Este jurnalist de 20 de ani. A lucrat ca reporter pentru Radioul Public din Polonia și a fost corespondent de război în Irak. În urmă cu zece ani a decis să se axeze pe presa scrisă și de atunci este șef al secției externe la revista Twój Styl și redactor-șef al revistei Malemen. Anul acesta a lansat podcastul premiat Odpowiednik.
O carte și un film documentar care susțin că Papa Ioan Paul al II-lea a știut despre și a acoperit abuzuri sexuale împotriva copiilor provoacă un scandal uriaș în Polonia sa natală, unde fostul Suveran Pontif este venerat. Conservatorii și extrema-dreaptă s-au luptat cu ghearele și cu dinții să apere „bunul renume” al lui Ioan Paul al II-lea și par hotărâți să folosească scandalul în avantajul lor la viitoarele alegeri.
Polonia s-a poziționat ca unul dintre principalii susținători ai Ucrainei: a permis ca teritoriul său să fie folosit pentru livrări de armament, a fost ea însăși un important furnizor de echipamente militare și și-a convins aliații din NATO să sprijine și mai mult Ucraina. În paralel, Varșovia este angrenată și într-un proces de consolidare a propriei armate. Toate acestea arată o poziționare a Poloniei într-un actor-cheie al securității europene, un actor care este însă tot mai expus la tezele propagandei rusești.
După ce Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei la începutul lui 2022, milioane de civili au fugit în Occident, departe de pericol. Mulți au ales să rămână în Polonia. Au primit ceva ajutoare din partea statului, dar cel mai mult au fost sprijiniți de o rețea de voluntari care le-au pus la dispoziție tot ce le-a trebuit, de la strictul necesar până la locuințe și locuri de muncă. Unsprezece luni mai târziu, în timp ce unii dintre polonezi simt că au cam încept să îi obosească refugiații, aceștia din urmă tot mai încearcă să se integreze în societate și, în același timp, să depășească și trauma provocată de război.
Polonia ocupă locul șase în Europa în ceea ce privește amenințările cibernetice. Țintele nu sunt doar firmele private și utilizatorii de internet, ci din ce în ce mai mult spitalele, companiile de transport, băncile și toate sectoarele administrative. Autoritățile avertizează că atacurile se vor intensifica, iar în spatele lor se află Federația Rusă, care vrea să destabilizeze Polonia pentru rolul jucat de această țară în sprijinirea Ucrainei.
Guvernarea conservatoare a Poloniei se arată tot mai critică față de Germania, în virtutea unui conflict „istoric” care, în cea mai mare măsură, este imaginar. Sentimentele anti-germane se confundă, uneori, cu cele anti-UE, și chiar și Rusia, inamicul tradițional al Poloniei, e privită cu mai multă îngăduință. Să fie acesta un prim semn că se pregătește un Polexit?
Conservatorii polonezi sunt, de ani de zile, printre cei mai virulenți critici ai Rusiei din Europa. Dincolo de retorică însă, politicile – și ideologia lor – sunt atât de asemănătoare cu ceea ce promovează Rusia în state membre UE, încât par a fi scrise la Moscova.
Relațiile NATO-Rusia au ajuns la cel mai scăzut nivel din istorie, în urma invaziei Ucrainei de către aceasta din urmă, iar în acest context, teritoriul care leagă Polonia de Lituania a ajuns în centrul atenției. Coridorul Suwałki se învecinează cu enclava Kaliningrad din Rusia. Ar putea fi o țintă ten-tantă, deoarece controlul asupra acestuia ar ajuta Rusia să taie legătura terestră dintre NATO și membrii săi baltici. De asemenea, ar putea fi folosit, de data aceasta de către Alianță, pentru a izola și mai mult Kaliningradul. Este Coridorul Suwałki butoiul de pulbere dintre NATO și Rusia?
Polonia este unul din statele NATO cu cele mai reci relații cu Rusia. Varșovia și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la agresivitatea Moscovei în regiune, a cerut consolidarea prezenței NATO în flancul estic și a lansat un program ambițios de echipare a forțelor sale armate. Este, însă, Polonia capabilă să reziste, în cazul unui atac, suficient de mult până vin ajutoare?
Susținerea fără echivoc a Poloniei față de Ucraina au făcut uitate, pentru moment, fricțiunile dintre Varșovia și aliații săi occidentali. Problemele ar putea reveni însă, având în vedere că Partidul Lege și Justiție al lui Jarosław Kaczyński nu pare să renunțe la politicile sale ultra-conservatoare sau la eforturile de a controla agenda publică și instituțiile statului.
