Visul lui Donald Trump de a transforma Fâșia Gaza în Riviera Orientului începe să prindă contur, dar în stilul Netanyahu. Palestinienii care mai sunt în această regiune se confruntă cu ceea ce e pe punctul de a deveni cea mai mare criză umanitară din istoria regiunii și sunt forțați la o adevărată pribegie prin enclavă, fără să poată reveni – sau sta prea mult – la casele lor, care în multe cazuri sunt doar niște grămezi de moloz. În curând, palestinienii ar putea fi nevoiți să aleagă între viața în așa-zise „tabere umanitare” din care ar lipsi tocmai organizațiile umanitare și exilul voluntar în afara Gazei.
După 18 luni de război, guvernul israelian optează pentru intensificarea acestuia
În ședința de duminică, 4 mai, cabinetul de securitate a aprobat un nou plan prin care zeci de mii de soldați suplimentari vor ocupa și menține teritoriul din enclava asediată și vor reloca palestinienii în sud. Premierul Netanyahu a difuzat un mesaj video, la scurt timp după aprobarea planului, în care premierul spunea că înalții oficiali militari ai țării au recomandat ceea ce el a numit o escaladare „intensivă” a războiului de 18 luni. „Este timpul să lansăm acțiunile finale”, a mărturisit Netanyahu că i-au spus oficialii militari, adăugând că noua campanie va ajuta la aducerea acasă a ostaticilor care sunt încă ținuți în Gaza. Prim-ministrul a spus că el crede că „suntem înainte de linia de sosire”.
Ce înseamnă această linie de sosire? În primul rând, nu este clar câți din cei 59 de ostatici aflați în continuare în mâinile Hamas mai sunt în viața. Până recent, se vehicula că 24, dar Sara, soția lui Benjamin Netanyahu a fost surprinsă de ziariști spunând că sunt mai puțini supraviețuitori. Ulterior, Donald Trump a declarat că trei ar fi murit, iar surse din armata israeliană au spus că au mai rămas 21 în viață. Dar nimeni nu poate ști exact – nici câți mai sunt, nici câți dintre aceștia vor supraviețui până la sfârșit.
Purificare etnică în Gaza?
Dincolo de scopul declarat al planului Carele lui Ghideon, cum a fost el denumit, ideea e de a-i muta pe cei aproximativ 2 milioane de palestinieni în sud , într-o regiune care reprezintă cam 20 la sută din Gaza, în apropiere de Rafah, iar armata israeliană să își mențină controlul asupra Fâșiei.
În trecut au fost zone de securitate din care populația a fost mutată, dar de data aceasta planul Carele lui Ghideon nu prevede durata șederii armatei israeliene în Gaza, ceea ce ar putea indica faptul că operațiunile de până acum nu au dat rezultatul scontat.
Planul are trei faze. Israelul a început deja prima fază , denumită „pregătirea” care constă în bombardarea infrastructurii rămase în Rafah și construirea unei tabere închise, pentru civili. Faza a doua se numește „mobilizarea”. În această etapă, palestinienii ar urma să fie forțați către sud, către acele tabere din Rafah. Din martie, Israelul și-a extins deja așa numitele zone tampon din Gaza, împingându-i pe palestinieni spre zona de coastă.
Ultima etapă, „ manevrele la sol” reprezintă cucerirea totală a Gazei de către armata israeliană care să rămână in teritoriu cu titlu permanent. Partea aflată deasupra axei Morag, fosta linie de demarcație a fostelor colonii evreiești dintre Rafah și Khan Younis, va fi golită și tăiată de la ajutoarele umanitare. Odată ce palestinienii vor ajunge în Rafah, au opțiunea de a rămâne în acele tabere sau să plece către o altă țară, ceea ce ONU și alte organizații internaționale pentru drepturile omului o descriu drept purificare etnică a Fâșiei Gaza.
Organizațiile umanitare resping planul israelian pentru a nu fi complice la crime de război
Israelul numește zona de tabere o „zonă umanitară”, dar organizațiile umanitare refuză să participe la acest plan spunând că ar putea fi trase la răspundere pentru crime de război, în condițiile în care Curtea Penală internațională a emis deja un mandat de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime de război. Un număr limitat de ajutoare vor intra zilnic în această zonă umanitară, fiecare camion urmând a fi controlat de IDF. Transporturile vor ajunge la punctele de distribuție ale ajutoarelor construite astfel încât să poată deservi până la 5000 de oameni, iar aceste puncte de distribuție ar urma să fie gestionate de firme private americane de securitate, spune portalul Middle East Eye.
