Administrația Trump pare să vrea nu doar reașezarea relațiilor economice și politice globale, ci și „resetarea” Americii și extinderea puterilor prezidențiale. Vor accepta americanii acest lucru?
Americanii reacționează la tăvălugul Trump: proteste, acțiuni în instanță, nemulțumiri în creștere
Rezumatul primelor săptămâni al celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă este tulburător, deopotrivă pentru americani și lumea întreagă. Din prima oră a preluării președinției, Donald Trump a dat startul unor modificări fără precedent în istoria Statelor Unite, multe dintre ele fiind deja contestate în justiție. A înființat DOGE ( Departamentul pentru eficientizarea guvernului) condus de multimiliardarul Elon Musk, a luat măsuri pentru a pune capăt dobândirii cetățeniei prin naștere, a declarat că vrea ca SUA să preia Canalul Panama, să obțină Groenlanda de la Danemarca și să anexeze Canada. A declanșat un război al tarifelor pe multiple fronturi – cu țările vecine, Mexic și Canada, cu principalul competitor global al SUA, China, dar și cu partenerul strategic al acesteia, UE. A dat vina pe Volodimir Zelenski și nu pe Vladimir Putin pentru începerea războiului și lista deciziilor, dar și a revocărilor/amânării aplicării/schimbării acestora, este foarte lungă.
La fel de lungă este și lista acțiunilor în justiție inițiate de congresmeni democrați, ONG-uri sau pur și simplu cetățeni afectați de diferite decizii, de exemplu cele de anulare a politicilor privind transgenderii, sau cele privind concedierile în masă din aparatul guvernamental, fără criterii profesionale. De departe, cele mai multe acțiuni în justiție sunt îndreptate împotriva deciziilor DOGE. Până în acest moment sunt nu mai puțin de 24 de dosare pe rolul instanțelor americane. Unele contestă o decizie, altele sunt îndreptate împotriva lui Elon Musk, a cărui calitate în administrația americană este pusă la îndoială. Un judecător i-a cerut deja lui Elon Musk să prezinte documente despre operațiunile de reducere a cheltuielilor, în condițiile în care 14 procurori generali susțin că multimiliardarul a acționat neconstituțional, exercitând puteri rezervate oficialilor confirmați de Senat. Ei spun că aceste documente cerute ar putea clarifica dacă activitatea DOGE trebuie suspendată.
La aceste acțiuni în justiție se adaugă mișcările civice, din ce în ce mai ample. Sunt proteste care îl vizează pe același Elon Musk, de pildă boicotarea companiei al cărui principal acționar este, Tesla, ale cărei vânzări și acțiuni sunt în cădere liberă. Asta l-a costat deja pe Musk miliarde de dolari, așa că miliardarul a cerut ajutorul „șefului” său, care a transformat pentru câteva ore grădina Casei Albe într-un showroom Tesla, în încercarea de a opri această cădere dramatică. Și vicepreședintele J.D. Vance a fost contestat, iar atunci când s-a dus cu familia la schi în Vermont a fost întâmpinat de sute de americani care l-au îndemnat să aleagă o stațiune de schi din Rusia.
Și imaginea lui Donald Trump are de suferit. Un sondaj recent făcut la comanda Reuters, arată că majoritatea americanilor consideră mișcările președintelui de a reașeza economia prea haotice și nu văd cu ochi buni impunerea de tarife unora dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Statelor Unite, decizii care afectează sever bursele. 57% din americani, inclusiv unul din trei republicani, consideră că politicile economice ale președintelui sunt instabile, iar tarifarea excesivă a importurilor a declanșat un război comercial global care se poate întoarce împotriva SUA.
Adăugați la toate acestea și bulversarea mediului de afaceri de deciziile luate în aceste aproape două luni, bulversare care se vede în evoluția negativă a bursei de peste ocean.
Trump crede că alte țări profită de pe urma SUA. Efortul său de reașezare a relațiilor economice ar putea duce însă la recesiune
Donald Trump spune că alte țări au profitat și continuă să profite economic de pe urma Statelor Unite, că practicile lor economice, tarifare și financiare dezavantajează Statele Unite, și că obiectivul său este acela de a reașeza relațiile economice astfel încât acestea să fie corecte. Liderul de la Casa Albă urmărește reducerea deficitului comercial al Statelor Unite, iar acest lucru implică și refacerea producției americane, relocată în ultimele decenii din varii motive, începând cu mâna de lucru mai ieftină și terminând cu reducerea costurilor pentru materia primă.
Refacerea producției americane nu se va întâmpla însă peste noapte, iar timpul lui Donald Trump este limitat. Spun asta gândindu-mă la sistemul politic american, conceput astfel încât puterea să nu fie niciodată concentrată prea în mâna unei singure forțe, cum se întâmplă acum, când Republicanii au Casa Albă și majorități atât în Senat cât și în Camera Reprezentanților. La doi ani de la instalarea unui președinte la Casa Albă, americanii au posibilitatea să schimbe configurația Congresului la așa-numitele „alegeri de la jumătatea mandatului” (midterm elections), când sunt puse în joc toate locurile din Camera Reprezentanților și o treime din cele de la Senat. Cu alte cuvinte, mandatul în forță e practic de doi ani!
