Schimbările în politica SUA cu privire la problemele de securitate ale Europei au provocat frământări în Letonia. În timp ce unii susțin că Statele Baltice au fost abandonate de un partener strategic major, alții insistă asupra necesității ca Europa să devină mai independentă din punct de vedere militar. Ambele părți sunt însă de acord că Statele Baltice trebuie să se bazeze mai mult pe propriile eforturi.
Letonia – îngrijorată că, după mai bine de două decenii, va ieși de sub umbrela de securitate oferită de SUA
Letonia este membră NATO de mai bine de 20 de ani, de la 1 mai 2004. În tot acest timp, politicienii letoni au făcut o mantră din a susține că Statele Baltice sunt protejate împotriva unui eventual atac al Rusiei în baza Articolului 5 din Tratatul NATO, care precizează că un atac asupra unei țări membre NATO este un atac împotriva tuturor. De fiecare dată când liderii americani au confirmat acest aspect, anunțul a avut un impact răsunător în presă. Letonii se obișnuiseră și le plăcea ideea că SUA este un partener de încredere.
Prin urmare, schimbarea de strategie adoptată de administrația Trump, care acum cere Europei să-și asume mai multă responsabilitate în ceea ce privește apărarea, a fost primită cu nemulțumire. Pretențiile formulate de președintele SUA, Donald Trump, vizavi de Ucraina și întâlnirea eșuată de la Casa Albă, în care Trump și vicepreședintele J.D. Vance au avut un schimb dur de replici cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, au făcut ca publicul să nu vadă cu ochi buni administrația americană și chiar SUA ca țară. Nici răspunsul lui Trump la întrebarea unui jurnalist polonez despre garanțiile de securitate pentru Polonia și Statele Baltice nu a trecut neobservat. În timp ce Trump a afirmat cu tărie sprijinul pentru Polonia, a ezitat în privința Statelor Baltice. Unii văd în asta o atitudine de neîncredere din partea lui Trump vizabi de Statele Baltice, în timp ce alții susțin că președintele american avea nevoie doar de un răgaz pentru a-și aminti care anume sunt Statele Baltice.
În acest context, președintele leton, Edgars Rinkēvičs, a remarcat faptul că SUA este și rămâne un partener strategic pentru Letonia. Totuși, Trump insistă ca Europa să-și asume mai multă răspundere pentru propria apărare, a susținut președintele Letoniei. „Dacă Europa rămâne vulnerabilă din punct de vedere militar, așa cum este acum, noi (Europa) vom fi într-o poziție foarte proastă”, a adăugat Rinkēvičs, recunoscându-și îngrijorarea vizavi de disponibilitatea Europei de remedia acest aspect. Europa este caracterizată de discursuri frumoase, dar „vreau să văd rezultatele”, spune Rinkēvičs. El crede că fiecare țară europeană trebuie să aloce 3,5% din PIB pentru apărare și admite că și Letonia trebuie să-și facă temele. Numărul soldaților trebuie să crească de la 20.000 la ora actuală la 31.000 în următorii ani, iar ulterior la 38.000.
Un alt factor de îngrijorare a fost faptul că Statele Baltice au fost trecute cu vederea la summitul de la Londra din 2 martie privind apărarea europeană, la care au participat 20 de țări de pe bătrânul continent. Presa relatează că acest lucru i-a nemulțumit pe diplomații baltici, iar premierul britanic Keir Starmer a fost nevoit să își ceară scuze. De asemenea, un alt incident a creat confuzie în Letonia, după ce în presă au apărut fotografii cu observațiile scrise de președintelui parlamentului, Daiga Mieriņa, în urma unei întâlniri cu președintele, aceasta scriind că SUA este un ‘partener nesigur’. Ulterior, ea a explicat că a fost vorba de „o reacție la cald”.
Cu toate acestea, vestea că SUA ar putea sprijini mai mult țările din Europa Centrală și de Est a fost bine primită. Deși face referire la Ungaria, articolul amintește că doar cinci țări membre NATO își vor mări bugetul apărării la peste 3% din PIB în 2025: Polonia, care cheltuiește deja peste 4%, Estonia - 3,43%, SUA - 3,38%, Letonia - 3,15% și Grecia - 3,08%.
