De când și-a preluat funcția pe 20 ianuarie, președintele-miliardar al Statelor Unite, Donald Trump, a lansat un război al taxelor vamale fără precedent, a redus drastic ajutorul extern al Statelor Unite, și-a denigrat aliații din NATO, a îmbrățișat narațiunea Rusiei despre invazia din Ucraina și a vorbit despre anexarea Groenlandei, recucerirea Canalului Panama și transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat american.
Au fost 100 de zile haotice în care măsurile adesea imprevizibile luate de Donald Trump au răsturnat parte din ordinea mondială bazată pe reguli, la construirea căreia Washingtonul a contribuit semnificativ după Al Doilea Război Mondial.
Președintele Americii „pe primul loc” răstoarnă ordinea mondială și politicile predecesorilor săi. Dosare relevante: Rusia/Ucraina, NATO, OMS, CPI, Acordul de la Paris și USAID
Donald Trump a promis o rezolvare rapidă a conflictelor din Ucraina și Gaza, dar rezultatele sunt limitate după trei luni de mandat. El a declarat că nu are favoriți în negocierea păcii din Ucraina, dar a adoptat în mare parte poziția Rusiei și chiar a spus, în mod fals, că Ucraina a început războiul. De asemenea a stabilit un nou standard de găzduire a unui lider străin, atunci când l-a mustrat public, în Biroul Oval, pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru că n-ar fi fost suficient de recunoscător pentru sprijinul administraţiei sale. Viziunea sa că președintele rus ar fi mai doritor să facă pace, l-a determinat pe Trump să ia măsuri împotriva Kievului care au complicat situația pe front.
În plus, în dezinteresul său față de organizațiile multilaterale, arătat și în primul mandat, Donald Trump a pus la îndoială existența alianțelor de lungă durată și a sugerat reducerea prezenței trupelor americane în Europa. Puterile europene, precum Germania și Franța se gândesc că nu se mai pot baza pe Washington, iar Uniunea Europeană a început să-și construiască propria apărare. De asemenea, a retras Statele Unite din Organizația Mondială a Sănătății, a anulat participarea la Acordul de la Paris privind schimbările climatice și a luat măsuri împotriva Curții Penale Internaționale. Trump a închis efectiv Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională. Chiar dacă unele din programele USAID au fost afectate de corupție, Agenția a fost mult timp un instrument eficient pentru a oferi ajutor umanitar și pentru a consolida relațiile internaționale.
Economia americană, schilodită de politica vamală
Economia a fost cea mai mare preocupare a americanilor la alegerile din noiembrie, iar Trump a profitat de un val de nemulțumire profundă față de modul în care Biden a gestionat inflația. Promisiunea sa de a reduce prețurile, de a simplifica reglementările guvernamentale și de a stimula industria internă a fost un mesaj pro-business primit călduros de lucrătorii americani și pe Wall Street, dar încercarea de a-și atinge obiectivele prin creșterea taxelor vamale se dovedește costisitoare.
Acuzându-și partenerii comerciali că „au jefuit” SUA timp de decenii, Trump a declanșat un război tarifar care a tulburat piețele financiare, a slăbit dolarul și a declanșat avertismentele Rezervei Federale, Banca Centrală a SUA, cu privire la reducerea creșterii economice și la risc sporit de recesiune. Pe termen scurt, piața bursieră se prăbușește, ratele dobânzilor cresc, inclusiv pentru creditele ipotecare, iar încrederea consumatorilor este în scădere. Șomajul este, de asemenea, în creștere, în parte din cauza numărului tot mai mare de angajați federali forțați să-și părăsească locurile de muncă, prin măsurile brutale aplicate de Trump prin aliatul său favorit, Elon Musk.
Reducerea cheltuielilor bugetare bulversează administrația
Imaginile cu patronul Tesla, Elon Musk mânuind o drujbă ca simbol al tăierilor bugetare s-au dorit emblematice pentru promisiunea lui Donald Trump de a-și eficientiza administrația. Adus în fruntea unui departament nou, menit să reducă cheltuielile enormului aparat funcționăresc, Musk se angaja în octombrie să reducă „cel puțin 2 trilioane de dolari” din bugetul guvernului federal.
