Decizia Consiliului European de a demara negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova și de a acorda statutul de candidat Georgiei indică dorința Bruxelles-ului de a juca un rol mai activ în politica externă.
Recentul scandal de la OpenAI a readus în atenție temerile despre o apocalipsă provocată de computere, însă cel puțin deocamdată, pericolul pare îndepărtat.
Din cauza amenințărilor de tip hibrid, Finlanda și-a închis granițele cu Rusia, iar Estonia i-ar putea urma în curând exemplul.
Zbaterile conservatorilor polonezi de a păstra cât mai mult puterea după pierderea alegerilor, dar și procesul de preluare a guvernării de pro-europeni, au fost savurate ca un spectacol de public.
Firmele americane dețin terenuri agricole în Ucraina, iar copiii ucraineni au prioritate la școlile din Bulgaria, potrivit unor dezinformări notate de SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe, alături de partenerii lor. MAKSYM ERISTAVI, PETER GEORGIEV, MARIUS DAEA și KATERYNA SAVRANSKA au selectat și materiale despre modul în care e relatat războiul în presa ucraineană sau cum i-ar fi forțat NATO și SUA pe ruși să lupte împotriva Ucrainei.
Consiliul European a aprobat negocieri de aderare cu Ucraina și Moldova în ciuda obiecțiilor Ungariei. Veridica a analizat poziția Budapestei și cum a fost primit anunțul la Kiev și Chișinău.
O lege suveranistă de inspirație rusească, propusă de partidul lui Viktor Orban, vizează presa, societatea civilă și opoziția. În paralel, FIDESZ promovează mesaje anti-UE în campania electorală.
Mitropolitul Moldovei a criticat Patriarhia Moscovei, iar preoți din Chișinău au cerut alipirea la Patriarhia română. Mișcările au legătură cu susținerea patriarhului rus pentru războiul din Ucraina.
Lipsa de progrese pe front, probleme interne și oboseala aliaților pot împinge Ucraina spre o pace cu Rusia. Aceasta ar duce la o ruptură cu Occidentul și ar alimenta ambițiile imperialiste ale Moscovei.
Bulgaria începe să realizeze că lupta pentru aderarea la Spațiul Schengen nu s-a terminat; mai mult, autoritățile au pierdut controlul asupra procesului de aderare.
Papa nu a pledat pentru cipare, iar cancerul nu se vindecă prin înfometare, scrie echipa de la Science+
Există îngrijorări în Țările Baltice că revenirea lui Donald Trump ar putea însemna politici americane haotice. Dacă Joe Biden rămâne, lucrurile ar fi ”business as usual”.
În Estonia, atacul Hamas asupra Israelului și operațiunea militară ulterioară din Gaza au fost percepute ca o amenințare pentru propria securitate.
„Scrisoarea către America” a lui Bin Laden e un ultimatum și o amenințare cu moartea pentru toți occidentalii. Mulți din cei care au lăudat-o și distribuit-o reprezintă ceea ce vâna Al-Qaida.
Agresivitatea regimului Putin a fost explicată ca o caracteristică a poporului rus. Astfel de generalizări pseudo-științifice au fost făcute și în legătură cu Germania nazistă.
Omorârea recentă a unui georgian de către militari ruși a adus în atenție politica Moscovei de a ocupa noi teritorii georgiene. A fost, totodată, o încercare de sabotare a parcursului european al Georgiei.
Atacurile unor grupări șiite pro-iraniene au alimentat îngrijorările privind extinderea războiului din Gaza. Iranul nu pare să vrea un război, dar o eroare de calcul poate duce la escaladarea situației.
Trolii ruși au folosit invazia de ploșnițe din Franța pentru a critica sancțiunile impuse Moscovei, iar teoria dârelor chimice lovește din nou Cehia și Polonia.
Turcia a refuzat să condamne atacul Hamas și a criticat Israelul în speranța unor câștiguri electorale pentru islamiștii lui Erdoğan. Interesele regionale ale Turciei vor avea însă de suferit.
Povestea fondatorului Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk, ajunge la publicul român prin publicarea unei cărți de referință, al cărei editor este Dragoș Mateescu.
Letonii s-au implicat mai puțin în ultima vreme în ajutorarea ucrainenilor, deoarece oboseala războiului și problemele economice interne au început să se simtă.
Cerealele ucrainene amenință economiile europene, iar laboratoarele biologice ale Kievului pot provoca pandemii, potrivit unor dezinformări notate de SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe, alături de partenerii lor. MAKSYM ERISTAVI, PETER GEORGIEV, MARIUS DAEA și KATERYNA SAVRANSKA au selectat și materiale legate de campaniile contra refugiaților în regiune, dar și despre propaganda de război a Rusiei.
Discursuri populiste în numele „interesului economic” și costuri economice reale subminează lupta împotriva schimbărilor climatice și alimentează revizionismul climatic.
Deși Estonia a cerut sancțiuni dure împotriva Rusiei, persoane și organizații din această țară (chiar și din familia premierului) au încălcat o parte din acele sancțiuni.
Războiul Israel-Hamas ar putea avea consecințe durabile, de la o revitalizare a terorismului islamist și dinamitarea reconcilierii dintre Israel și țările arabe, până la destabilizarea întregului Orient Mijlociu.
Israelienii au fost șocați că Hamasul a organizat un atac atât de amplu fără ca serviciile de securitate să afle. Va plăti Netaniahu prețul politic pentru acest eșec sau îl va salva formarea unui guvern de urgență?
Rusia afirmă de ani de zile că Ucraina are laboratoare biologice și a spus că a atacat pentru a le distruge. Narațiunea a fost inclusă și în dezinformările despre distrugerea barajului Nova Kahovka.
(Pro)Rușii susțin că Ucraina va provoca un incident nuclear. Narațiunea trebuie să submineze sprijinul pentru Kiev și a fost promovată și în Europa de Est.
Pe fondul avertismentelor că Georgia nu va obține în 2023 statutul de țară candidată la aderarea la UE, Tbilisiul denunță o tentativă de puci și pregătește suspendarea președintelui.
La un secol de la fondarea republicii turce, aceasta se îndepărtează tot mai mult de valorile laice care au stat la baza sa, în timp ce naționalismul etno-religios câștigă teren.
Estonia ar putea deveni un jucător important în mineritul de metale rare. Potențialul acestui sector este amenințat însă de îngrijorări vizavi de protecția mediului, concurența externă și opoziția locală față de activitățile de minerit.
Prelungirea războiului din Ucraina îi face tot mai vocali pe occidentalii dispuși să lucreze cu Rusia. Aceasta rezistă economic în pofida sancțiunilor, dar se confruntă cu numeroase alte probleme.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează