Președintele georgian, Salome Zurabișvili, se distanțează din ce în ce mai mult de partidul de guvernământ, Visul Georgian, care a ajutat-o să câștige alegerile. Zurabișvili se opune retoricii din ce în ce mai anti-occidentale a partidului și pare gata să-i arunce mănușa Visului Georgian fondând o nouă mișcare politică care ar aduce Georgia mai aproape de UE.
Relațiile strânse ale lui Alexander Lukașenko cu Kremlinul au făcut din Belarus un co-agresor în războiul Rusiei împotriva Ucrainei și ar putea, în viitor, să îl transforme într-o țintă pentru un atac nuclear de răspuns. Toate acestea au devenit posibile datorită barterului cu care au fost de acord autoritățile belaruse: dreptul lui Putin de a dispune de un teritoriu important din punct de vedere strategic în schimbul menținerii la putere a lui Lukașenko. Dar cât de important este rolul jucat de Belarus în războiul dintre Rusia și Ucraina și ce înseamnă acest lucru pentru viitorul regiunii?
Autoritățile americane au arestat și inculpat un suspect în cazul Pentagon leaks. Există însă întrebări care-și așteaptă răspunsul, de la faptul că un tânăr de doar 21 de ani a putut publica documente Top Secret, la natura informațiilor – sunt ele cu adevărat secrete, sau parte a unei dezinformări elaborate?
Multă vreme, majoritatea tăcută a israelienilor le-a permis administrațiilor Netanyahu să erodeze sistemul democratic și să pună în pericol șansele de pace cu palestinienii. Sute de mii de oameni au ieșit însă în stradă ca să oprească reforma justiției pe care majoritatea israelienilor o consideră un pericol pentru instituțiile democratice ale țării – dar pe care o vor extremiștii de care depinde guvernul.
Estonia îi trimite Ucrainei arme vechi, decontate cu bani europeni la contravaloarea unor arme noi, susțin surse europene citate de Politico. Reprezentanți ai clasei politice estoniene au respins categoric aceste acuzații, dar au existat și unele voci care au spus că sunt parțial adevărate. Acestea au explicat că scandalul are de-a face cu tonul didactic al Tallinnului vizavi de partenerii săi când vine vorba de asistența oferită Ucrainei și cu dorința de a-și înzestra propriile forțe armate.
Letonia este un susținător ferm al Ucrainei. Cu toate acestea, aproximativ un sfert din populația țării este alcătuită din etnici ruși, iar un procent și mai mare îl reprezintă persoanele care vorbesc rusa ca limbă maternă. Războiul din Ucraina a adus în atenție opțiunile acestei minorități – susține aceasta Riga și politicile sale vizavi de Ucraina, sau agresiunea Rusiei și pe președintele Vladimir Putin? Încă nu există un răspuns clar la această întrebare.
Donald Trump este primul fost președinte american trimis în judecată într-un dosar penal. În ce măsură ar putea afecta acest dosar – și altele, care ar putea să urmeze – viitorul politic al lui Trump, care a anunțat că va candida, în 2024, pentru un nou mandat la Casa Albă?
Emisiile de carbon, poluarea și pescuitul excesiv pun în pericol oceanele lumii. Acestea joacă un rol-cheie în menținerea echilibrului ecologic planetar, dar și în economia globală. E nevoie de măsuri urgente pentru a le proteja și de o mai bună înțelegere a fenomenelor care le afectează.
Recep Tayyip Erdoğan și partidul său, AKP, vor avea parte de cele mai dificile alegeri din ultimii douăzeci de ani. Criza economică, cutremurul din 6 februarie, coalizarea opoziției și posibila mobilizare a kurzilor diminuează șansele lui Erdoğan de a se menține la putere. Sfârșitul epocii Erdoğan nu înseamnă că Turcia va deveni o democrație liberală – dar există șanse ca acest lucru să se întâmple.
Xi Jinping l-a vizitat pe „prietenul drag” Vladimir Putin la Moscova pentru a-și promova planul de pace și a semna contracte care vor duce schimburile comerciale la 200 de milliarde dolari. Pentru Putin, tot mai izolat internațional, vizita a fost un colac de salvare. Pentru Xi, un prilej de a promova interesele Chinei și propria sa imagine.
Visul Georgian, aflat la guvernare la Tbilisi, a fost recent forțat să renunțe la un proiect de lege de inspirație rusească. Partidul pare decis să revină la acest proiect, care poate compromite parcursul european al Georgiei, dar este promovat de propaganda rusă. Problema Visului Georgian – și a Moscovei – e că majoritatea populației optează pentru integrarea euro-atlantică.
Războiul a fost declanșat pentru a elimina arsenalul irakian de arme de distrugere în masă – care nu exista. S-a dorit, totodată, înlocuirea regimului neo-stalinist al lui Saddam Hussein cu o democrație liberală, prietenă Statelor Unite. După douăzeci de ani și o serie de greșeli majore, în loc de democrație liberală, irakienii au parte de un regim mai degrabă autoritar, chiar dacă există pluralism politic și alegeri, iar principala putere care face jocurile la Baghdad e Iranul, marele adversar regional al americanilor.