În cele din urmă, pe 11 martie, Statele Unite au anunțat că vor continua să ofere sprijin financiar pentru creșterea capacității de apărare a Statelor Baltice.
Experți: deocamdată, europenii nu pot oferi aceleași garanții de securitate ca SUA
Nu există consens în rândul experților abordați de „Veridica” cu privire la evenimentele recente. În timp ce președintele Fundației pentru Securitate Baltică și fost consilier al Ministrului Apărării, Olevs Nikers, evaluează situația ca fiind „foarte proastă”, secretarul general al Organizației Transatlantice Letone, Sigita Struberga, subliniază faptul că asistăm la o „oportunitate pentru Europa”. Cu toate acestea, ambii sunt de acord că SUA rămâne principalul partener strategic care nu ar putea fi înlocuit de Europa, cel puțin nu deocamdată.
„Contextul actual ne arată că lumea s-a schimbat, iar aceasta este ultima strigare pentru Letonia, Statele Baltice și Europa”, spune Nikers, analist principal la Jamestown Foundation. „Ne bazăm pe SUA? Pe scurt, nu”, a declarat el pentru Veridica, adăugând că „ne-am obișnuit cu toții să trăim sub protecția Articolului 5 al NATO”. Oamenii ar trebui să accepte că lucrurile s-au schimbat, spune Nikers. „Suntem într-o stare de lâncezeală. Nu credem ce se întâmplă și nu vrem să recunoaștem asta. Ca societate, trebuie să înțelegem că avem probleme […] Societatea nu trebuie să-și facă iluzii și să înțeleagă că trebuie să ne protejăm. Ne-am săturat [de război], dar greul abia acum începe”.
Sigita Struberga a declarat pentru Veridica că „SUA este un partener strategic care are o viziune diferită în anumite dosare […] Cel mai greu va fi să găsim abordarea potrivită pentru a dialoga cu partenerul nostru. Cine a spus că partenerii trebuie să aibă interese și viziuni identice?”, întreabă ea retoric. Struberga subliniază că, de mai bine de un deceniu, europenii au fost avertizați cu privire la planurile SUA de a pivota către Orientul Îndepărtat. „E nevoie de o schimbare. La început, Europa trebuie să-și asigure propria securitate, iar abia apoi să-și ia la întrebări partenerul strategic. Deocamdată, Europa trăiește pe seama acestui partener. Nu suntem capabili să ne asigurăm securitatea. Este o reală problemă”, susține ea, adăugând că momentul actual reprezintă o oportunitate pentru Europa de a deveni mai independentă din punct de vedere militar.
Olves Nikers crede că „din clipa în care Trump va reuși [să facă pace în Ucraina], pentru noi începe numărătoarea inversă” și avertizează că va mai dura doi, trei sau cinci ani până la un posibil atac al Rusiei asupra Statelor Baltice. Expertul leton îndeamnă cele trei state baltice să își sincronizeze sistemele de apărare și îndeamnă la o colaborare fermă cu țările nordice și Polonia. Dacă doresc, și alte țări europene se pot alătura coaliției.
Cu toate acestea, încă nu există vreun motiv de panică, deoarece „mâine dimineață nu se va întâmpla nimic” și că, de fapt, un atac al Rusiei nu este inevitabil și ar putea fi descurajat dacă Aliații sunt pregătiți, este de părere Nikers. Potrivit acestuia, apărarea regională coordonată este esențială pentru garantarea securității. Din 2014, Canada reprezintă o forță de primă importanță pentru misiunea NATO din Letonia. Cu toate acestea, din cauza posibilelor schimbări politice la Ottawa și a incapacității Canadei de a înlocui SUA în plan militar, Letonia nu se poate ascunde în spatele Canadei.
Nici pe Europa nu se poate baza. La începutul lunii martie, președintele francez Emmanuel Macron și-a exprimat disponibilitatea de a proteja Europa cu arme nucleare franceze. Cu toate acestea, un astfel de scenariu pare incert, iar același lucru se poate spune despre gradul de pregătire al Europei „Există declarații, dar nu și decizii strategice. Dacă nu avem decizii concrete, trebuie să dezvoltăm cooperarea regională”, subliniază Nikers.
