Politica Ucrainei față de Transnistria afectează și agenda guvernului de la Chișinău, care ar prefera să se concentreze pe reforma internă. Kievul a decis ca de la 1 septembrie să nu mai permită accesul automobilelor cu însemnele Transnistriei pe teritoriul său, deși Chișinăul dorea ca măsura să fie aplicată mai târziu.
State autoritare ca Rusia și China se folosesc de capitalul pe care îl au la dispoziție pentru a-și spori influența politică. Investițiile lor și împrumuturile pe care le acordă nu sunt însă atât de avantajoase precum sunt prezentate, iar unul dintre costurile ascunse ale prezenței lor e subminarea valorilor și standardelor democratice.
Statele Unite au încheiat în cursul nopții de 30 spre 31 august retragerea din Afghanistan, ceea ce a marcat sfârșitul celui mai lung război din istoria țării.
În cei 30 de ani de independență pentru Republica Moldova limba vorbită în acest teritoriu a fost folosită abil nu numai în disputele identitare interne, dar și ca instrument al războiului hibrid dus de Rusia pe teritoriul Republicii Moldova și dincolo de acesta.
La 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, țara încă se confruntă cu probleme de identitate, cetățenii săi fiind împărțiți între cei care se consideră moldoveni vorbitori de limba moldovenească – tributari, așadar, teoriilor sovietice – și cei care spun că sunt români, vorbitori de română, între cei care se raportează la lumea rusă și tind către aceasta și cei care se uită spre România și Uniunea Europeană.
Republica Moldova și-a proclamat independența în contextul prăbușirii URSS, dar și ca urmare a mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor '80. În cei 30 de ani care au trecut de la acel moment, Moscova a avut o serie de pârghii – o populație cu identitate incertă, conflictul înghețat din Transnistria, monopolul asupra gazelor, clienții săi politici etc. – pentru a-și menține influența în spațiul dintre Prut și Nistru.
Politicile interne „pro-familie” ale lui Viktor Orban l-au transformat într-un adevărat port-drapel pentru conservatorii angajați în așa-numitele „războaie culturale”.
Revenind în Turcia după un an, am constatat că țara își continuă spirala descendentă. Viața devine din ce în ce mai grea și mulți par a fi din ce în ce mai demoralizați.
Președintele pro-Rus al Republicii Cehe pare hotărât să scape de șeful serviciilor de informații interne, a cărui treabă este să oprească spionii ruși. A fost o vreme când șeful serviciului de informații s-a bucurat de sprijinul prim-ministrului, dar, având în vedere că alegerile bat la ușă, acesta din urmă are nevoie ca președintele să fie de partea sa.
Readucerea în discuție a posibilității distrugerii munițiilor de pe vremea sovietică, păstrate în depozitele din satul Cobasna din regiunea separatistă transnistreană, a suscitat, cel puțin la nivel declarativ, interesul Moscovei.
Talibanii au cucerit, din nou, Afghanistanul, la aproape 20 de ani după ce fuseseră alungați în urma unei intervenții a Statelor Unite. Cum de a fost acest lucru posibil și, mai ales, ce ne așteaptă?
Dorința de a-i detrona pe Boyko Borissov și al său GERB nu a fost de ajuns : „Există un astfel de popor”, noul partid care a câștigat cele mai recente alegeri din Bulgaria, a mai luat un viraj periculos marți, revocându-și propriile numiri de miniștri, pe fondul unor controverse în creștere.
Cuba s-a confruntat, recent, cu cele mai mari proteste din ultimele trei decenii. Manifestanții s-au mobilizat cu ajutorul rețelelor de socializare. Să fie acestea arma care va reuși să doboare unul dintre cele mai longevive regimuri comuniste din lume – sau, cel puțin, să îl forțeze să accepte reforme profunde?
În ultimii câțiva ani, investițiile Chinei în Serbia au crescut, consolidând cooperarea economică și strategică dintre cele două țări. Pe lângă fondurile aduse în producție, noi tehnologii sau refinanțarea datoriilor, unele investiții au avut efecte toxice asupra mediului, accentuând de asemenea deteriorarea instituțională și a sistemului și de justiție.
Republica Moldova se află în fața unei șanse istorice, după ce pro- reprezentați de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-au asigurat Parlamentul, Guvernul și Președinția. Perioada de tranziție post-sovietică poate fi încheiată, iar parcursul pro-european, despre care într-o formă sau alta, se vorbește de trei decenii la Chișinău, poate deveni ireversibil.