Chiar și acest „mandat de forță” este limitat de presiunile care vin din partea publicului, pentru că toți Republicanii din Congres și o parte din cei din Senat vor să fie realeși la capătul celor doi ani, iar asta înseamnă că electoratul trebuie să fie satisfăcut de politicile pe care ei le girează. Or există deja un val în creștere de nemulțumiri cu privire la modul în care gestionează actuala administrație costurile vieții, deși un raport privind rata inflației pe februarie, arată că aceasta a scăzut cu 0,2% față de ianuarie, adică de la 3 la 2,8%. Același raport arată însă că prețurile au crescut peste ținta Federală de 2%. Și este greu să îi explici americanului că oul s-a scumpit din cauza gripei aviare. Și este și mai greu să îi explici că își pierde locul de muncă pentru că DOGE face economii.
Temerea cea mai mare, pe buzele economiștilor americani și de aiurea, este că riscul intrării SUA în recesiune este din ce în ce mai mare, chiar dacă președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, dă asigurări că economia este, deocamdată, stabilă. Banca de investiții JP Morgan crede însă că, dacă Donald Trump va continua cu acest plan de tarife majorate, recesiunea nu va mai fi un risc, ci o certitudine.
It’s NOT JUST the economy, stupid! Miza politică a lui Trump: extinderea puterii președintelui
Donald Trump, un afacerist care a fost obsedat toată viața de fluctuațiile de pe piețele de valori, vine acum și spune senin că „Nu poți urmări cu adevărat bursele”, respingând astfel temerile legate de o posibilă recesiune. Ce s-ar putea ascunde în spatele acestei declarații care nu i-au liniștit deloc pe investitori, bursa continuându-și trendul descrescător?! Poate Trump crede că în spatele avertismentelor privind riscul de recesiune sunt doar oameni de afaceri care nu sunt de acord cu izolaționismul extrem promovat de administrația sa și că până la urmă aceste pierderi se vor opri. Întrebarea care se pune, care vor fi costurile acestor pierderi, nu pentru cei bogați, ci pentru oamenii simpli din America, mulți dintre ei având economiile sau pensiile pe bursă? Iar costurile economice aduc și costuri politice – adică o scădere a popularității președintelui și o creștere a nervozității populare.
Dacă planul este să reseteze economia americană și geostrategia, abandonând chiar și aliați, lui Donald Trump s-ar putea să nu-i pese. Și nu i-ar păsa pentru că, încă din prima oră a acestui mandat, Donald trump lucrează la reformarea puterii executive. În spatele restângerilor de activitate din mai multe agenții și departamente guvernamentale, administrația urmărește să elimine o serie de limitări impuse puterii președintelui, prin adoptarea de legi și înființarea de instituții independente, după scandalul Watergate, care în esență a plecat de la abuzarea puterilor președinției de către ocupantul de atunci al Casei Albe, Richard Nixon. John Yoo, un jurist conservator, care a lucrat în Departamentul Justiției în timpul administrației George W. Bush, a declarat că la baza acestui demers de resetare a atribuțiilor prezidențiale se află o linie de gândire populară în cadrul cercurilor politice ultra-conservatoare, potrivit căreia Constituția Statelor Unite ar prevede ca întreaga putere executivă trebuie concentrată într-o singură persoană, președintele. Cu alte cuvinte, acesta ar trebui să aibă puterea de a conduce ramura executivă după bunul plac – iar asta include și libertatea deplină de a angaja sau concedia pe cine dorește. Această linie de gândire a fost asumată explicit de adjunctul șefului de cabinet al lui Donald Trump, Stephen: „Un președinte este ales de întregul popor american. El este singurul oficial din întregul guvern care este ales de întreaga națiune. Nu-i așa? Judecătorii sunt numiți. Membrii Congresului sunt aleși la nivel de district sau de stat. Doar un singur om. Și Constituția, articolul 2, are o clauză, cunoscută sub numele de clauză de atribuire, și spune: Puterea executivă va fi învestită unui președinte, la singular.”
Deocamdată, instanțele federale verifică limitele puterii lui Trump prin cele peste 100 de acțiuni deschise care contestă acțiunile sale executive. Dar instanțele nu se mișcă la fel de repede ca pixul lui Donald Trump,iar toate aceste acțiuni vor testa, mai devreme sau mai târziu, Curtea Supremă de care liderul de la Casa Albă are nevoie ca să rupă barierele de care vorbeam mai devreme. Și dacă va reuși, ar începe, într-adevăr o nouă epocă a politicii americane cu puține controale sau deloc asupra președintelui și agențiilor politizate.
