Modificările propuse la Legea apărării naționale a României au dat naștere la dezinformări promovate de propaganda rusă și pro-rușii din Republica Moldova.
Administrația regiunii autonome găgăuze din sudul Republicii Moldova pare să fie noul instrument pe care îl folosește Rusia pentru a împiedica parcursul european al Republici Moldova.
Bosnia și Herțegovina va începe negocierile de aderare la UE la 30 de ani de la sfârșitul războiului civil. Țara a progresat puțin în tot acest timp, iar sârbii – sprijiniți de ruși – amenință cu secesionismul.
Georgia ar putea să limiteze drepturile minorității LGBT după un model ruso-ungar. Măsura ar sabota integrarea europeană a țării.
Amânarea alegerilor este folosită propaganda rusă pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea lui Volodomir Zelenski și a diviza societatea ucraineană din interior.
Un fond de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina înseamnă un angajament precis, pe termen lung, cu conotații ofensive mai marcate decât susținerea oferită până acum de occidentali.
Teroriștii de la Moscova au fost dirijați cu cipuri implantate, scrie presa pro-Kremlin. Aceasta este cu ochii și pe Armenia și Republica Moldova, descrise drept ostile Rusiei.
Una din cele mai recente teorii ale conspirației este cea a „Marii resetări”, prin care „Guvernul mondial” ar urmări să instaureze un regim totalitar la scară globală.
Propaganda rusă, dar și politicieni, publiciști și clerici din Republica Moldova, promovează de ani de zile narațiuni privind amenințările la adresa identității și chiar existenței Moldovei și moldovenilor.
Rusia poartă un „război sfânt” contra răului reprezentat de coaliția dintre naziști, islamiști, occidentali și comunitatea LGBT, potrivit unei narațiuni promovate inclusiv de Patriarhia Moscovei. Teza „luptei dintre bine și rău”, care include această narațiune, se regăsește și în dezinformări, fake news și teorii ale conspirației promovate de ruși în Occident și România.
Tot mai puțini români se vaccinează, o tendință accentuată în perioada pandemiei de Covid-19. Fenomenul e legat de teoriile conspirației privind îmbolnăvirea intenționată a populației.
---copie-image.webp)
Ținuturile ucrainene de lângă granița cu Rusia par un ținut al nimănui, cicatrizat de război, unde pericolul vine din cer.
Izolată de Rusia și marcată de criză economică, Transnistria se vede forțată să accepte măsuri ale Chișinăului pe care altădată le-ar fi ignorat. Tiaraspolul se agață de retorica agresivă
Relocarea forțelor Wagner în Belarus după revolta abandonată a lui Prigojin s-a dovedit a fi o mișcare de propagandă. În decurs de un an, armata Wagner a lui Lukașenko, prezentată drept o amenințare pentru țările NATO vecine, practic s-a topit. De asemenea, nu a reușit să-l ajute pe Lukașenko să-și atingă obiectivul de a intra pe piața profitabilă a mercenarilor trimiși în Africa.
Ucraina și Occidentul sunt responsabile de atacul terorist de la Moscova, scrie presa pro-Kremlin care preia narațiunea semi-oficială. Jurnaliștii independenți arată însă că e vorba de o campanie de dezinformare.
O expoziție din Narva dedicată bombardamentelor sovietice din 1944 asupra acestui oraș estonian și comparația cu bombardamentele rusești asupra Ucrainei i-au revoltat pe unii locuitori și politicieni locali. Reacțiile sunt cel puțin parțial influențate de supraexpunerea la propaganda sovietică și rusă.
Ucraina a fost acuzată că s-ar fi aflat în spatele atacului terorist de la Moscova. Apărută inițial pe Telegram, teza a fost dezvoltată de Vladimir Putin și siloviki apropiați de el. Narațiunea ajută autoritățile ruse să se disculpe, se înscrie în discursul privind agresiunea ucraineano-occidentală și poate fi folosită pentru escaladarea războiului. Printre argumentele aduse pentru a o sprijini se numără falsuri și o mai veche teorie a conspirației.