Turcia se pronunță tot mai insistent în favoarea soluției a două state cipriote și face eforturi să convingă și alte state să recunoască Ciprul turcesc. Recep Tayyip Erdoğan pare să își fi asumat cauza cipriotă pentru a atrage de partea sa electoratul naționalist, în perspectiva alegerilor din 2023.
Donald Tusk s-a reîntors în Polonia. Obiectivul său principal este să preia puterea de la Kaczyński și guvernul de dreapta format de Partidul Lege și Justiție (PiS). Cum intenționează să facă acest lucru și ce șanse de succes are?
După victoria de la prezidențialele, Maia Sandu a stabilizat și securizat relațiile cu vecinii din proximitate – România și Ucraina. Se ridică întrebarea legitimă dacă a reușit sau nu să stabilizeze și relația complicată a Republicii Moldova cu Rusia, mai ales în noul context de după alegerile parlamentare, câștigate de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pe care l-a fondat.
După o vară calduță se anunță o toamnă fierbinte în Republica Cehă. Algerile pentru Camera Deputaților din Parlament, programate pentru începutul lunii octombrie, ar putea schimba harta politică a țării. Hegemonia politică actuală a premierului Andrej Babiš și a partidului ANO se poate încheia, este posibil ca forțele stângii tradiționale (comuniștii și social-democrații) să nu intre în Parlament și există unele formațiuni noi, ca de pildă un partid condus de foști procurori anti-mafia care capătă avânt și promite „dreptate”.
Studiul instrumentelor hibride și al tehnologiilor folosite pentru aplicarea lor devine de-acum imperativ pentru majoritatea țărilor europene. Trebuie înțeles ca aplicarea lor durează suficient de mult timp pentru a reprezenta o bază de studiu, iar nevoia de a adopta contramăsuri va rămâne relevantă mulți ani de-acum înainte.
Probabil nici cei mai optimiști suporteri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu își închipuiau că vor obține o victorie atât de categorică în alegerile parlamentare anticipate. PAS nu s-a confruntat doar cu forțele de stânga, reprezentate de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, ci și cu Rusia, care a încercat să le dea o mână de ajutor acestora. Victoria din alegeri este, însă, doar începutul: adevăratele provocări pentru PAS abia acum încep.
Dezinformările, tentativele de manipulare a electoratului și narațiunile false au continuat să curgă în același ritm ca și până acum. Maia Sandu, PAS și Occidentul au fost, din nou, țintele predilecte ale dezinformărilor și narațiunilor false; și tot ca și în restul campaniei, autorii de fake news au arătat o oarecare lipsă de imaginație și au recurs la variațiuni ale narațiunilor folosite deja, atât acum, cât și în campanii precedente.
La fel ca multe din campaniile electorale din Republica Moldova, și cea pentru alegerile parlamentare din 11 iulie a fost marcată de dispute care uneori au depășit limitele decenței, participarea unor personaje controversate, dezinformare, momente inedite și momente ridicole. Vectorul politicii externe a fost, iarăși, o temă majoră de dezbatere, pentru că nici după 30 de ani de independență Moldova nu se poate hotărî dacă vrea să meargă spre Vest sau spre Est. O altă temă reluată și în această campanie este lupta împotriva corupției, care se tot discută de ani de zile, fără să tulbure în vreun fel caracatița corupției, care aproape că a sufocat țara. Veridica a trecut în revistă câteva din subiectele, momentele și personajele care au ținut prima pagină în timpul acestei campanii electorale.
Duminica aceasta Bulgaria va organiza al doilea scrutin de alegeri, după ce prima rundă de alegeri din aprilie s-a încheiat fără un rezultat clar. Partidul aflat atunci la guvernare, GERB, a înregistrat atunci o scădere, iar opoziția a ajuns să domine Parlamentul. Alegerile au fost convocate după ce partidele nu au ajuns la un consens în vederea formării unei coaliții de guvernare. Viitorul Parlament pare că va fi la fel de fragmentat ca cel care a dus la alegerile anticipate. Așadar, orice este posibil. Un singur lucru este însă cert: fostul premier Boiko Borissov, care a condus țara o lungă perioadă de timp, nu se va mai întoarce la putere.
