Studii universitare în Regatul Unit și în California, Statele Unite, absolvent al facultății de Film cu specializare în producția de documentare și cinematografie, lucrează ca freelancer și jurnalist independent. În 2017, completează cu succes un internship cu BBC în Londra și începe ulterior să creeze materiale video pentru rețele sociale, colaborând cu diverse publicații. A călătorit în toate regiunile Ucrainei, în afara celor ocupate în contextul războiului actual și a prezentat în mediul online situația curentă din Ucraina, inclusiv în zone de conflict. În prezent stabilit în Zaporizhzhia, Ucraina, analizează și documentează viața oamenilor din timpul războiului.
La 40 de ani de la explozia de la accidentul de la Cernobîl, reactorul nuclear rămâne un pericol, în condițiile în care, din 2022, rușii au transformat zona centralei într-un teatru de război.
Transnistria, un cap de pod al armatei ruse izolat între Ucraina și Moldova, e în centrul unei îndelungate campanii de dezinformare a Moscovei, care tot prorocește un război în regiunea separatistă. Ucraina e direct interesată ca Transnistria să revină în subordinea Moldovei, dar nu consideră că regiunea reprezintă o amenințare militară majoră, care să justifice o ofensivă.
Ucrainenii sunt sceptici că, în pofida eforturilor lui Donald Trump, se va ajunge prea curând la pace: rușii nu par să aibă de gând să se oprească, iar Kievul nu poate accepta cedări teritoriale. În plus, există dubii cu privire la capacitatea președintelui american de a înțelege realitățile din teren și de a fi un mediator neutru.
În Ucraina, Biserica autocefală și cea afiliată Moscovei își dispută parohiile românești. În conflict s-au implicat enoriași, huligani, propaganda (pro)rusă, autoritățile ucrainene și suveraniști din România.
Regiunea Cernăuți din Ucraina, sau Bucovina de Nord, fost în general scutită de bombardamente, dar nu și de război, pentru că bărbații au fost mobilizați. Veridica a vrut să vadă care e impactul războiului acolo și dacă e adevărat că românii sunt discriminați, cum afirmă suveraniștii de la București.
La aproape doi ani de când a anunțat că anexează patru regiuni ale Ucrainei, Rusia încă încearcă să ocupe integral teritoriile respective. Forțele ruse presează în special în regiunea Donețk.
În afară de minoritatea română concentrată în regiunea Odesa, Bucovina de Nord și Transcarpatia, în Ucraina există și o comunitate – mică – de români veniți din România. Unii s-au stabilit acolo înainte de război și au rămas, alții – cum sunt luptătorii din grupul Getica, sau medicul de front Medana – au ajuns după februarie, 2022. Veridica a stat de vorbă cu trei dintre acești români despre viața într-o țară aflată în război.
O bucureșteancă de 45 de ani, medic de front în Ucraina, povestește pentru Veridica cum e viața într-unul din cele mai periculoase locuri din lume, sub amenințarea constantă a dronelor rusești.
Drona prăbușită pe 25 noiembrie în comuna Puiești, județul Vaslui, nu e un aparat de zbor rusesc, ci unul inscripționat cu un mesaj în limba ucraineană, potrivit unor postări online care citează o fotografie fake, postată eronat de publicația Vremea Veche. În fotografia falsă, pe dronă apare, în alfabetul chirilic, expresia ucraineană „Peremoha Bude”, care înseamnă „Va fi victorie”. Aceeași frază, în rusă, este „Pobeda Budet”.
Ținuturile ucrainene de lângă granița cu Rusia par un ținut al nimănui, cicatrizat de război, unde pericolul vine din cer.
Doi frați din Republica Moldova, plecați la muncă în Rusia, au dispărut după ce ar fi fost păcăliți să se înroleze și trimiși pe front. Familia și surse Veridica spun că unul dintre ei s-a predat armatei ucrainene.
Adrian Viorel Iurca, soldatul român de 31 de ani din Arad cunoscut sub nunele „Blackfish” pe care Veridica l-a intervievat în ianuarie 2025 este oficial dispărut în misiune și se presupune că a decedat în estul Ucrainei.
