Pe 9 aprilie, Parlamentul Estoniei a adoptat o lege privind bisericile și parohiile, menită să forțeze Biserica Ortodoxă Estonă, aflată sub autoritatea canonică a Patriarhiei Moscovei, să rupă orice legătură cu aceasta.
Nu exista practic nicio îndoială că legea va fi adoptată: a fost susținută atât de partidele din coaliția de guvernare, cât și de unele forțe de opoziție. Doar politicienii conservatori din EKRE și Partidul de Centru, susținut în mare parte de electoratul de limbă rusă, s-au opus. Astfel, deși votul nu s-a bucurat de susținerea unanimă pe care parlamentarii au arătat-o în cazul legii care priva cetățenii ruși de dreptul la vot, inițiatorii legii și-au atins scopul.
În contextul în care Patriarhia Rusă sprijină agresiunea împotriva Ucrainei, Estonia a luat măsuri împotriva Bisericii subordonate Moscovei
Deși majoritatea etnicilor estonieni sunt luterani, ortodoxia rămâne cea mai răspândită confesiune din țară. Există multe biserici ortodoxe în Estonia, unele dintre ele destul de celebre, cum ar fi Catedrala Alexandru Nevski, situată chiar vizavi de clădirea Parlamentului, în cel mai înalt punct din Tallinn, sau mănăstirea de maici din Kuremäe, în nord-estul Estoniei. Atât catedrala cât și mănăstirea sunt stavropighiale, adică sunt subordonate direct Patriarhului Kiril al Moscovei.
În Estonia există și o Biserică Ortodoxă Apostolică, afiliată Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol, care reunește în primul rând etnicii estoni. Cu toate acestea, numărul de enoriași este semnificativ mai mic în comparație cu Biserica Ortodoxă Estonă aliniată Patriarhiei Moscovei.
Statul eston (în special Ministerul Afacerilor Interne) consideră Biserica subordonată Moscovei un instrument de soft power folosit de Kremlin pentru a influența populația locală vorbitoare de rusă și a încerca să se amestece în politica internă. În ultimii zece ani, Biserica a întreținut legături strânse cu Partidul de Centru. În 2011, în timpul guvernării centriste, în cel mai mare cartier din Tallinn, Lasnamäe (căminul tradițional al rusofonilor) a fost construită chiar și o biserică ortodoxă cu finanțare din Rusia. Însuși șeful Căilor Ferate Ruse, Vladimir Iakunin, a luat parte la deschidere. În schimbul acestui gest de bunăvoință, liderul Partidului de Centru, Edgar Savisaar, a primit 1,5 milioane de Euro pentru campania sa electorală, o știre care a stârnit un scandal uriaș.
Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă din Estonia nu avusese divergențe majore cu autoritățile statului înainte de începerea războiului din Ucraina.
Totul s-a schimbat în ianuarie 2023, când s-a aflat că Mitropolitul Eugen plănuia să țină o slujbă de rugăciune pentru pace la Tallinn împreună cu mișcarea politică Koos, condusă de Aivo Peterson. Membrii acestei grupări își exprimă în public susținerea față de Rusia, iar susținătorii ei cred că Estonia nu ar trebui să sprijine Ucraina. La finalul unei vizite controversate în Donbas, Peterson a ajuns la închisoare, acuzat de trădare. Biserica Ortodoxă Estonă a Patriarhiei Moscovei (BOEPM) a fost menționată și în raportul anual al Serviciului Eston de Securitate Internă, iar la un an de la slujba de rugăciune anulată, mitropolitul a fost nevoit să părăsească țara.
Cauza plecării sale a fost refuzul său de a condamna public poziția Patriarhului Chiril al Moscovei, care sprijină vădit agresiunea rusă în Ucraina. Din punctul de vedere al Ministrului de Interne de atunci, Lauri Läänemets, motivul a fost suficient pentru a revoca permisul de ședere al Mitropolitului Eugen în Estonia.
Autoritățile vor ruperea tuturor relațiilor cu Biserica Ortodoxă Rusă
Dar Ministerul de Interne nu s-a oprit aici. Serviciile de securitate estone au cerut ca BOEPM să rupă definitiv legăturile cu Moscova și să intre sub jurisdicția canonică a Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol. Pentru biserică, acest lucru a fost inacceptabil. Cu toate acestea, BOEPM a încercat să ajungă la un compromis cu autoritățile, eliminând orice trimitere la subordonarea față de Moscova din titulatura bisericii. În septembrie 2024, a încercat să-și modifice statutul pentru a-și schimba numele în Biserica Ortodoxă Estonă. Cu toate acestea, un judecător a hotărât că acest lucru este ilegal, menționând că mai există deja o altă biserică ortodoxă în Estonia. Al doilea astfel de demers (de data aceasta folosind numele de Biserica Ortodoxă Creștină Estonă) a avut succes, deși a întâmpinat dificultăți similare.
Chiar și-așa, autoritățile nu s-au mulțumit doar cu atât, ci au continuat să ceară ca BOEPM să iasă de sub autoritatea Patriarhiei Moscovei și au inițiat un proiect de lege care să o oblige să facă acest lucru. Dacă Biserica nu reușește să ia măsurile necesare în termen de două luni de la adoptarea legii, activitățile sale vor fi suspendate, iar proprietățile sale vor trece în patrimoniul statului.