Deschiderea Chinei către lume după moartea lui Mao și adoptarea parțială a capitalismului nu au îmblânzit decât aparent regimul comunist de la Beijing. Succesorii lui Mao au arătat, cu regularitate, că n-au de gând să renunțe la controlul strict asupra societății și că, dacă e cazul ca sistemul să fie apărat – sau consolidat – pot fi la fel de brutali ca „părintele fondator”.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova au o miză importantă pentru București din mai multe puncte de vedere – parteneriatul cu Chișinăul, existența a sute de mii de persoane cu dublă cetățenie etc. Actori politici și non politici au participat și încă participă în campania electorală ce a intrat în linie dreaptă în Republica Moldova, în condițiile în care duminica viitoare, pe 11 iulie, vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. O scurtă radiografie a unor acțiuni recente ilustrează un tablou interesant de interese directe ale statului român, dar și unele particulare, de cele mai multe ori din zone gri sau chiar negre.
Veridica a demontat știri false despre manipularea statisticilor în favoarea Maiei Sandu, legăturile ei cu oligarhii-fugari și modul discreționar în care ar folosi Serviciul de Informații și Securitate. Iar toate astea se întâmplă într-o Moldovă pe care – ni se spune – organizațiile non-guvernamentale (pentru care, evident, lucrează Maia Sandu și PAS) sunt pe punctul de a o distruge, iar „regimul” aflat la putere – o aluzie la aceeași Maia Sandu, în ciuda faptului că pârghiile pe care le are acum la dispoziție sunt mai degrabă simbolice, iar țara este în mare măsură administrată tot de socialiști și aliații lor – este gata să bage țara în NATO.
23 de concurenţi electorali luptă pentru cele 101 fotolii de deputat din Parlamentul de la Chişinău, în cadrul campaniei pentru alegerile din 11 iulie. Problemele cu care se confruntă Republica Moldova, sărăcia, corupţia şi oscilaţia între est şi vest, sunt reflectate şi în mesajele electorale ale partidelor concurente, iar temele centrale ale campaniei electorale sunt vectorul geopolitic al Republicii Moldova şi lupta cu corupţia.
În 2021 China a declarat atinse obiectivele centenarului anunţate de Xi când a luat puterea acum aproape zece ani: eliminarea sărăciei; internet suveran domesticit şi folosit la înregimentare socială; program spaţial; întărirea rolului birourilor de partid în economie, inclusiv multinaţionalele europene; re-ideologizarea învăţământului şi consolidarea unui soi de maoism naţionalist; eliminarea democraţiei din Hong Kong. Paradoxul este că de ce devine mai triumfalist acasă şi raportează poporului succes după succes, de aia partidului-stat cu sediul la Beijing i se erodează imaginea pe glob.
Occidentul pare să fie pregătit să revină în arena internațională, după ani de zile în care le-a lăsat inițiativa puterilor autocrate – Rusia, China, chiar și un aliat ca Turcia, unde derapajele anti-democratice ale regimului Erdogan sunt tot mai accentuate – și a fost marcat, el însuși, de fractura adusă de politicile administrației Trump și, în ultimul an, de criza pandemică. Turneul diplomatic al președintelui american Joe Biden este un semn al acestei reveniri, atât americane cât și occidentale în general. O mai mare fermitate a Occidentului nu exclude disponibilitatea de a și comunica cu autocrațiile – dar deocamdată nu se poate pune problema unei relaxări a relațiilor.
Rusia ar fi pregătit, în 2020, un plan de influențare a alegerilor din Republica Moldova, dar l-ar fi abandonat când s-a aflat de el. O analiză a actualei campanii sugerează, însă, că cel puțin parțial, ideile serviciilor secrete rusești sunt în continuare puse în practică.
Republica Moldova se află la răscruce, spun politicieni și analiști care caută să mobilizeze electoratul pentru alegerile parlamentare din iulie. Aceasta nu e, nici pe departe, prima „răscruce” din istoria electorală a țării: cam de fiecare dată când au avut loc alegeri în ultimii 30 de ani, cineva le-a descris drept cruciale pentru viitorul țării. Indiferent pentru ce au optat moldovenii – că le-au dat votul celor care promiteau salvarea sau celor despre care li s-a spus că vor aduce duce dezastrul – țara a bătut pasul pe loc și a rămas una dintre cele mai corupte și, probabil, cea mai săracă din Europa.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
