Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a devenit un fel de test de loialitate față de Letonia pentru vedetele culturale și sportive letone. Cei care au „flirtat” sau chiar au colaborat cu Rusia au căzut în dizgrație. În prezent, la fel ca în societate per ansamblu, emoțiile s-au temperat, dar undeva, în subconștient, războiul este încă omniprezent.
După atacul Rusiei, majoritatea letonilor s-au solidarizat cu Ucraina
La câteva zile după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie 2022, Letonia a organizat probabil cea mai mare demonstrație de la recâștigarea independenței în 1991. Aproximativ 30.000 de oameni au ieșit în stradă pentru a sprijini Ucraina. Publicul a fost șocat, iar vedetele culturale și sportive nu au stat deoparte. De exemplu, bine-cunoscutul regizor și actor Intars Rešetins s-a deplasat pentru a-i ajuta pe refugiați, conducându-i din Ucraina în Letonia. Între timp, la Riga, vizavi de ambasada Rusiei, a avut loc un concert în sprijinul Ucrainei, la care au participat multe vedete locale. Un eveniment identic a avut loc și în 2023. Cântărețul Ralfs Eilands a subliniat că războiul este încă în desfășurare și că lumea trebuie să continue să sprijine Ucraina, „moral și financiar”.
Nici comunitatea sportivă nu s-a lăsat mai prejos. De exemplu, tineri jucători de hochei ucraineni s-au mutat în orașele letone Valmiera and Daugavpils. Cu sprijinul personal al antrenorului principal al naționalei de baschet a Ucrainei de la acea vreme, un specialist leton, Ainārs Bagatskis, naționala Ucrainei și-a jucat meciurile de acasă la Riga. Vedetele lumii sportive au fost cele mai prudente in declarații. Au existat chiar acuzații despre anumite motive pentru care sportivii letoni ar fi atât de tăcuți. Doi dintre puținii care și-au exprimat clar părerea au fost atacantul echipei de fotbal letone Roberts Uldriķis și jucătorul echipei de baschet Dāvis Bertāns, pe atunci jucător la clubul NBA Dallas "Mavericks". "Încă din copilărie, am auzit povești de la bunici și părinți, am văzut filme și am citit articole despre cum a fost Letonia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și ca parte a URSS. Nu cred că voi trece prin așa ceva în viața mea", a scris Uldriķis pe Facebook . "Dacă trupele rusești se îndreaptă spre Europa, statele baltice vor fi prima țintă. Trebuie să fim pregătiți", a spus un baschetbalist leton după unul dintre jocurile obișnuite din NBA.
Jurnalistul sportiv Ilmārs Stūriška a declarat pentru Veridica că sportivii susțin Ucraina mai mult decât sugerează poziția lor publică. "Nu au făcut niciodată comentarii politice. De ce ar trebui să o facă acum?" întreabă jurnalistul. Sportivii au puțină autoritate în chestiuni din afara sportului și se întâmplă foarte rar ca vreunul dintre ei să vorbească despre politică sau alte subiecte. Chiar dacă sunt întrebați, sunt reticenți în a vorbi, spune Stuřiška. Cu toate acestea, unii dintre ei, amenințând că nu vor participa la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, nu și-au ascuns atitudinea. Jucătoarea de volei pe plajă Tīna Graudiņa a purtat, la Jocurile Olimpice, panglici în culorile Ucrainei, în timp ce baschetbalistul Dāvis Rozītis a absolvit cursurile pentru rezerviști ai Armatei Letone. Sunt zvonuri și că unii sportivi sunt pro-Kremlin, dar nimeni nu știe câți, spune Stūriška. "Ca pondere în societate, la modul general, nu este un număr mic. Este clar că vorbim despre partea rusofonă", adaugă el.
Sprijinul pentru Rusia i-ar putea costa pe unii cariera
Deși personalitățile culturale și sportive letone nu își exprimă deschis sprijinul pentru Rusia, unii nu au evitat cooperarea cu Rusia sau au încercat să ia o poziție neutră. În ambele cazuri, acești oameni au trebuit să facă față cel puțin oprobiului (partea pro-ucraineană a societății). Au fost și situații în care consecințele au fost mai grave – excluderea din echipa națională sau posibila excludere dintr-o organizație sportivă. Întrucât invadarea Ucrainei de către Rusia este considerată o amenințare existențială în Letonia, atitudinea față de cei care gândesc diferit este dură.
În decembrie 2024 s-a aflat că doi traducători, scriitori și poeți letoni – Vija Laganovska și Sergejs Moreino – participaseră la un congres sponsorizat de guvernul rus la Moscova, numit „Traducerea literară ca mijloc de diplomație culturală”. „Probabil vor fi forțați să părăsească Uniunea Scriitorilor din Letonia”, a declarat șeful sindicatului, scriitorul Arno Jundze, pentru „Veridica”.
Valurile în comunitatea sportivă au fost și mai mari. Pugilistul cândva popular și de renume mondial Mairis Briedis a anunțat la începutul invaziei din 2022 că nu va ține partea nimănui. Mai târziu s-a dus în Ucraina , unde s-a întâlnit cu un alt celebru fost boxer care este acum primarul Kievului, Vitaly Klitschko. Cu toate acestea, sportivul, al cărui slogan fusese cândva „Oamenii mei - aurul meu”, nu și-a recăpătat niciodată reputația. De asemenea, doi jucători de hochei pe gheață din echipa națională au decis să joace pentru cluburi rusești. Costul acestui pas: excluderea ireversibilă din echipa națională. De asemenea, în 2024, fotbalistul naționalei de tineret a Letoniei, Glebs Žaleiko, și-a apărat mama, care s-a certat cu fanii care înjurau „Putin huilo!”. Mama lui Žaleiko le-a amintit fanilor că tancurile lui Putin ar putea intra și în Letonia. Acest scandal l-a costat foarte mult pe fotbalist și, până în 2025, el a continuat să afirme că a condamnat Rusia și pe Putin.
Incidente similare au avut loc și în cazul altor foști sau actuali sportivi și antrenori. Rezultatul a fost cel puțin o lovitură semnificativă pentru reputația lor. Au fost si momente stânjenitoare în această atmosfera tensionată. Poate cel mai faimos sportiv leton din lume, Kristaps Porziņģis, care joacă pentru clubul NBA, întrebat despre situația din Ucraina, a răspuns că „trebuie să mai cercetez puțin”. Baschetbalistul, a cărui loialitate față de Letonia nu a fost niciodată pusă la îndoială, s-a corectat chiar în aceeași zi și a scris pe rețelele sociale: „M-am exprimat prost, dar este clar că poziția mea este împotriva acțiunilor Rusiei”.
Ar trebui letonii să participe la evenimente culturale și sportive în care apar (pro)ruși?
Povestea „Letonia, Rusia, cultură și sport” nu s-a încheiat încă. Scriitoarea Maija Pohodņeva încă face lumânări pentru tranșee, în timp ce scriitorilor ucraineni din orașul leton Ventspils li s-a oferit ocazia de a-și continua activitatea literară. „Așa îi putem ajuta zilnic”, spune Jundze. După Al Doilea Război Mondial, scriitorii letoni au făcut muncă necalificată în Occident, dar astăzi ucrainenii nu ar trebui să sufere o soartă similară, explică el. Unii scriitori letoni au început să scrie despre război, dar unii se gândesc dacă merită să facă ceva în acest sens, pentru că „într-o zi ar putea să cadă o bombă și în capul tău”. Jundze recunoaște că nu știe care sunt sentimentele scriitorilor letoni de limbă rusă. În calitate de traducători, ei nu au ce face, pentru că în prezent cultura rusă este exclusă, așa că s-au dat și ei deoparte. Dar nu există nicio soluție. "Războiul este în desfășurare. Cum pot să iubesc cultura rusă? Cum să iubesc ceva care mă amenință să ucid?" se întreabă el retoric și admite că ar putea exista și scriitori pro-Kremlin, însă nimeni nu a spus-o deschis.
În această vară, muzicianul sârb pro-Kremlin Goran Bregovic va concerta în Letonia. „Uneori, conștiința cuiva îi permite să-l invite pe Goran Bregović la Jūrmala [orașul leton]”, zâmbește trist Jundze. El admite că, spre deosebire de ultimii ani ai ocupației sovietice, personalitățile culturale din Letonia de astăzi nu au nicio autoritate. Acum, situația este neclară, spune Jundze.
Comunitatea sportivă se confruntă cu o provocare și mai mare. Letonia va găzdui Campionatul European de futsal, la care va participa și Belarus. Cu toate acestea, legea sportului din Letonia interzice echipelor letone să joace cu sportivi din Rusia și Belarus. Federația letonă de fotbal nu știe încă ce să facă și se va consulta cu guvernul leton. Echipa de hochei letonă se poate găsi într-o situație și mai dureroasă. Anul trecut a câștigat dreptul de a juca la turneul olimpic de hochei din 2026. Se vorbește tot mai mult că și echipa rusă ar putea participa. Ambele echipe ar fi în aceeași grupă, ceea ce înseamnă că o partidă între cele două ar fi inevitabilă. Căpitanul echipei de hochei Kaspars Daugaviņš admite că, „atâta timp cât războiul va continua, noi [jucătorii de hochei] sperăm că Rusia nu va avea voie să joace”. El crede că decizia ar trebui luată de guvernul leton, nu de sportivi.
Anul trecut, comunitatea sportivă letonă a dezbătut dacă să participe la Jocurile Olimpice de la Paris dacă sportivii ruși participau chiar și fără drapelul național, sub culorile Comitetului Olimpic. Ucraina a decis să participe, așa că Letonia i-a urmat exemplul. Totuși, de data aceasta jucătorii ucraineni de futsal nu vor juca la Riga, iar hocheiștii nu s-au calificat la turneul olimpic. Astfel, Letonia nu va avea șansa să se bazeze pe decizia ucraineană.
