Este jurnalist de 20 de ani. A lucrat ca reporter pentru Radioul Public din Polonia și a fost corespondent de război în Irak. În urmă cu zece ani a decis să se axeze pe presa scrisă și de atunci este șef al secției externe la revista Twój Styl și redactor-șef al revistei Malemen. Anul acesta a lansat podcastul premiat Odpowiednik.
Conservatorii polonezi se îndreaptă spre o a doua înfrângere în 6 luni, de data aceasta la alegerile locale. Între timp, pro-europenii încearcă să reseteze sistemul iar pro-rușii sunt din ce în ce mai vocali.
Conservatorii polonezi au pierdut alegerile, dar își mențin pârghiile în stat prin oamenii numiți și legile adoptate cât timp s-au aflat la putere. PiS vrea să profite și de fracționarea adversarilor săi.
Opoziția liberală din Polonia speră să întrerupă perioada lungă de guvernare a PiS odată cu alegerile din 15 octombrie. Conservatorii mizează pe înăsprirea tonului față de Ucraina și UE
De la atacuri cibernetice la sabotarea transporturilor feroviare, Polonia se confruntă în ultimele luni cu un val de incidente, dintre care majoritatea poartă amprenta serviciilor de informații ruse.
O carte și un film documentar care susțin că Papa Ioan Paul al II-lea a știut despre și a acoperit abuzuri sexuale împotriva copiilor provoacă un scandal uriaș în Polonia sa natală, unde fostul Suveran Pontif este venerat. Conservatorii și extrema-dreaptă s-au luptat cu ghearele și cu dinții să apere „bunul renume” al lui Ioan Paul al II-lea și par hotărâți să folosească scandalul în avantajul lor la viitoarele alegeri.
Polonia s-a poziționat ca unul dintre principalii susținători ai Ucrainei: a permis ca teritoriul său să fie folosit pentru livrări de armament, a fost ea însăși un important furnizor de echipamente militare și și-a convins aliații din NATO să sprijine și mai mult Ucraina. În paralel, Varșovia este angrenată și într-un proces de consolidare a propriei armate. Toate acestea arată o poziționare a Poloniei într-un actor-cheie al securității europene, un actor care este însă tot mai expus la tezele propagandei rusești.
După ce Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei la începutul lui 2022, milioane de civili au fugit în Occident, departe de pericol. Mulți au ales să rămână în Polonia. Au primit ceva ajutoare din partea statului, dar cel mai mult au fost sprijiniți de o rețea de voluntari care le-au pus la dispoziție tot ce le-a trebuit, de la strictul necesar până la locuințe și locuri de muncă. Unsprezece luni mai târziu, în timp ce unii dintre polonezi simt că au cam încept să îi obosească refugiații, aceștia din urmă tot mai încearcă să se integreze în societate și, în același timp, să depășească și trauma provocată de război.
Polonezii au parte în campania electorală de candidați bizari, dezbateri care n-au legătură cu atribuțiile președintelui și discursuri influențate de narațiuni rusești și ideologia MAGA.
Spectrul interferențelor străine planează asupra viitoarelor alegeri prezidențiale din Polonia. Se va confrunta Varșovia cu o versiune a scenariului românesc, în care actori ruși au perturbat alegerile? Dar mai important, este Polonia pregătită să reziste atacului?
Polonia are de ani de zile relații strânse atât cu SUA cât și cu Ucraina, ambele fiind văzute ca vitale pentru securitatea sa. Schimbările apărute în politica Washingtonului forțează Varșovia să-și regândească viitorul, dar politicienii polonezi par să nu reușească să treacă peste neînțelegerile dintre ei.
Într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu tensiuni geopolitice, incertitudini economice și amenințări externe, Polonia își propune să o direcționeze către un viitor care acordă prioritate securității, rezilienței și consolidării solidarității dintre statele membre.
În 2025, în Polonia vor avea loc alegeri prezidențiale. Unele voci atrag atenția că trebuie luat în calcul scenariul în care Rusia va influența rezultatul alegerilor, așa cum s-a întâmplat în România.
Pe fondul războiului din Ucraina, Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva țărilor NATO. Aflată în prima linie a acestei campanii rusești, Polonia se confruntă cu un număr tot mai mare de sabotaje.
Spectrul interferențelor străine planează asupra viitoarelor alegeri prezidențiale din Polonia. Într-o epocă în care atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare au devenit instrumente ale acțiunii de stat, nu se mai pune întrebarea dacă Rusia va încerca să se amestece, ci mai degrabă cum – și în ce măsură – va reuși. Se va confrunta Varșovia cu o versiune a scenariului românesc, în care actori ruși au perturbat alegerile? Dar mai important, este Polonia pregătită să reziste atacului?
Polonia are de ani de zile relații strânse atât cu SUA cât și cu Ucraina, ambele fiind văzute ca vitale pentru securitatea sa. Schimbările apărute în politica Washingtonului forțează Varșovia să-și regândească viitorul, dar politicienii polonezi par să nu reușească să treacă peste neînțelegerile dintre ei.
Președinția poloneză vine într-un moment în care Europa se confruntă cu o multitudine de provocări: tensiuni geopolitice, incertitudini economice și necesitatea unei solidarități crescute în fața amenințărilor externe. Astfel, în următoarele șase luni, Polonia își propune să orienteze UE către un viitor care acordă prioritate securității, rezilienței și reînnoirii solidarității între statele membre.
Pe măsură ce Polonia se apropie de un punct critic în evoluția sa democratică, discuțiile privind rolului președintelui scot în evidență nevoia unor schimbări sistemice cu scopul de a proteja viitorul politic al țării.
Prin operațiuni de tipul „Lucky Strike”, încercări de sabotare a aeronavelor de transport de marfă și infiltrarea sectoarelor critice, operațiunile secrete ale Rusiei au adus Polonia în centrul atenției, transformând-o într-una din principalele ținte ale strategiei Moscovei de a destabiliza Europa.
Titluri precum „Imposibilul a devenit posibil!” au descris victoria Platofrmei Civice (PO), în timp ce alegerile au fost catalogate drept unul dintre cele mai semnificative momente democratice din istoria recentă a Poloniei.