Jurnalist cu aproximativ 20 de ani de experiență. Specializat în principal în politică și economie letonă, dar are și experiență în acoperirea evenimentelor internaționale. A lucrat pentru unele dintre principalele organizații media din Letonia, inclusiv portalaurile de știri delfi.lv și Ism.lv. În plus, are experiență în consiliere și consultanță în domenii precum educația, politicile de mediu și investițiile.
Odată cu invadarea la scară largă a Ucrainei, relațiile Letoniei cu China s-au restrâns și mai mult și este puțin probabil ca lucrurile să se schimbe în viitorul apropiat.
Războiul dus de Rusia în Ucraina continuă să alimenteze îngrijorările privind agresivitatea Moscovei, așa că oficialitățile letone au publicat un manual prin care îi învață pe civili ce să facă dacă izbucnește războiul sau, cu alte cuvinte, cum să se pregătească pentru sosirea „momentului zero”.
Statele Baltice au o istorie asemănătoare și în general se susțin reciproc. Există, totuși, o rivalitate cordială în ceea ce privește viteza individuală de dezvoltare, iar la acest capitol Letonia nu reușește să țină pasul.
De la vinul lui Dmitri Medvedev, până la materii prime pentru industria armamentului, importurile rusești tranzitează Letonia.
Teama de un război cu Rusia are un impact psihologic asupra letonilor. Autoritățile încearcă să-i liniștească, subliniind că Moscova nu are capacitatea de a duce un război împotriva NATO.
Eforturile Letoniei de a limita spionajul și influența Rusiei au ajuns în centrul atenției când eurodeputata pro-rusă Tatjana Ždanoka a fost acuzată de colaborare cu FSB.
În ultima vreme s-au înmulțit avertismentele despre un posibil atac al Rusiei împotriva NATO. Există cu adevărat o amenințare iminentă, sau este mai degrabă folosit ca un pretext pentru a crește gradul de pregătire a aliaților?
Mai multe țări au anunțat că vor boicota Jocurile Olimpice de la Paris în urma deciziei Comitetului Internațional Olimpic (CIO) de a permite atleților din Rusia să participe la acest eveniment. Letonia se alătură și ea acestui grup de țări, deșii nu toți letonii (în special sportivii și suporterii) par a fi de acord cu decizia autorităților.
Există îngrijorări în Țările Baltice că revenirea lui Donald Trump ar putea însemna politici americane haotice. Dacă Joe Biden rămâne, lucrurile ar fi ”business as usual”.
Letonii s-au implicat mai puțin în ultima vreme în ajutorarea ucrainenilor, deoarece oboseala războiului și problemele economice interne au început să se simtă.
Statele baltice sunt vizate de dezinformarea rusească, care folosește atât narațiuni lansate înainte de războiul din Ucraina, cât și altele mai noi.
Letonia face obligatorie participarea la serviciul de apărare a statului (SAS), în cadrul unor eforturi mai ample de consolidare a securității sale.
Gardul de la granița Letoniei a revenit în atenție în urma revoltei Wagner și a presupusei relocări a mercenarilor în Belarusul vecin. Experții avertizează că pentru a garanta securitatea țării este nevoie de mai mult decât un gard.
După ce respectatul ministru leton de externe Edgars Rinkēvičs, a fost ales președinte, zilele coaliției pro-europene de guvernare ar putea fi numărate.
Rusia își făcuse planuri pentru influențarea politicilor și societății fiecărei țări baltice. Războiul din Ucraina pare să fi dat peste cap aceste planuri, ceea ce nu înseamnă însă că, pe termen lung, obiectivele Rusiei s-au schimbat.
Letonia este un susținător ferm al Ucrainei. Cu toate acestea, aproximativ un sfert din populația țării este alcătuită din etnici ruși, iar un procent și mai mare îl reprezintă persoanele care vorbesc rusa ca limbă maternă. Războiul din Ucraina a adus în atenție opțiunile acestei minorități – susține aceasta Riga și politicile sale vizavi de Ucraina, sau agresiunea Rusiei și pe președintele Vladimir Putin? Încă nu există un răspuns clar la această întrebare.
Încă de la destrămarea Uniunii Sovietice, țările baltice au fost sceptice vizavi de adevăratele intenții ale Rusiei. Această viziune s-a dovedit a fi mai realistă decât așteptările multora din Occident, care au crezut că Rusia poate fi un partener de încredere al democrațiilor liberale occidentale, parte dintr-un sistem internațional stabil.
Cum Kremlinul a împiedicat practic presa independentă să activeze în Rusia, multe agenții de presă și jurnaliști s-au refugiat în alte țări. Statele Baltice au oferit un astfel de refugiu, inclusiv celebrului post de televiziune TV Rain (în rusă Dojd), care și-a mutat sediul în Letonia. După câteva luni de transmisiuni, TV Rain a rămas fără licența de emisie după ce a încălcat reglementările letone și pentru că a arătat simpatie pentru trupele rusești din Ucraina. Totuși, deși unii o consideră aspră, decizia autorităților de la Riga nu a declanșat un exod al presei independente ruse din Statele Baltice.