Trebuie remarcat faptul că, în timp ce patriarhul Chiril este blamat de majoritatea societății estone, proiectul de lege care restricționează activitățile BOEPM a atras critici – și nu doar din partea populației rusofone. Unii politicieni conservatori estoni s-au opus legii. Parlamentarul Varro Vooglaid a declarat că proiectul de lege încalcă libertatea de religie: „Este o abordare de tip mafiot: fie faci ceea ce spunem noi și ne plătești, fie îți aruncăm magazinul în aer. Și apoi spun: scopul nostru nu este să-ți aruncăm în aer magazinul, nu te panica, vrem doar să rezolvăm problema pe cale amiabilă”.
Unii preoți luterani din Estonia au luat apărarea Bisericii Ortodoxe – ba chiar unul dintre ei a comparat situația cu Procesul lui Kafka. Redacțiile principalelor instituții de presă din Estonia au exprimat, de asemenea, îngrijorări. Eesti Päevaleht, de exemplu, scrie următoarele:
„Acum că Social-Democrații (fostul ministru de interne care a inițiat proiectul de lege este Social-Democrat – n.r.) au fost înlăturați din guvern, este timpul să tragem frâna și cu acest proiect de lege care, în mod evident, divizează societatea. În loc să rezolve problema, poate să creeze altele noi din nimic”.
Cotidianul subliniază că Estonia, ca stat de drept, nu poate acuza de rea intenție pe cineva care n-a săvârșit nicio infracțiune: „Preoții care slujesc în Estonia nu s-au implicat în activități de propagandă de război - altfel am fi auzit despre asta de mult. Biserica a respectat legislația estonă”, scriu jurnaliștii estoni.
Între timp, Ministerul de Interne și-a păstrat ferm poziția, chiar și după schimbarea titularului portofoliului. „A fost o greșeală istorică să avem două biserici ortodoxe în Estonia. Înainte de ocupația sovietică, nu exista nicio subordonare canonică față de Moscova în Republica Estonă. Acest lucru s-a schimbat odată cu ocupația sovietică, biserica estonă fiind adusă cu forța sub autoritatea Moscovei”, a declarat noul Ministrul de Interne, Igor Taro (Estonia 200), pentru postul public de radio și televiziune ERR.
O inițiativă neconstituțională?
Legea nu a intrat încă în vigoare, iar Biserica intenționează să riposteze. Mănăstirea Pühtitsa (Kuremäe) i-a cerut deja președintelui să se opună legii și a cerut sprijinul organizațiilor internaționale.
„Legea adoptată contrazice atât Constituția Estoniei, cât și normele juridice internaționale. Există temeiuri juridice solide pentru a o ataca în instanță. În plus, avem speranța că președintele ar putea refuza să o promulge, tocmai din cauza caracterului ei neconstituțional. Se știe că consilierii săi juridici și-au exprimat deja îngrijorarea cu privire la conținutul legii”, a declarat pentru Veridica Artur Knyawozev, asociat al casei de avocatură Boutique Legal și reprezentant legal al BOEPM.
„Nu avem dreptul de a dizolva o organizație religioasă atunci când nu vorbim de propriile ei acțiuni, ci de acțiunile altora pe care nu le poate controla”, explică Knyawozev, subliniind că principiul răspunderii individuale este o piatră de temelie a unui stat juridic modern.
În opinia avocatului eston, autoritățile și Parlamentul Estoniei nu au luat în considerare pe deplin consecințele legii – de exemplu, autoritățile nu au tratat cu suficientă seriozitate soarta bunurilor bisericii. „În timpul lecturii proiectului de lege au fost repetate mai multe întrebări relevante, dar nu s-a dat niciun răspuns. Acest lucru indică graba și lipsa de pregătire din spatele inițiativei legislative. Abia după ce legea a fost adoptată, fostul Ministru de Interne a spus că proprietățile bisericii pot fi transferate statului”, susține Knyazev, adăugând că este dificil de estimat, la ora actuală, valoarea prejudiciului financiar.
Fostul Ministru al Afacerilor Interne, Lauri Läänemets, sugerase anterior că, chiar dacă proprietatea Bisericii este transferată statului, probabil că ar fi returnată „ortodocșilor ruși”. Knyazev rămâne însă rezervat: „Dacă ortodocșii ruși se supun deciziei complet ilegale de a-și schimba Biserica, este posibil să li se permită să folosească în continuare actualele lăcașuri de cult, însă cu prețul pierderii independenței de care se bucură în prezent. Nu există vreo garanție, condiții sau un plan clar, ci doar o idee abstractă formulată de un vicar de pe lângă Patriarhia Ecumenică de Constantinopol”.
Încă nu s-a spus ultimul cuvânt în toată această poveste, dar un lucru este cert: legea nu a reușit deloc să îmbunătățească relațiile dintre minoritatea vorbitorilor de rusă și autorități. Prin urmare, eficiența ei în consolidarea securității interne rămâne extrem de discutabilă.