Războiul din Irak a început cu o campanie împotriva armatei lui Saddam Hussein și s-a încheiat cu înfrângerea Statului Islamic. Între aceste două momente au avut loc insurecții ale sunniților și șiiților dar și un război civil între cele două comunități, mii de atentate sinucigașe, bătălii în care au fost distruse orașe întregi. Veridica vă prezintă momentele-cheie ale unuia din cele mai devastatoare conflicte din Orientul Mijlociu.
Rusia lui Putin este un conglomerat de reziduuri toxice ale diverselor epoci istorice. Din trecutul imperial, Rusia a păstrat obsesia vocației globale. Din cel sovietic, Putin a căutat să instrumentalizeze vestigiile simbolice ale statutului de superputere și să-i facă pe ruși să creadă că acea perioadă a reprezentat apogeul existenței lor politice. A adăugat acestor reziduuri cinismul și viclenia, specifice lumii interlope, peste care a așezat atent iluzia puterii și a bogăției, în spatele căreia nu este decât ruina și putregaiul corupției generalizate.
Alegerile parlamentare din Estonia au arătat că, în contextul geopolitic extrem de volatil din Europa, unde războiul durează mai bine de un an, populația cunoaște riscurile și este pregătită să se mobilizeze în jurul forțelor politice care se bazează pe Uniunea Europeană și NATO. În același timp, societatea estonă a fost forțată să se confrunte cu unele realități mai puțin plăcute.
Încă de la destrămarea Uniunii Sovietice, țările baltice au fost sceptice vizavi de adevăratele intenții ale Rusiei. Această viziune s-a dovedit a fi mai realistă decât așteptările multora din Occident, care au crezut că Rusia poate fi un partener de încredere al democrațiilor liberale occidentale, parte dintr-un sistem internațional stabil.
Problema lingvistică și identitară a persistat de-a lungul celor 30 de ani de independență a Republicii Moldova. Cea mai importantă revendicare din timpul mișcării de eliberare națională din anii 1988-91 – recunoașterea limbii române ca limbă oficială și a faptului că moldovenii fac parte din poporul român – a fost deturnată în următorii ani de politicienii din vechea nomenclatură comunistă, care au reușit să includă în Constituție sintagma „limba moldovenească” ca limbă de stat.
Subiectul a fost amplificat prin speculații și narațiuni false care devin evidente prin simpla consultare a istoricului „problemei Bîstroe” sau dacă sunt întrebați specialiștii, care sunt gata să explice cât de inepte sunt unele din ideile apărute în spațiul public – de exemplu cea cu dispariția Deltei. Nu este însă prima oară, de la începutul războiului din Ucraina, când în România e lansată o campanie menită să pună într-o lumină nefavorabilă țara vecină și să submineze sprijinul pentru aceasta.
---copie-image.webp)
Cutremurul din 6 februarie ar putea da o lovitură regimului condus de Recep Tayyip Erdoğan, considerat responsabil pentru că nu s-au respectat normele în construcții și criticat pentru răspunsul greoi la acest dezastru, care i-a afectat în principal pe kurzi și pe alevi. Politica externă a Turciei ar putea fi de asemenea afectată, în condițiile în care cei prezentați de Ankara ca adversari și-au arătat solidaritatea.
Rusia și-a lansat „operațiunea militară specială” în primele ore ale dimineții de 24 februarie. Amploarea și direcțiile atacului rusesc arată că Moscova plănuia un blietzkrieg încheiat cu decapitarea conducerii Ucrainei și cel puțin capturarea întregului litoral al Mării Negre, pentru a deschide calea către Transnistria. Rezistența ucraineană a dat însă peste cap planurile Moscovei, iar conflictul a devenit unul de durată, în care ambele tabere au înregistrat succese, dar și eșecuri. Veridica vă prezintă 10 dintre principalele momente ale acestui război.
Pe 3 martie 2022 a avut loc o serie de atacuri cu rachetă asupra orașului Cernihiv din nord-estul Ucrainei, aproape de granița cu Rusia și Belarus. Era unul dintre primele atacuri aeriene masive de când, pe 24 februarie, Kremlinul declanșase războiul la scară largă. Raidul aerian a vizat o zonă rezidențială a orașului, omorând 57 de civili și lăsând fără locuințe alți 100.
Oficial, Tbilisi își menține cursul spre integrarea în structurile euro-atlantice, dar mișcarea către Occident a fost caracterizată mai degrabă de inerție în ultima vreme, în timp ce influența Moscovei e în creștere. Partidul de guvernământ, fondat de oligarhul Bidzina Ivanișvili, leagă tot mai mult interesele acestuia, fie ele politice sau de afaceri, de interesul național. Într-un moment decisiv pentru viitorul Georgiei, o astfel de politică se poate dovedi fatală.
