Ioana Dumitrescu şi-a început cariera jurnalistică la începutul anilor '90, la Radio Delta RFI, iar din 1994 lucrează în cadrul Departamentului Emisiuni Informative şi Sport al TVR.
În timpul războiului din Kosovo, administraţia Clinton a selectat-o, dintre sute de ziarişti, să-l însoţească pe supravieţuitorul Holocaustului, Ellie Wiesel, în taberele de refugiaţi din Macedonia. În 1999 a devenit corespondent CNN, fără a părăsi, însă, Televiziunea Română.
A urmat OSCE, unde a fost ofiţer de presă pentru misiunea de la Sarajevo, din Bosnia-Herţegovina.
În plan intern, Donald Trump ar putea adopta unele măsuri iliberale. În plan extern, am putea vedea noi politici față de Rusia și Ucraina, război comercial cu China, tensiuni cu europenii și escaladare în Orient.
Sondajele arată că nu există un favorit clar în cursa dintre Kamala Harris și Donald Trump. Ambii candidați se concentrează acum asupra statelor „swing”, care vor decide următorul președinte SUA.
În campaniile electorale de peste ocean sunt rulate sume astronomice, care chiar și pentru americani par deja prea mult.
Democrații se mobilizează pentru Convenția de la Chicago din 19 august într-o cursă contracronometru
Victoria unui candidat pro-independență în alegerile din Taiwan complică din nou relația China-SUA. Problemele economice chineze, alegerile din SUA și criza din Yemen pot împiedica însă o escaladare.
Joe Biden și Xi Jinping au căzut de acord, printre altele, să stabilească o linie directă de contact. E un pas înainte în relația bilaterală, după ani de tensiuni.
Discursul agresiv ținut de Viktor Orban în parlamentul ungar arată lipsa de soluții la o criză economică amplificată de propriile politici, dar și la izolarea tot mai mare în UE și NATO.
Rusia se folosește de mercenarii Wagner pentru a submina influența occidentală în Africa. Ultima țară care pare să încline spre Moscova este principalul partener regional al SUA, Nigerul.
Limitarea prerogativelor Curții Supreme israeliene este interpretată de opoziție ca lovitură de stat judiciară. Un fel de Ordonanța 13, în variantă ivrit.
Relațiile ruso-chineze par să fie înfloritoare. Beijingul își vede însă de propriile interese: vrea să atragă în orbita sa țările din Asia Centrală și ar putea chiar să vizeze recuperarea Manciuriei exterioare.
Agresivitatea Rusiei în Europa a determinat mai multe țări să renunțe la neutralitate sau să ia în calcul o relaxare a acesteia. Se pune problema dacă statutul de neutralitate este un soi de pacifism naiv sau o strategie care, pentru unii, e în schimbare?
Perspectiva ocupării pe termen lung a Gazei de către Israel ar putea compromite definitiv soluția a două state. Benjamin Netanyahu pare să o agreeze, dar premierul are multe probleme, inclusiv posibila apariție a unui rival redutabil.
Administrația Trump pare să vrea nu doar reașezarea relațiilor economice și politice globale, ci și „resetarea” Americii și extinderea puterilor prezidențiale. Vor accepta americanii acest lucru?
Criza Groenlandei amenință solidaritatea în cadrul NATO și poate duce, indirect, la validarea agendelor expansioniste ale autocrațiilor. Este motivul pentru care e imperativ un compromis convenabil tuturor.
După ce a pus umărul la victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA, Elon Musk poartă o campanie de promovare a extremei drepte europene. Acționează el în nume propriu, sau e mesagerul lui Trump?
Conflictul dintre președintele Yoon Suk Yeol și majoritatea parlamentară este marcat de acuzații de corupție vs. avertismente cu privire la pericolul nord-coreean. S-ar putea ca ambele părți să aibă dreptate.
Documente declasificate de SRI, SIE, STS și ministerul de Interne arată că Georgescu este susținut de un actor statal. Acesta nu e numit, dar acțiunile sale sunt similare cu operațiuni lansate anterior de Rusia.
Soluția ca Europa să scape de pericolul rusesc este ca, atunci când Putin nu va mai fi la putere, Rusia să alunece către o perioadă de instabilitate, crede Vladimir Socor. Într-un interviu acordat Veridica, acesta a mai spus și cum semnele expansionismului rusesc post-sovietic au fost vizibile încă de la începutul anilor '90 și a vorbit despre șansele Ucrainei în actualul război.
Administrația Trump pare să vrea nu doar reașezarea relațiilor economice și politice globale, ci și „resetarea” Americii și extinderea puterilor prezidențiale. Vor accepta americanii acest lucru?
N-ar fi pentru prima oară când un locatar al Casei Albe și-ar dori acest teritoriu înghețat care, da, pentru securitatea națională a Statelor Unite este strategic.
După ce a pus umărul la victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA, Elon Musk poartă o campanie de promovare a extremei drepte europene. Acționează el în nume propriu, sau e mesagerul lui Trump?
În discursul său prin care instituia legea marțială, Yoon a spus că declară starea de urgență ”pentru a proteja ordinea constituțională bazată pe libertate și pentru a eradica grupurile anti-statale rușinoase pro-Coreea de Nord, care fură libertatea și fericirea poporului nostru”. El a insistat, în mesaj, asupra amenințărilor „forțelor comuniste ale Coreei de Nord”.
Documente declasificate de SRI, SIE, STS și ministerul de Interne arată că Georgescu este susținut de un actor statal. Acesta nu e numit, dar acțiunile sale sunt similare cu operațiuni lansate anterior de Rusia.
Primele „focuri” au fost deja trase: UE pregătește taxe pentru vehiculele electrice chinezești, iar Beijingul anchetează subvenționarea de către europeni a unor produse exportate în China.
Decizia Curții Constituționale de a anula alegerile prezidențiale a atras atenția presei internaționale, care notează că România se află într-o situație fără precedent în urma atacurilor hibride ale Rusiei.
Alegerile parlamentare din România au fost urmărite și de presa internațională care constată că forțele pro-europene au reușit să oprească ascensiunea suveraniștilor.
De la publicații ca Le Figaro, The Guardian și Coriere della sera la televiziuni ca BBC și Al Jazeera, presa internațională scrie despre victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
