceri pro-ruși
Politicienii români au demult în atenție și Republica Moldova în campaniile electorale, iar creșterea interesului basarabenilor pentru procesul electoral din România a dus și la o creștere a interesului manifestat de jurnaliști și influenceri de peste Prut.
Acest lucru s-a văzut și în actualul ciclu electoral. Mai întâi l-am văzut pe Călin Georgescu în martie, înainte de a-i fi respinsă candidatura, la podcastul Nataliei Morari, o jurnalistă controversată în spațiul public din Moldova, după ce a ieșit la suprafață relația sa cu oligarhul-infractor Veaceslav Platon și s-a lansat în politică cu o poziționare pro-rusă. Apoi a urmat Victor Ponta, la podcastul unui alt jurnalist controversat, care mai nou repetă narațiuni rusești și e asociat cu politicieni pro-ruși, Gheorghe Gonța. Nicușor Dan a mers la podcastul creatorului de conținut Dorin Galben și la o emisiune la TV8. Crin Antonescu, care este susținut oficial de PAS, partidul de la guvernare, a fost și el la Dorin Galben.
„Politica ne privește pe toți și deși ni se pare ca politica din Moldova nu are nicio legătura cu cea din România, e total fals, suntem conectați, ne alegem direct partenerii strategici, respectiv votăm și pentru binele Moldovei atunci cand alegem pe cineva competent la cârma României” spune Cătălin Lungu, actor și influencer, urmărit de sute de mii de oameni pe rețelele sociale. Cătălin se implică adesea în subiecte cu caracter politic și încearcă prin conținutul său să dezmintă falsuri care circulă în spațiul public din Moldova, iar la finalul anului trecut a îndemnat oamenii cu cetățenie română să iasă la vot.
Pe aceeași notă, creatoarea de conținut Beatrice Mustea susține că „nu e vorba doar să mergi la vot, ci și să te informezi despre candidatul pe care urmează să-l alegi, pentru că acel candidat poate influența direct anumite drepturi pe care le ai deja. Ieșirea din UE, de exemplu, e un subiect care te afectează direct, odată ce ai pașaport sau buletin românesc, chiar dacă locuiești în Republica Moldova.” Beatrice are zeci de mii de mii de urmăritori pe TikTok și Instagram și abordează o tematică diversă, care include și teme legate de civism și politică. Printre altele, ea i-a îndemnat pe oameni să iasă la vot atât la alegerile din Moldova cât și la cele din România, a explicat schema furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar din Moldova și a vorbit de nenumărate ori despre feminism, abuz sau hărțuire.
Politicienii români vor voturile basarabenilor, dar nu sunt prea dispuși să îi și ajute
După prima dezbatere a candidaților la președinția română, cunoscutul jurnalist Vitalie Călugăreanu observa că aceștia nu au avut mesaje nici pentru diaspora, nici pentru românii basarabeni. Într-adevăr, deși le cer voturile românilor din Republica Moldova, candidații români le dedică prea puțin timp în discursurile și în campania lor, dincolo de ocazionalul interviu acordat câte unui realizator de podcast, un îndemn la vot pe TikTok sau un răspuns fugitiv în cursul unei dezbateri. Mai mult, potențialii președinți ai României nici nu par foarte convinși că, în caz de nevoie, trebuie să ajute Republica Moldova, ba chiar – cum am văzut în cazul lui George Simion – se pronunță explicit pentru reducerea sprijinului.
La ultima dezbatere pentru președinție, de la Antena 3 CNN, de la care au lipsit suveraniștii George Simion și Victor Ponta, s-a discutat despre cum ar acționa la candidații președinția României în cazul în care Rusia ar ataca Republica Moldova. Elena Lasconi a declarat că ar trimite trupe la granița cu Republica Moldova și că ar avea consultări cu NATO pentru a livra materiale. Nicușor Dan a subliniat că e important modul în care se termină conflictul din Ucraina și că e necesar ca discuţiile pentru garanţiile de securitate pentru Ucraina să conţină garanţii de securitate și pentru Republica Moldova. Pe de altă parte, candidatul susținut oficial de pro-europenii de la Chișinău, Crin Antonescu, a spus că ar ajuta oricum, numai nu militar, iar Cristian Terheș a susținut ceva similar și anume că singurul lucru care trebuie făcut este deschiderea graniţelor pentru refugiaţi.