Sâmbătă, 6 martie, a 11-a zi de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia, numărul de refugiați Ucraineni în Polonia depășise un milion. Ce se întâmplă la punctele de trecere a frontierei și în orașe? Este Polonia pregătită să accepte milioane de refugiați? Michal Kukawski relatează pentru Veridica din epicentrul crizei refugiaților ucraineni, o criză care ar putea să se acutizeze în curând.
Biserica Catolică din Polonia continuă să fie Biserica cu cea mai mare influență politică din lumea creștină. Și-a atins cele mai multe obiective politice, inclusiv interzicerea avortului. Datorită sprijinului asigurat de guvernul de dreapta (dar și de liberalii la conducere în Varșovia), cu siguranța a devenit și mai bogată. De ce este Biserica Catolica așa de puternică în Polonia și care este prețul pe care va trebui sa îl plătească în schimb?
Mii de migranți au fost blocați, la granița dintre Polonia și Belarus, între forțele de securitate ale celor două țări. UE și NATO denunță un atac hibrid, Belarusul neagă și se bazează pe sprijinul Rusiei, iar Putin își face propriul joc.
Guvernul polonez amplifică conflictul cu Bruxelles, iar polonezii ies în stradă pentru a susține apartenența la UE. Dacă ne uităm însă mai îndeaproape la ce se întâmplă, pare că lucrurile nu sunt chiar așa de simple cum și-ar dori presa occidentală să fie.
De o lună deja, are loc tragedia celor 32 de cetățeni afgani care au rămas blocați în zona neutră la granița polono-belarusă din cauza șicanelor politice dintre Aleksandr Lukașenko și Jaroslaw Kaczynski. La granița letono-lituaniană situația e similară. Dintre toate țările, guvernul Poloniei pare să nu facă deloc față situației. De ce?
Donald Tusk s-a reîntors în Polonia. Obiectivul său principal este să preia puterea de la Kaczyński și guvernul de dreapta format de Partidul Lege și Justiție (PiS). Cum intenționează să facă acest lucru și ce șanse de succes are?
Rețelele de socializare alternative au apărut și în țările-problemă ale UE, Polonia și Ungaria, unde dreapta și extrema-dreaptă sunt în căutarea unor platforme care să nu restricționeze postările cu un conținut radical. Aceste rețele au apărut în condițiile în care atât regimul Kaczyński, cât și cel condus de Viktor Orban, exercită deja un control semnificativ asupra mass-mediei din țările lor.
O mișcare religioasă din Polonia, cu legături în Brazilia și ramificații în cadrul administrației de la Varșovia, este în spatele unei adevărate ofensive prin care încearcă să impună o agendă ultra-conservatoare în state catolice din UE.
În ultimii ani, relațiile dintre Polonia și Rusia au fost marcate de tensiuni izvorâte din felul în care fiecare parte a ales să interpreteze istoria secolului al XX-lea. Neavând o imagine clară și roz a viitorului, Rusia manipulează din ce în ce mai agresiv trecutul. Dar și guvernul polonez folosește la rândul său metode radicale pentru a-și impune propria viziune asupra istoriei. Care sunt avantajele și dezavantajele acestor politici agresive de rescriere a istoriei?
Polonia urmează calea bătută de Ungaria și prim-ministrul acesteia. După ce și-a adus sub control Tribunalul Constituțional și Curtea Supremă, guvernul naționalist al partidului Lege și Justiție a început să sufoce fără milă organizațiile de presă independente și să restricționeze libertatea de exprimare. În curând, magnatul media Tadeusz Rydzyk ar putea să devină cea mai importantă persoană fără funcție publică din Polonia și cel mai puternic jucător de pe piața media, în afară de radiodifuzorul public. Este preot, om de afaceri și prieten apropiat al multor politicieni de dreapta.
Protestele femeilor și tinerilor din Polonia durează, deja, de trei luni. Poliția și-a intensificat acțiunile împotriva lor și a trimis în stradă agenți care, de obicei, sunt folosiți împotriva celor mai periculoși infractori ai țării. Guvernul, pe de altă parte, a pregătit o lege care le impune manifestanților să accepte amenzi penale. Efecte: mâini și picioare rupte, arestări abuzive, instanțe super-aglomerate și ineficiente și o și mai mare furie în societate.