Este jurnalist de 20 de ani. A lucrat ca reporter pentru Radioul Public din Polonia și a fost corespondent de război în Irak. În urmă cu zece ani a decis să se axeze pe presa scrisă și de atunci este șef al secției externe la revista Twój Styl și redactor-șef al revistei Malemen. Anul acesta a lansat podcastul premiat Odpowiednik.
Donald Tusk încearcă să elibereze o instanță capturată politic. Metodele sale riscă însă să adâncească disputa privind legitimitatea de a interpreta legea.
Polonia a devenit elevul-model al NATO pe flancul estic. Clasa sa politică pare însă incapabilă să decidă dacă este momentul pentru bilanțuri triumfaliste, pentru calcule electorale sau pentru măsuri mai ferme. Iar acest lucru este îngrijorător.
Un șir de tatonări rusești de-a lungul flancului estic al NATO testează la limită nervii Varșoviei și sistemul de apărare aeriană al țării, în timp ce Alianța dezbate modalitățile de răspuns.
Rusia ar putea pregăti o operațiune – hibridă, sub steag fals, sau chiar un atac limitat – împotriva unei țări NATO, pentru a testa răspunsul Alianței. Momentul actual, în care mari puteri occidentale sunt distrase (probleme politice interne, războiul din Iran etc.) ar fi unul prielnic pentru Moscova, iar țintele cele mai probabile sunt considerate Polonia și statele baltice.
Absența lui Volodimir Zelenski la Conferința privind reconstrucția Ucrainei, găzduită de Polonia, a reflectat cea mai gravă ruptură politică dintre Varșovia și Kiev de la invazia pe scară largă a Rusiei din 2022. Mulți spun că, în pofida acestor fricțiuni cauzate de perspective diferite asupra istoriei, Polonia și Ucraina sunt forțate să își mențină parteneriatul. Deocamdată însă, Rusia savurează spectacolul.
Cea mai mare bursă de criptomonede din Polonia a fost implicată într-un scandal de proporții, pe fondul unor acuzații de fraudă, spălare de bani, influență politică și legături cu celebra „Tambovskaya Bratva”. Această organizație criminală rusă a fost asociată cu mediul politic și de afaceri din Sankt Petersburg în perioada ascensiunii la putere a lui Putin.
La mijlocul lunii octombrie, generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa și șeful forțelor americane de pe continent, a declarat în marja Forumului de Securitate de la Varșovia că se bucură să vorbească într-un oraș „unde descurajarea este tratată cu toată seriozitatea”.
otrivit unor surse din serviciile secrete britanice, Vladimir Putin pregătește o formă de confruntare directă cu NATO în următoarele câteva luni. Scopul declarat ar fi acela de a testa noul guvern britanic condus de Andy Burnham, care l-a succedat pe Keir Starmer în funcția de prim-ministru, în timp ce atenția lui Donald Trump este acaparată de Iran. Se spune că Moscova consideră că tranziția politică de la Londra, diviziunile din cadrul conducerii Ucrainei și distragerea atenției americane creează o oportunitate de a testa punctele slabe fără a declanșa neapărat un război pe scară largă. Evaluări similare privind o posibilă provocare rusă împotriva unui stat baltic sau a Poloniei au fost formulate de mai multe alte țări occidentale, inclusiv de SUA. Avertismentul nu se referă la o ofensivă blindată prin Coridorul Suwałki. Este vorba despre o presiune calibrată, menită să scoată la vedere incertitudinea. Este imposibil de verificat public dacă această evaluare este corectă. Datele furnizate de serviciile de informații reflectă probabilități, nu certitudini. Cu toate acestea, tiparul pe care îl descriu – intensificarea activității din „zona gri” în momentele în care se percepe o distragere a atenției Occidentului – corespunde comportamentului Rusiei începând din 2022.
Rafał Trzaskowski a venit cu o platformă. Karol Nawrocki a venit cu un plan de luptă, și a câștigat. Ce demonstrează alegerile din 2025 despre starea de spirit din Polonia, de ce a pierdut Trzaskowski și ce prevestește președinția lui Nawrocki pentru relațiile Varșoviei cu UE, Ucraina și SUA?
