Principalul port ucrainean, Odesa, este ținta bombardamentelor rusești din 2022. Atacurile s-au intensificat odată cu retragerea Rusiei din acordul privind cerealele. Tatiana Așurkevici a petrecut câteva zile în oraș și a descoperit, printre locuitorii acestuia, un amestec de fatalism, oboseală și încrâncenare împotriva rușilor.
Războiul din Ucraina a transformat dronele într-una din cele mai redutabile arme din arsenalul celor două tabere, iar inovațiile în acest domeniu continuă într-un ritm rapid.
Putin e citat de presa pro-Kremlin cu vechile narațiuni false privind agresarea Rusiei și a rușilor. Veridica a selectat și dezinformări despre îndepărtarea lui Volodimir Zelenski și planuri NATO cu Republica Moldova.
Harkovul este o țintă a rușilor încă din prima zi a războiului. Locuitorii refuză însă să plece și încearcă să își vadă de viață, cât de normal se poate, în ciuda bombardamentelor constante.
Dincolo de Ucraina, Moscova lucrează pe trei planuri: consolidarea regimului prin „scuturarea” propriei elite, guverne în exil pentru foștii sateliți sovietici și promovarea discursului pro-rus în Occident.
Videoclipuri cu activiști din opoziție care mărturisesc crime pe care nu le-au comis și îl laudă pe Aleksandr Lukașenko sunt din ce în ce mai folosite în Belarus.
„21 de rubini” este al treilea film al lui Ciprian Mega și a fost proiectat anul acesta în selecția Festivalului de la Moscova. Subiectul filmului reia tema România-Colonia Europei principala narațiune a propagandei rusești.
De la vinul lui Dmitri Medvedev, până la materii prime pentru industria armamentului, importurile rusești tranzitează Letonia.
Medvedev îi dorește Americii un nou război civil, iar politologii ruși spun că anglo-saxonii vor să îi falimenteze pe europeni prin războiul din Ucraina, scrie presa rusă de propagandă. Totodată, aceasta interpretează în stil propriu atacul iranian asupra Israelului și îi dă spații ample infractorului fugar din Moldova Ilan Șor.
Partide politice din Estonia încearcă să le ia rusofonilor dreptul de vot și să alunge din țară Biserica Ortodoxă Rusă, văzută ca o propagandistă a Kremlinului.
Chiar sub privirea UE și după ani de potențiale reforme, democrația Bulgariei devine tot mai mult una de fațadă.
Modificările propuse la Legea apărării naționale a României au dat naștere la dezinformări promovate de propaganda rusă și pro-rușii din Republica Moldova.
Administrația regiunii autonome găgăuze din sudul Republicii Moldova pare să fie noul instrument pe care îl folosește Rusia pentru a împiedica parcursul european al Republici Moldova.
Bosnia și Herțegovina va începe negocierile de aderare la UE la 30 de ani de la sfârșitul războiului civil. Țara a progresat puțin în tot acest timp, iar sârbii – sprijiniți de ruși – amenință cu secesionismul.
Georgia ar putea să limiteze drepturile minorității LGBT după un model ruso-ungar. Măsura ar sabota integrarea europeană a țării.
Amânarea alegerilor este folosită propaganda rusă pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea lui Volodomir Zelenski și a diviza societatea ucraineană din interior.
Un fond de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina înseamnă un angajament precis, pe termen lung, cu conotații ofensive mai marcate decât susținerea oferită până acum de occidentali.
Teroriștii de la Moscova au fost dirijați cu cipuri implantate, scrie presa pro-Kremlin. Aceasta este cu ochii și pe Armenia și Republica Moldova, descrise drept ostile Rusiei.
Una din cele mai recente teorii ale conspirației este cea a „Marii resetări”, prin care „Guvernul mondial” ar urmări să instaureze un regim totalitar la scară globală.
Propaganda rusă, dar și politicieni, publiciști și clerici din Republica Moldova, promovează de ani de zile narațiuni privind amenințările la adresa identității și chiar existenței Moldovei și moldovenilor.
Rusia poartă un „război sfânt” contra răului reprezentat de coaliția dintre naziști, islamiști, occidentali și comunitatea LGBT, potrivit unei narațiuni promovate inclusiv de Patriarhia Moscovei. Teza „luptei dintre bine și rău”, care include această narațiune, se regăsește și în dezinformări, fake news și teorii ale conspirației promovate de ruși în Occident și România.
Tot mai puțini români se vaccinează, o tendință accentuată în perioada pandemiei de Covid-19. Fenomenul e legat de teoriile conspirației privind îmbolnăvirea intenționată a populației.
Ținuturile ucrainene de lângă granița cu Rusia par un ținut al nimănui, cicatrizat de război, unde pericolul vine din cer.
Izolată de Rusia și marcată de criză economică, Transnistria se vede forțată să accepte măsuri ale Chișinăului pe care altădată le-ar fi ignorat. Tiaraspolul se agață de retorica agresivă
Relocarea forțelor Wagner în Belarus după revolta abandonată a lui Prigojin s-a dovedit a fi o mișcare de propagandă. În decurs de un an, armata Wagner a lui Lukașenko, prezentată drept o amenințare pentru țările NATO vecine, practic s-a topit. De asemenea, nu a reușit să-l ajute pe Lukașenko să-și atingă obiectivul de a intra pe piața profitabilă a mercenarilor trimiși în Africa.
Ucraina și Occidentul sunt responsabile de atacul terorist de la Moscova, scrie presa pro-Kremlin care preia narațiunea semi-oficială. Jurnaliștii independenți arată însă că e vorba de o campanie de dezinformare.
O expoziție din Narva dedicată bombardamentelor sovietice din 1944 asupra acestui oraș estonian și comparația cu bombardamentele rusești asupra Ucrainei i-au revoltat pe unii locuitori și politicieni locali. Reacțiile sunt cel puțin parțial influențate de supraexpunerea la propaganda sovietică și rusă.
Ucraina a fost acuzată că s-ar fi aflat în spatele atacului terorist de la Moscova. Apărută inițial pe Telegram, teza a fost dezvoltată de Vladimir Putin și siloviki apropiați de el. Narațiunea ajută autoritățile ruse să se disculpe, se înscrie în discursul privind agresiunea ucraineano-occidentală și poate fi folosită pentru escaladarea războiului. Printre argumentele aduse pentru a o sprijini se numără falsuri și o mai veche teorie a conspirației.
Teama de un război cu Rusia are un impact psihologic asupra letonilor. Autoritățile încearcă să-i liniștească, subliniind că Moscova nu are capacitatea de a duce un război împotriva NATO.
Rusia este înconjurată de baze americane dotate cu arme nucleare iar refugiații ucraineni reprezintă o amenințare în țările în care se află, potrivit unor dezinformări notate de SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe, alături de partenerii lor.
Candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO poate fi benefică pentru România. Șansa lui Iohannis e dată de diferențele de opinie dintre Est și Vest privind strategia Alianței.
Românii au încercat timp de mai bine de o sută de ani să rezolve diferendul privind Tezaurul aflat la Moscova în diferite formate. Nu au reușit. Restituirile din 1935 (arhive) și 1956 (patrimoniul artistic) s-au datorat „bunăvoinței” și „mărinimiei” Moscovei, după cum arătau oamenii politici ai vremii, nu solicitărilor Bucureștiului. Acesta a încercat de câteva ori să internaționalizeze litigiul, reușind o singură dată, la Conferința de la Genova din 1922, dar fără urmări. Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2024 este al doilea act internațional de după 1917 care cere Rusiei să restituie României Tezaurul confiscat.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează