Disputa dintre SUA și puterile europene privind numirea unui Înalt Reprezentant al comunității internaționale trebuie privită atât în contextul mai larg al asperităților apărute în relația trans-atlantică, dar și ținând cont de abordarea „tranzacțională” a administrației Trump, dispusă să lucreze cu personaje nefrecventabile, ca liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, dacă se întrevede vreun câștig economic.
Măsurile pe care le pregătește UE ca să își protejeze piața internă de practicile comerciale chineze ar putea să afecteze investițiile Chinei în Ungaria, ceea ce ar pune în dificultate guvernul lui Péter Magyar.
Eșecul armatei de a apăra teritoriul României de incursiunile dronelor chiar și atunci când acestea reprezintă un pericol clar, cum s-a văzut la Galați și Constanța, aduce în atenție și soluții alternative: (contra)dronele, care se dovedesc tot mai eficiente în Ucraina. Aceasta a ajuns o forță globală în domeniul dronelor prin stimularea propriei industrii. Este fiabilă aplicarea acestui model și în România? Poate industria autohtonă să protejeze țara atunci când instituțiile dau greș?
Neo-fasciști europeni cu simpatii față de Rusia – și chiar și legături cu aceasta – s-au aliat cu extrema dreaptă a Serbiei, cu sprijinul discret al guvernării de la Belgrad.
Până la momentul desemnării, Veștea era un nume cunoscut mai degrabă presei locale brașovene. Câteva ore mai târziu, declarațiile venite de la membrii PNL arată un risc major de scindare. Mai mult, un general NATO l-a acuzat public pe Veștea de acțiuni care au împiedicat construirea infrastructurii militare. Cine este politicianul PNL, puțin cunoscut publicului național, căruia Nicușor Dan i-a încredințat formarea unui guvern într-un moment de criză?
Tot mai mulți profesori din România își exprimă public – și chiar și de la catedră – preferințele politice pentru extrema dreapta și îi promovează ideile. Fenomenul pare să ia amploare în contextul în care politicienii suveraniști par a fi singurii care se arată preocupați de bunăstarea profesorilor.
România este, de ani buni, ținta acțiunilor destabilizatoare ale Rusiei, dar rămâne timorată în fața acesteia chiar și când Ucraina arată că „marea putere” nu e chiar atât de mare. Politicienii români nu înțeleg Rusia, iar „sistemul” pare să admire autoritarismul corupt și ineficient de la Moscova.
Partidul pro-european „Contractul Civil” din Armenia, condus de premierul în exercițiu Nikol Pașinian, a câștigat detașat alegerile din 7 iunie. Opoziția pro-rusă contestă însă rezultatele, încercând cel puțin să blocheze obținerea unei supermajorități parlamentare de către formațiunea de guvernământ.
Armenii se prezintă la urne duminică pentru alegeri cu miză mare, care ar putea decide dacă țara va continua calea pro-europeană trasată de actualul guvern sau va consolida din nou relațiile cu aliatul său tradițional, Rusia. Perioada premergătoare alegerilor a fost marcată de o ciocnire de narațiuni opuse, dezinformări și atacuri personale.
Noua șefă a Institutului Cultural Român, Corina Încroșnatu, a ajuns în funcție cu voturile PSD, ale suveraniștilor din AUR și POT, dar și cu cele ale UDMR. Acuzată de USR că ar fi avut legături cu „ideologul lui Putin”, Corina Încroșnatu și-a petrecut o bună parte din viața profesională în instituțiile statului, dar a trecut și pe la fundația condamnatului penal Adrian Năstase.
În 7 iunie vor avea loc alegeri parlamentare în Armenia. Acestea ar putea confirma ceea ce părea neverosimil acum câțiva ani - desprinderea de Rusia și virajul către vest.
După ce Rusia a depășit criza economică din anii 1990, în țară a apărut așa-numita clasă de mijloc, care, conform așteptărilor, ar fi trebuit să împingă țara spre democrație. Era însă o clasă de mijloc dependentă de stat, iar această dependență a menținut-o ferm în tabăra lui Putin.
Timp de o jumătate de secol, Patriarhul Ortodox Ilia al II-lea a fost una dintre cele mai influente personalități din Georgia, un simbol al stabilității într-o perioadă de-a lungul căreia republica ex-sovietică și-a câștigat independența, a trecut prin schimbări de sistem și de guvern, revoluții și războaie. E de văzut dacă succesorul lui Ilia, Shio al III-lea, ale cărui legături cu Rusia au atras atenția, va avea aceeași autoritate.
Guvernul lui Péter Magyar este format dintr-un amestec de experți independenți, critici ai lui Viktor Orbán dar și foști colaboratori ai acestuia. Criteriul care a contat cel mai mult în alegerea miniștrilor pare să fi fost competența, ceea ce reprezintă o schimbare față de epoca Orbán, când contau conexiunile politice și loialitatea față de șef.
Drone ucrainene de luptă au pătruns de mai multe ori în spațiul aerian al Statelor Baltice. Incidentele au generat tensiuni politice, dar și suspiciuni că Rusia ar fi cea care a bruiat și deviat dronele, în condițiile în care în regiune s-au înregistrat în ultimii ani numeroase provocări rusești.