Alegerile prezidențiale din Polonia au intrat în al doilea tur, dar distanța dintre primii doi candidați a fost foarte mică. În primul tur de scrutin, care a avut loc duminica trecută, liberalul Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei și candidatul Coaliției Civice pro-europene (KO), l-a devansat la limită pe Karol Nawrocki, un istoric conservator susținut de partidul Lege și Justiție (PiS). Trzaskowski a obținut 31,36% din voturi, față de 29,54% Nawrocki. Cei doi se vor înfrunta în turul doi, programat pe 1 iunie. Însă ceea ce ar fi trebuit să fie un moment de optimism prudent pentru centriștii polonezi, aflați în mare dificultate în acest scrutin electoral, a scos la iveală o realitate mult mai elocventă: apariția unei drepte radicale care nu mai există doar la periferia peisajului politic. O extremă dreaptă organizată, vizibilă și din ce în ce mai normalizată.
Spectrul interferențelor străine planează asupra viitoarelor alegeri prezidențiale din Polonia. Într-o epocă în care atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare au devenit instrumente ale acțiunii de stat, nu se mai pune întrebarea dacă Rusia va încerca să se amestece, ci mai degrabă cum – și în ce măsură – va reuși. Se va confrunta Varșovia cu o versiune a scenariului românesc, în care actori ruși au perturbat alegerile? Dar mai important, este Polonia pregătită să reziste atacului?
Polonia are de ani de zile relații strânse atât cu SUA cât și cu Ucraina, ambele fiind văzute ca vitale pentru securitatea sa. Schimbările apărute în politica Washingtonului forțează Varșovia să-și regândească viitorul, dar politicienii polonezi par să nu reușească să treacă peste neînțelegerile dintre ei.
Conservatorii polonezi au pierdut alegerile, dar își mențin pârghiile în stat prin oamenii numiți și legile adoptate cât timp s-au aflat la putere. PiS vrea să profite și de fracționarea adversarilor săi.
Opoziția liberală din Polonia speră să întrerupă perioada lungă de guvernare a PiS odată cu alegerile din 15 octombrie. Conservatorii mizează pe înăsprirea tonului față de Ucraina și UE
De la atacuri cibernetice la sabotarea transporturilor feroviare, Polonia se confruntă în ultimele luni cu un val de incidente, dintre care majoritatea poartă amprenta serviciilor de informații ruse.
O carte și un film documentar care susțin că Papa Ioan Paul al II-lea a știut despre și a acoperit abuzuri sexuale împotriva copiilor provoacă un scandal uriaș în Polonia sa natală, unde fostul Suveran Pontif este venerat. Conservatorii și extrema-dreaptă s-au luptat cu ghearele și cu dinții să apere „bunul renume” al lui Ioan Paul al II-lea și par hotărâți să folosească scandalul în avantajul lor la viitoarele alegeri.
Polonia s-a poziționat ca unul dintre principalii susținători ai Ucrainei: a permis ca teritoriul său să fie folosit pentru livrări de armament, a fost ea însăși un important furnizor de echipamente militare și și-a convins aliații din NATO să sprijine și mai mult Ucraina. În paralel, Varșovia este angrenată și într-un proces de consolidare a propriei armate. Toate acestea arată o poziționare a Poloniei într-un actor-cheie al securității europene, un actor care este însă tot mai expus la tezele propagandei rusești.
După ce Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei la începutul lui 2022, milioane de civili au fugit în Occident, departe de pericol. Mulți au ales să rămână în Polonia. Au primit ceva ajutoare din partea statului, dar cel mai mult au fost sprijiniți de o rețea de voluntari care le-au pus la dispoziție tot ce le-a trebuit, de la strictul necesar până la locuințe și locuri de muncă. Unsprezece luni mai târziu, în timp ce unii dintre polonezi simt că au cam încept să îi obosească refugiații, aceștia din urmă tot mai încearcă să se integreze în societate și, în același timp, să depășească și trauma provocată de război.
Conservatorii polonezi se îndreaptă spre o a doua înfrângere în 6 luni, de data aceasta la alegerile locale. Între timp, pro-europenii încearcă să reseteze sistemul iar pro-rușii sunt din ce în ce mai vocali.