Partidul de guvernământ, Visul Georgian, a câștigat, cu o majoritate covârșitoare, încă o rundă de alegeri în Georgia. Alegerile au avut loc pe fondul unui regres al democrației și al hărțuirii tot mai accentuate a unei opoziții fracturate.
Propaganda (pro)rusă caută să convingă că Rusia e de neoprit. Alegerile din Moldova au arătat însă că, atunci când este înfruntată inteligent, Moscova nu poate să câștige războiul hibrid nici măcar împotriva unei țări cu resurse infinit mai mici. Lecțiile oferite de Moldova pot fi utile și pentru NATO și România.
Liderii de la Tbilisi au imitat retorica lui Donald Trump în speranța de a relansa relațiile cu SUA, afectate din cauza regresului democratic al Georgiei, dar n-au reușit să convingă Washingtonul.
Echipa de analiști Veridica.md, reacție la cald la rezultatul alegerilor legislative.
Pro-europenii obțin o victorie clară la alegerile parlamentare din Moldova, în urma unui scrutin dominat de geopolitcă și interferența Rusiei, ale cărei eforturi s-au dovedit, în cele din urmă, zadarnice. Rezultatele arată însă și că Republica Moldova continuă să rămână profund divizată.
Expert: „Am dormit în timp ce curgeau știrile despre avioanele MiG-31 rusești care survolau teritoriul Estoniei. Iar asta spune multe. Când ai alte lucruri mai importante de făcut, înseamnă că acest incident nu a fost unul atât de serios”
Campania de arestări și acțiuni în instanță care vizează principalele partide de opoziție din Turcia accentuează alunecarea țării spre autoritarism, o tendință tot mai clară în ultimul deceniu.
Documente interne secrete publicate recent în presă odată cu desecretizarea datelor activiștilor ruși dezvăluie încă o dată amploarea fluxurilor financiare direcționate către promovarea ideilor pro-ruse – în cazul de față, în Moldova. Dezvăluirile recente evidențiază canalele cheie de finanțare, structura cheltuielilor și influența potențială a Rusiei asupra opiniei publice din străinătate.
Benjamin Netanyahu va intra, cu siguranță, în istoria Israelului, dar nu (doar) ca cel mai longeviv premier, ci ca liderul care a reușit să izoleze țara încăpățânându-se să „are” Fâșia Gaza. Problemele lui Netanyahu nu sunt însă legate doar de izolarea internațională, ci și de opoziția internă în creștere.
Abordarea europeană bazată pe reguli, deliberări și consens pare ineficientă într-o lume afectată de crize multiple, cu numeroși actori care încalcă regulile. E o lume în care Bruxellesul trebuie să își (re)găsească relevanța.
După prăbușirea regimurilor comuniste la începutul anilor 1990, țările din Europa Centrală și de Est s-au confruntat cu o alegere crucială: să opteze pentru democrație și economie de piață de tip occidental, sau să rămână în sfera post-sovietică. Astăzi, după mai bine de trei decenii, rezultatele acestei alegeri sunt evidente.
Marți seară, spațiul aerian al Poloniei a fost sub presiunea dronelor rusești, ceea ce experții numesc cel mai grav incident de la începutul războiului din Ucraina. Armata Poloniei a răspuns, guvernul a convocat întâlniri de urgență, iar aliații și-au exprimat sprijinul – dar totuși rămâne întrebarea: ce va face Occidentul mai departe?
La mai bine de trei decenii de la prăbușirea Uniunii Sovietice, cele trei State Baltice rămân democrații prospere, ferm ancorate în Europa, în timp ce Belarus și Moldova vecine se află încă în orbita Moscovei, în măsuri diferite. Deși uneori umbrit de nostalgie și dezinformare, contrastul este unul izbitor.
Decalajele dintre Rusia și Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de trai, salariile și statul de drept par, la prima vedere, evidente. Totuși, în lumea de azi, unde populismul și propaganda iau forme din ce în ce mai sofisticate, chiar și astfel de adevăruri fundamentale necesită o reformulare atentă.