Votat de Parlament la mai puțin de o săptămâna de la demisia guvernului Gavrilița, cabinetul Recean a propus un program de guvernare care pune accentul pe securitate, dezvoltarea economiei și integrarea europeană a Republicii Moldova. Documentul nu face vreo trimitere la relațiile cu Rusia, deși e clar că aceasta va continua să influențeze, prin oamenii săi, procesele politice de la Chișinău și are și alte pârghii importante, în primul rând Transnistria și arma energetică.
Cutremurul din Turcia a fost provocat de „mai marii lumii” – adică de occidentali – pentru a-l pedepsi pe președintele țării, Recep Tayip Erdoğan, crede senatoarea Diana Șoșoacă. Aceasta și-a expus teoria chiar la tribuna Senatului, într-o declarație împănată cu teorii ale conspirației, falsuri istorice, narațiuni cu privire la războiul din Ucraina care amintesc de propaganda rusă și o chemare la luptă cu trimiteri la Vechiul Testament.
Potrivit liderei de la Chișinău, planul rusesc implică unități para-militare din luptători străini, în civil, care ar fi urmat să atace instituții ale statului și să ia ostatici, acțiunile fiind mascate de proteste ale opoziției pro-rusești.
Estonia se pregătește pentru alegeri generale, care sunt programate în martie. Anul acesta alegerile se vor desfășura pe fundalul invaziei Ucrainei de către Rusia și a problemelor provocate de război în întreaga regiune. Astfel, securitatea și energia nu au cum să nu fie temele principale ale campaniei electorale. Pe de altă parte, tot din cauza războiului, este foarte puțin probabil ca vreunul dintre partidele principale să ridice problema îmbunătățirii relațiilor cu Moscova, ca o modalitate de a curta minoritatea rusă din Estoniei.
Mii de clădiri s-au prăbușit în Turcia în timpul cutremurului din 6 februarie. Nu este prima tragedie de acest fel din istoria țării. În vreme ce alte țări aflate în zone cu o activitate seismică ridicată au învățat să reducă din impactul cutremurelor prin reglementarea strictă a normelor în construcții, Turcia pare să fie luată mereu prin surprindere.
Cum Kremlinul a împiedicat practic presa independentă să activeze în Rusia, multe agenții de presă și jurnaliști s-au refugiat în alte țări. Statele Baltice au oferit un astfel de refugiu, inclusiv celebrului post de televiziune TV Rain (în rusă Dojd), care și-a mutat sediul în Letonia. După câteva luni de transmisiuni, TV Rain a rămas fără licența de emisie după ce a încălcat reglementările letone și pentru că a arătat simpatie pentru trupele rusești din Ucraina. Totuși, deși unii o consideră aspră, decizia autorităților de la Riga nu a declanșat un exod al presei independente ruse din Statele Baltice.
Un document al Serviciului Federal de Protecție rusesc arată că acesta este pregătit să îl apere pe Vladimir Putin inclusiv cu ajutorul hipnotizatorilor și preoților. Existența unui plan de apărare parapsihologică poate părea bizară, dar înclinația către misticism și paranormal nu e neobișnuită în Rusia. De-a lungul timpului, elitele și chiar statul au apelat la ajutoare neconvenționale, ca Rasputin, parapsihologii KGB sau generalul FSB care spunea că citește gânduri.
Recep Tayyip Erdoğan încearcă să își consolideze regimul forțând o a treia candidatură la funcția președinte. Alegerile generale din această primăvară vor avea loc pe fondul unei crize economice profunde, așa că, pentru a-și spori șansele de câștig, islamiștii apelează la pomeni electorale și sabotarea opoziției. Alegerile au loc într-un an special: se împlinește un secol de când Mustafa Kemal Atatürk a proclamat republica, o republică aflată azi în criză și tot mai îndepărtată de viziunea fondatorului său.
Revocarea de către Lituania a licenței postului rus de televiziune Rain TV, aduce în atenție o problemă mai veche cu privire la opoziția liberală Rusie: este aceasta dispusă să abandoneze imperialismul autocrațiilor? Jurnalistul lituanian Nikodem Szczygłowski scrie că, de la reformiști din perioada țaristă la contestatari ai sistemului sovietic ca Mihail Bulgakov la opozanți ai lui Putin ca Alexei Navalnîi, susținerea pentru imperiu – descris, eufemistic, ca „lumea rusă” – pare să rămână aceeași.
Pe parcursul ultimului an, starea de sănătate a fostului președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili, care execută o sentință de șase ani de închisoare, a fost un subiect important al dezbaterilor politice atât în interiorul, cât și în afara Georgiei. Opoziția și avocații lui Saakașvili spun că acesta ar trebui transferat la o clinică europeană unde să fie tratat pentru afecțiuni psihice, degradarea personalității și depresie profundă. Guvernul susține că fostul președinte ar simula. În sfârșit, dinspre Bruxelles vin semnale că dacă Miheil Saakașvili moare în detenție, viitorul european al Georgiei ar putea fi amenințat.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
Donații
Veridica.md
