Românii din Republica Moldova au optat masiv pentru Nicușor Dan, chiar dacă partidul de guvernare, PAS, l-a susținut pe Crin Antonescu. Amenințați direct de Moscova, basarabenii l-au respins pe George Simion care, deși s-a declarat unionist, e perceput drept pro-rus peste Prut. Pe de altă parte, George Simion a fost votat masiv de diaspora românească din Europa, care până recent prefera candidați și partide declarat pro-europene și reformiste.
Record de alegători în Republica Moldova. Frica de ruși, un factor mobilizator important
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România a fost însoțit și de un nou record legat de participarea la alegeri în Republica Moldova – peste 90.000 de votanți, în creștere față de scrutinul din toamnă când au participat mai puțin de 85 de mii de basarabeni cu dublă-cetățenie. Rezultatele preliminare arată o discrepanță mare între preferințele românilor dintre Prut și Nistru față de ale celor din țară și ale celor din țările occidentale cu comunități mari de români. În Republica Moldova, Nicușor Dan a câștigat primul tur cu peste 50% din voturi.
La cele 64 de secții de votare deschise în Republica Moldova pentru alegerile prezidențiale au votat 90.851 de români, cel mai mare număr de până acum și în creștere constantă în ultimele două decenii. Spre exemplu, la scrutinul din 2019 au votat aproximativ 43.000 de persoane în primul tur și peste 52.000 în al doilea, iar în noiembrie 2024 participarea la vot aproape că se dublase, ajungând la 85.000 de persoane. Numărul basarabenilor care au votat la alegerile prezidențiale din România este însă cu siguranță mai mare, având în vedere că există comunități mari de moldoveni cu cetățenia română nu doar în România, ci și în țările vest-europene.
Sunt mai mulți factori care explică această creștere a interesului pentru România. Pe de o parte avem condiții mai bune pentru românii din afară - aceștia au la dispoziție 3 zile să-și exprime dreptul la vot, în plus au mai multe secții de votare. Spre exemplu, în Republica Moldova la acest scrutin au fost deschise 64 de secții, în toamnă au fost 59, în 2019 - 37. În același timp, a crescut interesul cetățenilor români din Republica Moldova pentru alegerile din România în contextul geopolitic actual, în special al războiului din Ucraina, ori, mulți dintre ei se tem ca Republica Moldova să nu revină sub influența rusă și speră că Occidentul și România vor împiedica acest lucru.
Aproximativ un milion de cetățeni ai Republicii Moldova au redobândit cetățenia română și nu este un secret că marea majoritate au solicitat-o pentru a se bucura de facilități – mai întâi pentru dreptul de a munci în UE, ulterior și pentru beneficiile pe care le au fiind cetățeni români, de la pensii la programe sociale destinate copiilor.
Nu toți cei care au redobândit cetățenia română au ales să plece în străinătate. Există și un grup important care a ales să rămână în Republica Moldova. Din acest grup fac parte alegătorii care se văd în statistici, cei care își exercită pe teritoriul Republicii Moldova dreptul de a vota în alegerilor din România. Mulți sunt reprezentanți ai intelectualității, relativ înstăriți, cu salarii și pensii (cât de cât) decente în Republica Moldova. Sunt mai bine informați, pro-europeni (și probabil că, majoritatea sunt și unioniști) și se opun politicii expansioniste a lui Putin.
Acești alegători văd în George Simion un politician cu simpatii pro-ruse, care dacă devine președinte ar putea slăbi pozițiile României în NATO și în UE și, în plus, s-a și pronunțat deschis împotriva sprijinirii Republicii Moldova, crede Valeriu Pașa, expert la Centrul WatchDog din Republica Moldova: „În persoana lui Nicușor Dan Republica Moldova va avea un lider în România destul de dedicat cauzei sale, iar dacă va veni George Simion, România se va confrunta cu o instabilitate puternică, pozițiile România în UE și NATO vor fi slăbite, dar și relația bilaterală va fi foarte complicată. Gândiți-vă că George SImion are interdicție de intrare în Republica Moldova. Nu uitați că George Simion a îndemnat România să întrerupă orice program economic pentru Republica Moldova. Din punctul meu de vedere, el acționează efectiv ca un agent al Rusiei”.