Benjamin Netanyahu spune însă că populația va fi strămutată pentru propria-i siguranță. Conform dreptului internațional, strămutarea forțată a civililor în timpul conflictelor armate este o crimă de război. Atunci când este comisă sistematic, poate fi considerată și o crimă împotriva umanității.
În primele luni ale războiului, aproape 90% dintre cei 2,3 milioane de locuitori ai Gazei au fost strămutați în urma așa-numitelor „ordine de evacuare” emise de armată. Aceștia locuiau în case și corturi improvizate în centrul și sudul Gazei. După ce Israelul a creat coridorul Netzarim, o zonă militară care desparte nordul de sudul Gazei, aceștia nu au putut să se întoarcă până la intrarea în vigoare a unui armistițiu în ianuarie. În urma armistițiului, sute de mii de oameni s-au întors în nordul Gazei, doar pentru a-și găsi casele distruse sau grav avariate.
Este planul pentru Gaza o încercare a lui Netanyahu de a-i intra în grații lui Trump? Semne de întrebare cu privire la relația Israel – SUA
Cu alte cuvinte, planul aprobat duminică seara, cu o largă majoritate, de cabinetul de securitate al lui Benjamin Netanyahu este o punere în practică a propunerii făcută la începutul anului de către președintele Donald Trump. În cadrul primei întâlniri la Casa Albă cu Benjamin Netanyahu, Trump a spus că milioanele de palestinieni care trăiesc în Gaza ar trebui strămutați în țări vecine, precum Iordania sau Egipt, pentru a permite reconstrucția acesteia.
Luna trecută, Donald Trump a revenit asupra acestei idei referindu-se la Gaza ca la o afacere imobiliară profitabilă. I24news TV scrie că Statele Unite și Israelul au discutat posibilitatea ca Washingtonul să conducă un guvern interimar în Gaza după încheierea conflictului actual. Aceste consultări „la nivel înalt” s-au concentrat pe instituirea unei administrații tranzitorii conduse de un oficial american, care ar urma să supravegheze Gaza până la demilitarizarea și stabilizarea teritoriului, permițând astfel instaurarea unei guvernări palestiniene viabile. Sunt însă discuții preliminare și nu a fost stabilit niciun calendar ferm pentru durata acestei administrații americane, totul depinzând de evoluția situației din teren. Propunerea a fost deja comparată cu Autoritatea Provizorie a Coaliției din Irak, înființată de Washington în 2003, la scurt timp după invazia americană care l-a răsturnat pe Saddam Hussein. Este doar un proiect și nu este clar dacă va fi concretizat.
Rămâne de văzut cum va evolua și relația lui Benjamin Netanyahu cu Donald Trump. „Bibi” a fost luat prin surprindere de două ori, deja, de liderul de la Casa Albă. Prima data, când i-a dezvăluit planul de „golire” a Fâșiei Gaza în conferința de presă comună de la Casa Albă, și a doua oară, tot la Washington, când Donald Trump a anunțat că SUA au inițiat negocieri directe cu Iranul. Iar acum, Statele Unite au anunțat că au ajuns la un armistițiu cu gruparea teroristă yemenită, Houthi, fără să le fi spus acest lucru în prealabil și partenerilor israelieni, care tocmai ce au lansat o ripostă asupra Yemen-ului după ce Houthi au atacat cu rachete aeroportul din Tel Aviv. Mai mult, senatorul republican Lindsey Graham din Carolina de Sud, unul dintre principalii loialiști ai lui Trump din Congres, a declarat că Israelul se va apăra singur de atacurile Iranului și ale intermediarilor săi. Toate aceste ultime declarații venite dinspre Washington au provocat uimire în Israel unde ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a spus că statul evreu trebuie să fie capabil să se apere chiar dacă este lipsit de sprijinul american, în timp ce unii oficiali israelieni și-au exprimat în privat îngrijorarea cu privire la ramificațiile acordului cu SUA, scrie Times of Israel.
Prin urmare, planul lui Netanyahu, aprobat în preajma vizitei președintelui american Donald Trump de la jumătatea lunii mai, în Orientul Mijlociu, ar putea fi un gest de captatio benevoltiae față de liderul de la Casa Albă pentru că e clar că ceva nu merge bine în mult lăudata relație a lui Netanyahu cu președintele republican. Până la urmă, mai multe acțiuni ale Washingtonului, cum ar fi discuțiile cu Teheranul pe dosarul nuclear, încurcă planurile Israelului legate de o posibilă acțiune militară împotriva Republicii Islamice.