Teama de un război cu Rusia are un impact psihologic asupra letonilor. Autoritățile încearcă să-i liniștească, subliniind că Moscova nu are capacitatea de a duce un război împotriva NATO.
Rusia este înconjurată de baze americane dotate cu arme nucleare iar refugiații ucraineni reprezintă o amenințare în țările în care se află, potrivit unor dezinformări notate de SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe, alături de partenerii lor.
Candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO poate fi benefică pentru România. Șansa lui Iohannis e dată de diferențele de opinie dintre Est și Vest privind strategia Alianței.
Românii au încercat timp de mai bine de o sută de ani să rezolve diferendul privind Tezaurul aflat la Moscova în diferite formate. Nu au reușit. Restituirile din 1935 (arhive) și 1956 (patrimoniul artistic) s-au datorat „bunăvoinței” și „mărinimiei” Moscovei, după cum arătau oamenii politici ai vremii, nu solicitărilor Bucureștiului. Acesta a încercat de câteva ori să internaționalizeze litigiul, reușind o singură dată, la Conferința de la Genova din 1922, dar fără urmări. Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2024 este al doilea act internațional de după 1917 care cere Rusiei să restituie României Tezaurul confiscat.
Realitatea TV, RTV și jurnaliști care au răspândit în trecut narațiuni false au prezentat drept anchetă de presă o poveste inventată de IT-iști în care Ucraina e finanțată din vânzarea de ursuleți Putin.
Franța împinge Moldova spre război, scrie presa pro-Kremlin. Tot acolo, despre arestări plănuite de guvernul de la Chișinău, impunerea „agendei LGBT” și amestecul american în alegerile preziențiale din Rusia.
Un scandal legat de hărțuirea sexuală a zeci de studente de la Jurnalism a readus în atenție acest fenomen, încă răspândit în România, inclusiv în instituții de învățământ. Problema pare însă să preocupe prea puțin societatea românească sau autoritățile care ar trebui să o prevină și să o sancționeze. Psihologii spun că hărțuirea este legată de raporturile de putere dintr-o societate conservatoare, dominată de bărbați.
Într-un an electoral pentru Georgia, cel mai influent oligarh al țării, Bidzina Ivanișvili, și-a anunțat întoarcerea în politică. La scurt timp după acest anunț a fost desemnat un nou premier pro-rus.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, s-a distanțat ușor de Rusia pentru prima oară de la invadarea Ucrainei, dar s-a apropiat de suveraniști. Acest „dans” e legat de interesul pentru un post de comisar european.
Previziunile alarmiste că Transnistria va cere alipirea la Rusia sau că Putin va anunța, în discursul său din legislativul de la Moscova, anexarea regiunii separatiste s-au dovedit a fi nefondate. Transnistrenii au solicitat să fie protejați de Moscova „prin măsuri diplomatice”, dar pare a fi vorba, mai degrabă, de o încercare de a smulge concesii Chișinăului decât de un pas spre alipire.
Extrema dreaptă pro-rusă din Bulgaria a devenit din ce în ce mai vocală și belicoasă, încercând să profite de tensiunile din cadrul coaliției de guvernare pro-europene și pro-ucrainene.
Rusia crește miza în jocul său pe termen lung împotriva NATO, dând în urmărire premierul eston și dezvăluind planuri de creștere a efectivelor dislocate la graniță. Experții cred că, în decurs de 3 până la 10 ani de la încheierea războiului din Ucraina, Moscova ar putea ataca o țară NATO.
La doi ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia, mulți polonezi se tem că țara lor ar putea fi următoarea pe lista lui Putin.
Planul Comisiei von der Leyen de trecerea a țărilor UE la o economie „verde” se confruntă cu rezistența agricultorilor și scepticismul unor politicieni aflați în campanie electorală.
Războiul din Ucraina, văzut prin prisma a trei zile: de la haosul provocat de invazie, la optimismul de după contraofensivele din 2022, la oboseala cronică de acum.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
Donații
Veridica.md