Războiul din Ucraina a demonstrat faptul că nu mai există război modern unde să nu fie folosite dronele.
Tragedia din Gaza forțează UE, ca aderentă la ordinea mondială bazată pe moralitatea relațiilor internaționale, să își regândească politica față de Orientul Mijlociu.
Rețelele, platformele și serviciile care odată promiteau confort și deschidere sunt acum din ce în ce mai mult modelate de controlul statului, izolarea geopolitică și exodul specialiștilor.
Primele declarații și măsuri ale lui Nawrocki, după ce și-a preluat mandatul, arată că, în loc să fie un șef de stat ceremonial, va încerca să se impună ca un centru alternativ al puterii politice.
Ucrainenii sunt sceptici că, în pofida eforturilor lui Donald Trump, se va ajunge prea curând la pace: rușii nu par să aibă de gând să se oprească, iar Kievul nu poate accepta cedări teritoriale. În plus, există dubii cu privire la capacitatea președintelui american de a înțelege realitățile din teren și de a fi un mediator neutru.
Planurile lui Benjamin Netanyahu pentru o nouă ofensivă militară în Gaza au fost întâmpinate cu proteste în Israel și avertismente internaționale că se va acutiza criza umanitară. Ce urmărește însă Netanyahu? Distrugerea Hamas, propria supraviețuire politică, sau formarea „Israelului Mare”?
Aflată sub asaltul hibrid al Moscovei, Republica Moldova se pregătește de alegeri legislative catalogate, ca și alte scrutine din trecut, drept „cruciale”. Scrutinul va avea loc în contextul în care pro-europenii sunt în scădere de popularitate, iar opoziția pro-rusă se consolidează.
Acordul armeano-azer mediat de Statele Unite arată că Rusia devine tot mai puțin relevantă în Caucazul de Sud, unde și-a dinamitat atât relația cu Armenia, cât și pe cea cu Azerbaijanul.
Reținerea lui Plahotniuc în Grecia este una din surprizele mari ale acestei campanii electorale. Pe unii i-a bucurat, pe alții i-a întristat, considerând-o prevestitoare de rău, însă toată lumea e intrigată: ce va urma?
Dronele care zboară peste Europa de Est arată că războiul din Ucraina nu mai este un spectacol pe care îl privim de la distanță
Criza migranților, parte a războiului hibrid purtat de Belarus (și Rusia) împotriva UE.
Protestele care au avut loc în Ucraina în iulie, în pofida războiului, arată că lupta împotriva corupției, vitală pentru menținerea parcursului european, rămâne un deziderat-cheie al ucrainenilor.
Manifestanți pro-occidentali ies din nou în stradă în Bulgaria, protestând împotriva partidului de guvernare GERB. Este aceasta o revigorare a opoziției, sau cântecul său de lebădă?
În trecut, elita rusă a fost lăsată să se îmbogățească și a beneficiat de imunitate dacă i-a fost loială lui Putin. Războiul a anulat aceste privilegii, iar cei intrați în dizgrație nici măcar nu mai pot fugi în exil.
Este agenda șefei diplomației europene prea ambițioasă pentru posibilitățile pe care i le oferă funcția?
Există cel puțin două tipuri de cauze. Primul ține de deficiențele structurale ale României, ceea ce face ca instituțiile să acționeze cam la fel, indiferent de sursa pericolului, internă sau externă. Al doilea, cel mai ușor de tratat, decurge din specificul relației cu Rusia, țara de unde vine astăzi cel mai mare pericol la adresa democrației românești.
Din Caucaz până în Asia Centrală și Statele Baltice, foștii aliați se distanțează de orbita Moscovei, creează noi parteneriate și contestă în mod deschis premisele care au stat la baza dominației Rusiei.
Scandalul provocat de interdicția de intrare în România, aplicată lui Ion Ceban, primar general al Chișinăului, a avut efectul gazului turnat peste un foc mare, când flăcările ajung la apogeu și orice combustie suplimentară se consumă în van. Oricât de bogată ar fi imaginația noastră, percepția are totuși limitele ei.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