George Simion a încercat, la începutul carierei sale politice, să se profileze ca unionist și a fost implicat în organizarea a numeroase manifestații pro-unire la Chișinău. El nu a reușit însă nici măcar în acea perioadă să atragă un număr prea mare de susținători în Republica Moldova, unde tipul de unionism promovat de Simion e considerat agresiv și provocator, date fiind conflictele cu forțele de ordine și cu anti-unioniștii.
De notat că, de-a lungul timpului, alegătorii din Republica Moldova au optat în general pentru dreapta românească, percepută ca pro-europeană, reformistă și deschisă spre Basarabia. PSD nu a câștigat niciodată alegerile acolo, nici măcar atunci când a beneficiat de sprijinul unor guvernări, cum a fost cea condusă din umbră de oligarhul Vlad Plahotniuc, al cărui Partid Democrat avea o legătură strânsă cu PSD-ul condus de Victor Ponta.
Partidul Democrat nu este singurul de la Chișinău care nu a reușit să asigure victoria aliaților săi din România. O problemă similară a întâmpinat actualul partid de la putere, PAS – candidații susținuți de acesta, Nicolae Ciucă în noiembrie 2024 și Crin Antonescu în mai 2025 au pierdut alegerile în Republica Moldova. Românii de acolo au arătat că optează nu pentru cine li se spune, ci pentru cei despre care cred că vor acționa cel mai prompt și cel mai limpede în cazul în care se vor pomeni la ananghie.
În ciuda unei prezențe tot mai mari la vot de la un ciclu la altul, diaspora a influențat rareori rezultatul final
La fel ca și basarabenii, și emigranții români în alte țări s-au mobilizat tot mai mult, de-a lungul anilor, la vot, numărul lor crescând de la 45 000 în 1992 la la 945 000 în turul doi al alegerilor prezidențiaele din 2019. Tot ca basarabenii, românii din diasporă au optat în general pentru formațiuni și candidați care țineau de dreapta percepută ca fiind reformistă și pro-europeană. Recent însă, diaspora a început să se reorienteze, iar acest lucru s-a văzut clar la ultimele alegeri, când diaspora (fără Republica Moldova) i-a preferat pe suveraniști.
Votul din străinătate, chiar dacă se vorbește mult de el în ultimii ani, a avut mult timp o pondere prea redusă pentru a conta. Astfel, între 1990 și 2000, pentru alegerea președintelui au votat doar câteva zeci de mii de români din străinătate. În 1992, de pildă, 45 000 de persoane au votat în diasporă și 63% dintre acestea au optat pentru Emil Constantinescu, însă votul lor nu a contat – Constantinescu a obținut doar 38,5 procente din totalul voturilor exprimate. În 1996, în mod similar, Emil Constantinescu a câștigat clar diaspora, cu aproape 78% din aproximativ 85.000 de voturi, dar rezultatul final a consemnat doar 54 de procente câștigătoare în dreptul său. În 2000, singura dată când un candidat de stânga a câștigat alegerile în diaspora, au fost înregistrate aproximativ 33.000 de voturi în primul tur, câștigat de Mugur Isărescu, cu 39%, urmat de Theodor Stolojan cu 21,5%, dar în turul doi, având de ales între candidatul de stânga Ion Iliescu și extremistul Corneliu Vadim Tudor, s-au mai prezentat la vot doar 16.000 de români, mai puțin de jumătate din cei prezenți în primul tur. Ion Iliescu a câștigat 70% din voturile diasporei.
În 2004, candidatul de dreapta Traian Băsescu a fost susținut de 72% din cei 40.000 de români care au votat în străinătate, câștigând scrutinul prezidențial cu peste 51 de procente din total. Abia în 2009, votul românilor din străinătate a înclinat balanța în favoarea aceluiași Traian Băsescu, care a câștigat 79% din voturile celor aproape 147.000 de cetățeni prezenți la vot. În țară, voturile sale și ale contracandidatului stângii Mircea Geoană erau aproximativ aceleași, cu un ușor avantaj pentru social-democrat.