Pachetul legislativ al Bruxellesului privind Inteligența Artificială (Omnibus) e menit să descurajeze folosirea „malefică” a IA – dezinformare, pornografie deepfake (inclusiv cu copii) etc. UE pare să neglijeze însă inițiativa europeană în domeniul IA, văzut ca unul cheie pentru viitorul tehnologic și economic.
Kremlinul pare a fi în defensivă în ultima perioadă, pe fondul greutăților pe care armata rusă le întâmpină pe front, a problemelor economice ale Rusiei, dar și a înfrângerilor înregistrate de aliați iliberali europeni ai lui Putin. Pe de altă parte, partide cu un discurs pe placul Rusiei continuă să crească în multe țări europene, inclusiv în România, unde ar putea ajunge la guvernare.
Bătălia pentru controlul Congresului american a început cu mult înainte de startul campaniei electorale pentru alegerile din noiembrie. E o bătălie marcată de eforturi de „redesenare” a circumscripțiilor electorale, dispute din instanțe, inițiative legislative la nivel național și promovarea propriilor narațiuni.
Cea mai mare bursă de criptomonede din Polonia a fost implicată într-un scandal de proporții, pe fondul unor acuzații de fraudă, spălare de bani, influență politică și legături cu celebra „Tambovskaya Bratva”. Această organizație criminală rusă a fost asociată cu mediul politic și de afaceri din Sankt Petersburg în perioada ascensiunii la putere a lui Putin.
Românii plătesc cu până la 45% mai mult pentru energie. Facturile lor sunt umflate de problemele din sistem – proasta administrare, lipsa investițiilor, instabilitatea legislativă, distorsiuni de piață cauzate de stat – dar și de „rentele” care ajung în buzunarele așa-numiților „băieți deștepți”.
Compania NIS reprezintă în prezent cel mai important instrument de presiune economică al Rusiei în Serbia. Pentru a evita sancțiunile americane, Belgradul este obligat să forțeze vânzarea acesteia. Aceasta ar urma să fie cea mai de amploare tranzacție din sectorul energetic din Balcani din ultimele două decenii. Cu toate acestea, povestea este încă marcată de numeroase incertitudini.
Călcând pe urmele Uniunii Sovietice și ale Imperiului Țarist, Rusia lui Putin încearcă să dicteze direcția literaturii prin interzicerea operelor pe care le consideră nepotrivite. Este o strategie care ar putea avea efectul unui bumerang, împingând publicul tocmai spre titlurile interzise.
Rusia pare să abandoneze, treptat, discursul triumfalist despre o victorie totală în războiul împotriva Ucrainei. Atât Kremlinul cât și propagandiștii săi par preocupați să „vândă” pacea în așa fel încât să nu pară un eșec al „operațiunii militare speciale”.
Viktor Orbán e un fan împătimit al fotbalului, care are un loc chiar și în filozofia sa politică. A construit stadionul care va găzdui finala Ligii Campionilor, dar în seara finalei locul de onoare îi va reveni succesorului său, Peter Magyar. Povestea poate fi privită și ca o parabolă pentru ce se întâmplă zilele acestea cu Ungaria și cu sistemul construit de Orbán.
Lupta împotriva internetului arată că regimul Putin încearcă să reorganizeze viața cotidiană în jurul logicii securității, a controlului și a dependenței de o infrastructură controlată de stat. Paradoxul este că acest atac vizează tocmai unul dintre puținele domenii în care Rusia avea un real potențial de modernizare: economia digitală.
Decizia Kremlinului de a avea o paradă mai mică de Ziua Victoriei a fost percepută inclusiv ca un semn al fricii lui Putin de propria armată. Parada ar putea fi însă și o capcană întinsă Ucrainei, care e provocată să atace, ceea ce ar putea justifica represalii masive, chiar și cu arme neconvenționale. Într-un astfel de scenariu, cel care a ordonat represaliile – Putin – ar putea să își asume meritele câștigării războiului.
Pe fondul sancțiunilor impuse oligarhului Bidzina Ivanișvili și al unui parteneriat strategic înghețat cu Statele Unite, proiectul pare să fie nu atât o inițiativă imobiliară, cât mai degrabă o încercare de a crea un pretext convenabil pentru dialogul cu Washingtonul.
În 2021, KGB-ul belarus a forțat un avion european să aterizeze la Minsk pentru a-l aresta pe jurnalistul Roman Protasevici. În 2026, Protasevici este unul din propagandiștii regimului Lukașenko.
Trei economiști analizează pentru Veridica argumentul din moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR potrivit căruia privatizarea și listarea la Bursă a unor companii de stat înseamnă „vânzare frauduloasă a averii statului”.
Salutată cu entuziasm și la Budapesta, și la Bruxelles, victoria categorică a lui Péter Magyar și a formațiunii sale TISZA la alegerile din Ungaria e cu siguranță o veste bună pentru lumea Europa și pentru lumea democratică în sine. Cât de bună e ea rămâne însă de văzut.
În Balcanii de Vest, Muntenegrul e țara cea mai avansată în negocierile de aderare la UE. Există însă actori politici puternici care preferă apropierea de Serbia și adoptarea unor legi de inspirație rusească, ceea ce ar putea duce la ratarea țintei de aderare în 2028.
Experți juridici apropiați de partidele iliberale din Polonia și Ungaria încearcă să se asigure că, după ce acestea pierd puterea, rețelele pe care le-au construit rămân intacte și conectate la stat până la următoarele alegeri.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