Pentru Statele Baltice și NATO, cel mai bun deznodământ în războiul din Ucraina ar fi o înfrângere totală a Rusiei, spune președintele Fundației de Securitate Baltică, Olevs Nikers. Cu toate acestea, Nikers este de părere că cel mai realist scenariu pentru finalul războiului ar fi un acord de pace, ceea ce ar însemna că Țările Baltice și puterile occidentale vor fi nevoite să gestioneze problema Rusiei pe termen lung.
În ciuda criticilor acerbe și a nemulțumirii provocate prin modul în care a gestionat pandemia de COVID-19, impozitele și alte chestiuni, premierul leton Krišjānis Kariņš și partidul său, „Noua Unitate”, vor forma cel mai probabil noul guvern în urma alegerilor legislative din 1 octombrie. Cu toate acestea, alegerile au modificat simțitor scena politică din Letonia.
Aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar face din Alianță principala putere la Marea Baltică. Împreună, cele două țări dețin forțe aeriene, maritime și terestre bine pregătite și eficiente, o industrie a apărării performantă și o capacitate de răspuns ridicată. Au o poziție strategică și ar spori semnificativ securitatea celor mai vulnerabile țări membre NATO – Statele Baltice.
Respectat și urât; acoperit de flori, dar și înjurat și chiar aruncat în aer. Așa a fost existența Monumentului Victoriei din Riga, care urmează, probabil, să fie demolat, ca o consecință a invaziei rusești din Ucraina. Alte sute de monumente sovietice vor avea probabil același destin.
Statele baltice sunt, probabil, printre țările NATO cele mai expuse la un eventual atac al Rusiei și au fost printre primele care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la agresivitatea regimului Putin. Apartenența la NATO le oferă o protecție, dar experții cred că Alianța trebuie să își consolideze pozițiile în regiune.
În ciuda faptului că în ultimii opt ani propaganda rusă a țintit în special Ucraina, Kremlinul nu a uitat de Statele Baltice și Letonia. Pe de-o parte narațiunile au vizat chiar Letonia, pe de altă parte au fost promovate și dezinformările cu privire la Ucraina sau NATO.
Odată cu invadarea la scară largă a Ucrainei, relațiile Letoniei cu China s-au restrâns și mai mult și este puțin probabil ca lucrurile să se schimbe în viitorul apropiat.
Războiul dus de Rusia în Ucraina continuă să alimenteze îngrijorările privind agresivitatea Moscovei, așa că oficialitățile letone au publicat un manual prin care îi învață pe civili ce să facă dacă izbucnește războiul sau, cu alte cuvinte, cum să se pregătească pentru sosirea „momentului zero”.
De la vinul lui Dmitri Medvedev, până la materii prime pentru industria armamentului, importurile rusești tranzitează Letonia.
Teama de un război cu Rusia are un impact psihologic asupra letonilor. Autoritățile încearcă să-i liniștească, subliniind că Moscova nu are capacitatea de a duce un război împotriva NATO.
Eforturile Letoniei de a limita spionajul și influența Rusiei au ajuns în centrul atenției când eurodeputata pro-rusă Tatjana Ždanoka a fost acuzată de colaborare cu FSB.
În ultima vreme s-au înmulțit avertismentele despre un posibil atac al Rusiei împotriva NATO. Există cu adevărat o amenințare iminentă, sau este mai degrabă folosit ca un pretext pentru a crește gradul de pregătire a aliaților?
Mai multe țări au anunțat că vor boicota Jocurile Olimpice de la Paris în urma deciziei Comitetului Internațional Olimpic (CIO) de a permite atleților din Rusia să participe la acest eveniment. Letonia se alătură și ea acestui grup de țări, deșii nu toți letonii (în special sportivii și suporterii) par a fi de acord cu decizia autorităților.
Există îngrijorări în Țările Baltice că revenirea lui Donald Trump ar putea însemna politici americane haotice. Dacă Joe Biden rămâne, lucrurile ar fi ”business as usual”.
Gardul de la granița Letoniei a revenit în atenție în urma revoltei Wagner și a presupusei relocări a mercenarilor în Belarusul vecin. Experții avertizează că pentru a garanta securitatea țării este nevoie de mai mult decât un gard.
Cum Kremlinul a împiedicat practic presa independentă să activeze în Rusia, multe agenții de presă și jurnaliști s-au refugiat în alte țări. Statele Baltice au oferit un astfel de refugiu, inclusiv celebrului post de televiziune TV Rain (în rusă Dojd), care și-a mutat sediul în Letonia. După câteva luni de transmisiuni, TV Rain a rămas fără licența de emisie după ce a încălcat reglementările letone și pentru că a arătat simpatie pentru trupele rusești din Ucraina. Totuși, deși unii o consideră aspră, decizia autorităților de la Riga nu a declanșat un exod al presei independente ruse din Statele Baltice.
Donații
Veridica.md