Este jurnalist de 20 de ani. A lucrat ca reporter pentru Radioul Public din Polonia și a fost corespondent de război în Irak. În urmă cu zece ani a decis să se axeze pe presa scrisă și de atunci este șef al secției externe la revista Twój Styl și redactor-șef al revistei Malemen. Anul acesta a lansat podcastul premiat Odpowiednik.
Conservatorii polonezi se îndreaptă spre o a doua înfrângere în 6 luni, de data aceasta la alegerile locale. Între timp, pro-europenii încearcă să reseteze sistemul iar pro-rușii sunt din ce în ce mai vocali.
Conservatorii polonezi au pierdut alegerile, dar își mențin pârghiile în stat prin oamenii numiți și legile adoptate cât timp s-au aflat la putere. PiS vrea să profite și de fracționarea adversarilor săi.
Opoziția liberală din Polonia speră să întrerupă perioada lungă de guvernare a PiS odată cu alegerile din 15 octombrie. Conservatorii mizează pe înăsprirea tonului față de Ucraina și UE
De la atacuri cibernetice la sabotarea transporturilor feroviare, Polonia se confruntă în ultimele luni cu un val de incidente, dintre care majoritatea poartă amprenta serviciilor de informații ruse.
O carte și un film documentar care susțin că Papa Ioan Paul al II-lea a știut despre și a acoperit abuzuri sexuale împotriva copiilor provoacă un scandal uriaș în Polonia sa natală, unde fostul Suveran Pontif este venerat. Conservatorii și extrema-dreaptă s-au luptat cu ghearele și cu dinții să apere „bunul renume” al lui Ioan Paul al II-lea și par hotărâți să folosească scandalul în avantajul lor la viitoarele alegeri.
Polonia s-a poziționat ca unul dintre principalii susținători ai Ucrainei: a permis ca teritoriul său să fie folosit pentru livrări de armament, a fost ea însăși un important furnizor de echipamente militare și și-a convins aliații din NATO să sprijine și mai mult Ucraina. În paralel, Varșovia este angrenată și într-un proces de consolidare a propriei armate. Toate acestea arată o poziționare a Poloniei într-un actor-cheie al securității europene, un actor care este însă tot mai expus la tezele propagandei rusești.
După ce Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei la începutul lui 2022, milioane de civili au fugit în Occident, departe de pericol. Mulți au ales să rămână în Polonia. Au primit ceva ajutoare din partea statului, dar cel mai mult au fost sprijiniți de o rețea de voluntari care le-au pus la dispoziție tot ce le-a trebuit, de la strictul necesar până la locuințe și locuri de muncă. Unsprezece luni mai târziu, în timp ce unii dintre polonezi simt că au cam încept să îi obosească refugiații, aceștia din urmă tot mai încearcă să se integreze în societate și, în același timp, să depășească și trauma provocată de război.
Victoria lui Karol Nawrocki în alegerile prezidențiale din Polonia e o adevărată lovitură dată de liderul PiS, Jarosław Kaczyński. Misiunea lui Nawrocki va fi să blocheze guvernul pro-UE al lui Donald Tusk.
Va putea candidatul pro-european să câștige alegerile într-o țară unde dreapta naționalistă câștigă din ce în ce mai mult teren în preferințele electoratului?
Polonezii au parte în campania electorală de candidați bizari, dezbateri care n-au legătură cu atribuțiile președintelui și discursuri influențate de narațiuni rusești și ideologia MAGA.
Spectrul interferențelor străine planează asupra viitoarelor alegeri prezidențiale din Polonia. Se va confrunta Varșovia cu o versiune a scenariului românesc, în care actori ruși au perturbat alegerile? Dar mai important, este Polonia pregătită să reziste atacului?
Polonia are de ani de zile relații strânse atât cu SUA cât și cu Ucraina, ambele fiind văzute ca vitale pentru securitatea sa. Schimbările apărute în politica Washingtonului forțează Varșovia să-și regândească viitorul, dar politicienii polonezi par să nu reușească să treacă peste neînțelegerile dintre ei.
Într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu tensiuni geopolitice, incertitudini economice și amenințări externe, Polonia își propune să o direcționeze către un viitor care acordă prioritate securității, rezilienței și consolidării solidarității dintre statele membre.
Rafał Trzaskowski a venit cu o platformă. Karol Nawrocki a venit cu un plan de luptă, și a câștigat. Ce demonstrează alegerile din 2025 despre starea de spirit din Polonia, de ce a pierdut Trzaskowski și ce prevestește președinția lui Nawrocki pentru relațiile Varșoviei cu UE, Ucraina și SUA?
Alegerile prezidențiale din Polonia au intrat în al doilea tur, dar distanța dintre primii doi candidați a fost foarte mică. În primul tur de scrutin, care a avut loc duminica trecută, liberalul Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei și candidatul Coaliției Civice pro-europene (KO), l-a devansat la limită pe Karol Nawrocki, un istoric conservator susținut de partidul Lege și Justiție (PiS). Trzaskowski a obținut 31,36% din voturi, față de 29,54% Nawrocki. Cei doi se vor înfrunta în turul doi, programat pe 1 iunie. Însă ceea ce ar fi trebuit să fie un moment de optimism prudent pentru centriștii polonezi, aflați în mare dificultate în acest scrutin electoral, a scos la iveală o realitate mult mai elocventă: apariția unei drepte radicale care nu mai există doar la periferia peisajului politic. O extremă dreaptă organizată, vizibilă și din ce în ce mai normalizată.
Spectrul interferențelor străine planează asupra viitoarelor alegeri prezidențiale din Polonia. Într-o epocă în care atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare au devenit instrumente ale acțiunii de stat, nu se mai pune întrebarea dacă Rusia va încerca să se amestece, ci mai degrabă cum – și în ce măsură – va reuși. Se va confrunta Varșovia cu o versiune a scenariului românesc, în care actori ruși au perturbat alegerile? Dar mai important, este Polonia pregătită să reziste atacului?
Polonia are de ani de zile relații strânse atât cu SUA cât și cu Ucraina, ambele fiind văzute ca vitale pentru securitatea sa. Schimbările apărute în politica Washingtonului forțează Varșovia să-și regândească viitorul, dar politicienii polonezi par să nu reușească să treacă peste neînțelegerile dintre ei.
Președinția poloneză vine într-un moment în care Europa se confruntă cu o multitudine de provocări: tensiuni geopolitice, incertitudini economice și necesitatea unei solidarități crescute în fața amenințărilor externe. Astfel, în următoarele șase luni, Polonia își propune să orienteze UE către un viitor care acordă prioritate securității, rezilienței și reînnoirii solidarității între statele membre.
Pe măsură ce Polonia se apropie de un punct critic în evoluția sa democratică, discuțiile privind rolului președintelui scot în evidență nevoia unor schimbări sistemice cu scopul de a proteja viitorul politic al țării.