Narațiuni identice sau similare cu cele ale propagandei rusești au fost promovate și în România în actuala campanie electorală. Ele nu au apărut doar în discursul extremei drepte, care și le-a asumat de mai mulți ani, ci şi în cele ale unor politicieni care, oficial, susțin apartenența României la structurile euro-atlantice.
În România au reapărut recent „listele negre”, vehiculate în special de susținători ai lui Călin Georgescu. Listele negre au o conotație istorică tragică, fiind folosite de extremiștii din trecut pentru a-și elimina adversarii.
Să fii supărat pentru dispariţia unor vestigii de o imensă valoare istorică e normal, să crezi că acest fapt va duce la dispariţia poporului e, în termeni blânzi, amuzant. Mai mult, să ai impresia că gestul a țintit românitatea și nu doar valoarea materială a obiectelor respective este de domeniul fantasticului.
Extremiștii români par să creadă că revenirea lui Donald Trump le aduce capital electoral și legitimizează tipul de discurs marcat de populism și narațiuni false. Ei speră, totodată, că Trump îi va ajuta să ajungă la putere. Este genul de raționament oximoronic, care arată că, de fapt, extremiștii români nici măcar nu înțeleg sensul cuvântului pe care l-au adoptat pentru a se defini – „suveranism”.
Un fals cont atribuit lui Julian Assange își exprimă admirația pentru Călin Georgescu. Falsul nu l-a tulburat extremistul român, care s-a apucat în schimb să demonteze falsuri inventate.
Georgescu a fost considerat, cândva, un tehnocrat cu o solidă carieră internațională. După încheierea acesteia, a adoptat un discurs pro-rus și anti-occidental și și-a exprimat admirația pentru Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.
Un raport recent al MAE rus denunță „neonazismul” din România și prezintă drept politici de stat acțiunile unor extremiști pro-ruși, inclusiv unii lăudați și citați de propaganda Moscovei.
UE este responsabilă de invazia rusă din Ucraina, din cauza minciunilor legate de aderarea Kievului la spaţiul comunitar, afirmă un senator al SOS România.
Europenii vor să prelungească războiul chiar și prin trimiterea de trupe pe front, potrivit unei narațiuni false promovate în România de controversatul analist Dan Dungaciu.
Legionarii au întemeiat teatrul evreiesc din Capitală, iar România a protejat populaţia evreiască de ororile războiului, spune un cunoscut antisemit român.
Presa occidentală l-a lăudat pe Hitler până acesta a pierdut războiul, la fel cum procedează astăzi cu Zelenski, liderul nazist de la Kiev.
Un tribunal de arbitraj din Canada obligă România să reia turul doi al alegerilor prezidențiale, potrivit televiziunii „de casă” a lui Călin Georgescu.
Instanța de la Haga i-a dat dreptate lui Călin Georgescu și a modificat graniţa României cu Ucraina, potrivit unei narațiuni false promovate de un avocat conspiraţionist filorus.
În România au reapărut recent „listele negre”, vehiculate în special de susținători ai lui Călin Georgescu. Listele negre au o conotație istorică tragică, fiind folosite de extremiștii din trecut pentru a-și elimina adversarii. Listele negre nu reprezintă doar apanajul suveraniștilor; Veridica a identificat cel puțin una în care apar susținători ai lui Călin Georgescu. Acest fel de ripostă le dă apă la moară conspiraționiștilor, care nu ratează nici un prilej de a se victimiza.
Să fii supărat pentru dispariţia unor vestigii de o imensă valoare istorică e normal, să crezi că acest fapt va duce la dispariţia poporului e, în termeni blânzi, amuzant. Mai mult, să ai impresia că gestul a țintit românitatea și nu doar valoarea materială a obiectelor respective este de domeniul fantasticului. Ca argument, putem invoca impactul uriaș pe care o astfel de lovitură l-ar fi avut, dacă ea ar fi fost săvârșită în România, distrugând aproape iremediabil credibilitatea autorităților de la București.
Extremiștii români par să creadă că revenirea lui Donald Trump le aduce capital electoral și legitimizează tipul de discurs marcat de populism și narațiuni false. Ei speră, totodată, că Trump îi va ajuta să ajungă la putere. Este genul de raționament oximoronic, care arată că, de fapt, extremiștii români nici măcar nu înțeleg sensul cuvântului pe care l-au adoptat pentru a se defini – „suveranism”.
Învins într-o bătălie, dar nu în război, și șifonat puțin de răutatea lumii, care nu-i înțelege zbuciumul sufletesc și dragostea de glia strămoșească, Călin Georgescu s-a apucat de semnalat și demontat știri false. Ale altora!
Numele său s-a aflat pe lista potențialilor premieri în anii 2011 și 2012, ca soluție de înlocuire a lui Emil Boc, a cărui popularitate era în scădere după măsurile luate în timpul crizei economice din 2009-2010. La acea vreme, Georgescu a spus că nu este interesat de șefia Guvernului. În 2016, Călin Georgescu era propus pentru poziţia de premier al României de Federaţia “Societatea Civilă Românească”, una din organizaţiile care au felicitat Rusia pentru anexarea Crimeei, considerată o „întoarcere la patria-mamă”.
De-a lungul anilor, mișcarea neonazistă din Rusia a fost folosită de regimul putinist pentru a intimida, tortura și ucide o serie de critici ai puterii de la Kremlin, dar neonaziștii ruși au jucat un rol extrem de important și în prima fază a războiului împotriva Ucrainei, începută în 2014, odată cu anexarea Crimeei și invadarea Donbasului. Ca și în cazul grupărilor de criminalitate cibernetică, grupările neonaziste sunt tolerate în continuare de Rusia, unele sunt chiar finanțate, încurajate și împinse către acțiuni radicale de natură extremistă.
Landing page-ul site-ului sugera că o grupare de hackeri se află în posesia întregii baze de date a partidului extremist, inclusiv a unor mesaje private. AUR nu a făcut plângere către DNSC, iar un expert citat de Veridica spune că, la prima vedere, un atac pare improbabil. AUR insistă că nu este o înscenare.
Mesajul de mulțumire al Ucrainei, ilustrat cu un cântec asociat regimului comunist din România, cu versuri compuse de Adrian Păunescu, care a scris și poezii revizioniste.
Șoșoacă vrea modificarea Tratatului de bună vecinătate cu Ucraina și cere anexarea Nordului Bucovinei, Herței, Buceagului, Maramureșului istoric și Insulei Șerpilor, teritorii pe care le consideră a fi deținute abuziv de Ucraina.