Islamiștii AKP ai președintelui Recep Tayyip Erdoğan au suferit o înfrângere usturătoare în alegerile locale. Se îndreaptă Turcia spre o „resetare” și sfârșitul epocii Erdoğan?
Liderul autoritar al Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a fost reales președinte după victoria în războiul din Nagorno-Karabakh și își poate transforma țara într-un nod energetic și comercial între Asia și Europa.
Putin a crezut că, prin invadarea Ucrainei și implicarea în războaiele din Orient, îi redă Rusiei statutul de mare putere. Rezultatul a fost pierderea influenței Moscovei pe termen lung.
Numele vehiculate pentru viitoarea administrație Trump sugerează că Orientul Mijlociu lărgit va rămâne în atenția Washingtonului. O atenție care nu e pe placul Iranului și Turciei.
Caucazul de Sud ocupă o poziție strategică între Asia și Marea Neagră, dar stabilitatea – și prosperitatea sa – sunt blocate de cele trei puteri care își dispută influența acolo: Rusia, Turcia și Iranul.
Rusia amenință cu Armageddonul nuclear, dacă se vor trece anumite „linii roșii”, pentru a împiedica livrarea de arme către Ucraina. Amenințările nu par însă atât de serioase cum vrea Putin să se creadă.
Amenințarea unui război major în Orient s-a redus după ultimul schimb de tiruri Israel – Hezbollah. Extremiști musulmani și israelieni blochează însă pacea în Gaza și soluționarea pe termen lung a disputelor din regiune.
Dacă Partidul Democrat o va nominaliza în august pe actuala vicepreședintă a SUA, Kamala Harris, pentru a candida la alegerile prezidențiale din noiembrie, Donald Trump nu va avea o misiune ușoară.
Chris a fost directorul meu de studii în programul doctoral la Nottingham Trent University, între 2006 și 2011. Legătura noastră a însemnat multe întâlniri la Nottingham, Izmir, Edinburgh sau București. Chris nu este doar „un mare profesor”, ci și un mare prieten. Asta până ajunge să discute despre politica internațională și, mai ales, despre Marea Britanie și Uniunea Europeană. Cunoaște atât de multe detalii, vădind o atât de vastă experiență (vezi caseta biografică de la final) încât copleșește orice auditoriu. Interviul cu Chris, publicat de Veridica în două episoade, arată pe deplin acest lucru fiind, după părerea mea, cel mai bogat și dens text de presă despre Brexit din media românească și, poate, nu numai. Prima parte a abordat consecințele Brexit pentru economia britanică iar cea de-a doua explorează subiectul mai delicat privind Scoția, Irlanda de Nord și Țara Galilor în context. (Dragoş C. Mateescu)
Chiar dacă, oficial, Marea Britanie a ieșit din Uniunea Europeană, Brexitul este un proces care încă nu s-a încheiat, consideră expertul britanic Chris Farrands. El a explicat, pentru Veridica, care sunt impactul și provocările acestui proces în desfășurare.
Putin a crezut că, prin invadarea Ucrainei și implicarea în războaiele din Orient, îi redă Rusiei statutul de mare putere. Rezultatul a fost pierderea influenței Moscovei pe termen lung.
Numele vehiculate pentru viitoarea administrație Trump sugerează că Orientul Mijlociu lărgit va rămâne în atenția Washingtonului. O atenție care nu e pe placul Iranului și Turciei.
Pentru Uniunea Europeană, zona asigură legătura cu Asia prin Marea Neagră și porturile românești, bulgărești și georgiene. Pentru China și celelalte economii asiatice, este calea directă spre piața comună europeană.
S-ar putea ca Putin să fi repetat de fapt eroarea legendară a regelui lidian Cresus.
Amenințarea unui război major în Orient s-a redus după ultimul schimb de tiruri Israel – Hezbollah. Extremiști musulmani și israelieni blochează însă pacea în Gaza și soluționarea pe termen lung a disputelor din regiune.
Dacă Partidul Democrat o va nominaliza în august pe actuala vicepreședintă a SUA, Kamala Harris, pentru a candida la alegerile prezidențiale din noiembrie, Donald Trump nu va avea o misiune ușoară.
Donații
Veridica.md