„Mi se pare important să mă implic în politică, pentru că politica ne implică pe noi, pe toți, absolut pe toți.”
Prezidențiabilii români nu doar că par să ignore problemele specifice cu care se confruntă electoratul lor basarabean, dar nici nu fac eforturi pentru a-i informa pe moldoveni cu privire la politica românească. Am discutat cu creatorii de conținut și acest aspect, despre cât de informați cred ei să sunt oamenii din jurul lor despre politica din România. Vlaicu Bunduchi, producătorul și gazda Miau Podcast, vede acest vot ca fiind responsabilitatea fiecăruia, dar în același timp, spune: „consider că este responsabilitatea statului să ofere toate pârghiile necesare pentru o informare corectă: să nu creeze propagandă, să nu închidă forțat anumite surse de informare. Totuși, discernământul privind veridicitatea informației aparține fiecăruia în parte. Statul nu poate impune cuiva să se informeze, dar poate, și ar trebui să ofere cât mai multe alternative.”
Cătălin Lungu vede similar aceste lucruri și spune că „propaganda e foarte periculoasă azi, sunt cetățeni care trăiesc de-o viață în Moldova și încă nu sunt suficient de informați despre politica de aici, asta nu înseamnă ca nu trebuie sa ne mai preocupe”. El adaugă și că încearcă prin rolul pe care îl are în spațiul public să ajute oamenii să-și aleagă sursele de informare.
Despre responsabilitatea pe care simte că o are odată cu crearea unei comunități în online, Beatrice Mustea spune că „Mi se pare că, la fel cum e cu cetățenia română – ai și drepturi, dar și obligații – la fel e și cu o comunitate creată în mediul online: ai și acolo responsabilități. Și atunci, când anumiți candidați lansează falsuri în spațiul online, mi se pare normal și important să-mi informez comunitatea despre lucrurile pe care le cunosc sau pe care le-am cercetat eu. Mi se pare important să mă implic în politică, pentru că politica ne implică pe noi, pe toți, absolut pe toți.”
Vlaicu Bunduchi spune că el crede că orice creator de conținut sau persoană publică, mai ales atunci când are un număr mare de urmăritori, trebuie, mai întâi de toate, să fie responsabil pentru informațiile pe care le transmite, indiferent de convingerile politice pe care le are. Pe de altă parte, Cătălin vede spațiul media din Moldova încă foarte sălbatic, creatorii de conținut sunt liberi sa faca efectiv ce vor. El spune că „mie îmi place, mă pasionează, mă interesează, de asta simt nevoia să vorbesc despre alegeri. Dacă ar fi sa imaginez o lume perfectă, da, persoanele publice ar trebui sa se informeze si sa vorbeasca, pentru ca tot ce vedem în jur, are legatura cu politică, noi cream politică. Democrație se numește.”
Tot democrație se numește și dreptul de a alege, indiferent pe care mal al Prutului te situezi. Așa că, i-am întrebat pe cei trei creatori de conținut cât de mult se identifică cu temele de campanie din România și cum au ales candidatul sau partidul pe care să-l voteze. Toți trei au spus că e important să știe ce viziuni au pe termen lung candidații, iar Cătălin Lungu a făcut aluzie și la inepțiile lansate de fostul candidat Călin Georgescu: „E important [ca omul] să știe că Pământul nu e plat, că apa e vitală și că avem nevoie de oxigen ca să putem respira. Bineînțeles mă uit la ce vrea sa faca mai departe (programul), dacă vrea să ne unim cu extratereștri sau vrea să ne concentrăm pe probleme reale.”