O pondere relativ mare a diasporei în numărul total de voturi pentru președinte a avut loc în 2014, când românii din străinătate s-au înghesuit la propriu pentru a intra în secțiile de votare. Dar chiar și în aceste condiții, cei aproximativ 377.000 de români care au votat în turul doi au reprezentat doar 3,25% din totalul voturilor exprimate în acel scrutin. Astfel, deși în diaspora Klaus Iohannis a obținut aproape 90% din voturi, scorul final a indicat, în dreptul său, doar puțin peste 54 de procente.
În 2019, peste 650.000 de români din diaspora (aproape 7,5% din totalul voturilor exprimate) au ales în proporție covârșitoare un candidat de dreapta (Klaus Iohannis – 53%, Dan Barna – 27,5%, și Theodor Paleologu – 6,4%) și doar 2,75% au optat pentru candidata de stânga Viorica Dăncilă. În turul doi, numărul a crescut semnificativ, iar 94% din cei aproape 945.000 de votanți din diaspora (aproape 10% din cei prezenți la vot) l-au reales pe Klaus Iohannis pentru un nou mandat prezidențial de cinci ani.
Trecerea diasporei de la dreapta reformistă la suveranism
Creșterea numărului de cetățeni ai României care votează în străinătate se datorează în primul rând migrației masive a românilor către Occident, dar și a libertății de circulație, mai ales în spațiul european, dobândită odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, mulți dintre cei care votează în străinătate se află acolo doar temporar, fie pentru munci sezoniere, fie în excursie sau în vizită la rudele stabilite peste graniță. Un alt factor, nu mai puțin important, este reprezentat de amploarea pe care a luat-o mișcarea naționalistă, în perioada pandemiei de COVID și exacerbată de mesajele propagandistice de pe rețele sociale în anii ce i-au urmat. Astfel, chiar și cei plecați de zeci de ani peste hotare, au resimțit nevoia de a se revendica drept români, iar pentru că întoarcerea acasă nu este încă o opțiune pentru ei, ea s-a reflectat în dorința lor foarte puternică de a-și face cunoscute opțiunile politice.
Anul 2024 a adus o întoarcere la 180 de grade a opțiunii de vot în diaspora, pe fondul radicalizării unei importante părți a electoratului din străinătate, dezamăgită că, în ciuda mobilizării precedente, situația sa nu s-a schimbat aproape deloc. Prezența la vot, însă, nu a fost așa mare cum se așteptau specialiștii, doar aproximativ 822.000 de români exprimându-și opțiunea în secțiile de votare din străinătate. Rezultatul, însă, deja arhicunoscut, i-a adus extremistului cu discurs pro-rus și legionar Călin Georgescu 43% din voturile diasporei, scor ce l-a plasat pe primul loc cu aproape 23 de procente din totalul voturilor. Marea câștigătoare a votului din diaspora a fost însă Elena Lasconi, cea care, cu cele 216.000 de voturi din străinătate (27% din total diaspora) l-a depășit pe Marcel Ciolacu în final, cu aproximativ 2.700 de voturi, în condițiile în care social-democratul a obținut, în străinătate, doar 23.000 de voturi. Însă dacă adunăm la scorul lui Georgescu și cele 12 procente ale lui George Simion, observăm că opțiunea extremistă avea, în diaspora, un procent de 55, în contradicție flagrantă cu parcursul european și pro-occidental al României.
Anularea ulterioară a alegerilor prezidențiale din 2024 a creat, însă, un val de revoltă și mai mare în rândul simpatizanților curentului naționalist-extremist din diaspora, și deși nu a condus la mobilizarea „fără precedent” anunțată de aceștia pe social media, în cele trei zile de vot în străinătate exprimându-și opțiunea electorală doar puțin sub 970.000 de români (sub pragul așteptat de partidele naționaliste), George Simion, candidatul extremei dreapta, a obținut 61% din voturi, iar Nicușor Dan, aproximativ 25,5%. Următorii doi clasați, Crin Antonescu și Elena Lasconi, au obținut împreună sub zece procente, dovedind, încă o dată, că în diaspora, votul este extrem de polarizat, nemailăsând decât foarte puțin loc pentru opțiunile electorale „de centru”.
Citește și Alegerile din România, importante și pentru Moldova. Miza: viitorul relației bilaterale
---copie-image.webp)