Ultimele date publicate de departamentul lui Musk arată însă economii estimate la 150 de miliarde, prin „reducerea fraudei și a risipei”, dar verificările BBC au constatat că doar aproximativ jumătate din aceste economii aveau legătură cu un document sau cu o altă formă de dovadă. În plus, după aproape 100 de zile de la începutul misiunii lui Musk, Reuters a descoperit 20 de cazuri în care reducerile de personal și de finanțare au dus la blocaje în achiziții și la creșterea costurilor; paralizie în procesul decizional; timpi de așteptare mai lungi pentru public; funcționari publici bine plătiți care ocupă locuri de muncă umile și un exod al creierelor din domeniul științific și tehnologic.
Combaterea migrației ilegale cu măsuri ilegale
Poziția fermă împotriva imigrației a fost un element central în campania de realegere a lui Donald Trump, iar președintele republican și-a folosit din plin puterile de aplicare a legii pentru a-și îndeplini această promisiune în primele 100 de zile de mandat. Trecerile ilegale de frontieră erau în scădere la sfârșitul președinției Biden, dar acum sunt la cel mai mic nivel lunar din ultimii patru ani. Pare să fie unul din puținele angajamente respectate, dar fără deportările în masă promise de Trump.
Avocații pentru drepturile civile avertizează însă că unii migranți sunt deportați fără un proces echitabil și i-au scos în evidență pe cei nevinovați dintre „ucigașii și bătăușii” pe care Trump spune că-i vizează prin înăsprirea măsurilor împotriva migrației ilegale. Cazul unui venezuelean deportat din greșeală, după cum a admis inițial administrația Trump a ajuns să fie tranșat de Curtea Supremă, care veghează la respectarea Constituției, iar instanțele judecătorești au dat peste 100 de hotărâri pentru a opri diverse alte acțiuni prezidențiale, considerate neconstituționale.
Consecințe aberante ale războiului cu politica de diversitate și incluziune
Donald Trump a ordonat guvernului federal să pună capăt programelor de diversitate și echitate (DEI) și să investigheze companiile private și instituțiile academice despre care se crede că sunt implicate în „DEI ilegal”. Directiva sa a accelerat măsurile unor companii globale de top, precum Meta și Goldman Sachs, de a reduce sau elimina aceste programe. O derivată a acestui ordin se îndreaptă și împotriva unor universități de elită acuzate că au devenit bastioane ale stângii și ale antisemitismului, mai ales după protestele studențești împotriva războiului din Gaza.
Introduse pentru prima dată în anii 1960, programele DEI au fost inițial o încercare de a extinde oportunitățile pentru afro-americani, iar apoi pentru a include femei, drepturile LGBT și alte grupuri rasiale. Criticii au spus însă că politicile DEI au pus rasa mai presus de talent, creând o diviziune inutilă în America modernă.
Deși directiva lui Trump pare să aibă sprijinul unei majorități restrânse a alegătorilor, unele dintre consecințele neașteptate au stârnit nedumerire. Cimitirul Național Arlington a șters de pe site-ul său toate mențiunile despre istoria militarilor de culoare și a celor de sex feminin. Iar aeronava Enola Gay care a lansat o bombă atomică asupra Japoniei a fost inițial semnalată pentru eliminare din documentele Pentagonului, aparent din cauza cuvântului „gay”. Președintele a acuzat chiar Agenția Federală a Aviației că ar fi parțial vinovată pentru un accident aviatic recent deoarece prin politica de diversitate și incluziune ar fi angajat persoane cu dizabilități intelectuale severe în posturi de controlori de trafic aerian.
Americanii dau note mici începutului de mandat
Primele 100 de zile ale celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump au fost o demonstrație fără precedent a puterii exercitate de un președinte american modern.
Următoarele 1.361 vor fi însă adevăratul test al capacității sale de a lăsa o moștenire durabilă, dar pentru moment încrederea americanilor este la cel mai scăzut nivel din ultimele șapte decenii într-un președinte nou ales. Doar 22% spun că aprobă ferm modul în care Trump își exercită funcția și aproximativ de două ori mai mulți (45%) spun că o dezaprobă puternic. Principala dezamăgire a americanilor este față de modul în care președintele Trump abordează problemele economice. Cele mai slabe evaluări ale sale sunt la inflație, urmată de tarife vamale, politică externă, taxe și arme de foc.
