De patru luni, georgienii protestează zilnic față de abandonarea parcursului european de o guvernare văzută ca pro-rusă. Răspunsul tot mai dur al autorităților nu a reușit să-i descurajeze pe manifestanți.
Noi forme de protest menite să limiteze brutalitatea poliției
Demonstrațiile s-au declanșat după ce partidul de guvernare „Visul Georgian” a decis să „suspende” până în 2028 negocierile de aderare la UE. Pentru mulți georgieni, decizia a fost o confirmare finală a devierii de la parcursul pro-occidental al țării și a apropierii acesteia de Rusia.
De la pensionari la studenți, de la personalități culturale la suporteri ai echipelor de fotbal, persoane de toate vârstele, genurile și din diferite pături sociale s-au alăturat protestelor, care sunt cele mai îndelungate din istoria țării.
După ce reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne au început să folosească forța disproporționată împotriva protestatarilor și să desfășoare echipamente speciale pentru a dispersa mulțimile, demonstranții au început să caute noi mijloace pentru a-și exprima nemulțumirea. O astfel de soluție a fost organizarea de marșuri, întrucât atunci când oamenii sunt în mișcare se reduce riscul ca împotriva lor să poată fi folosite echipamentele speciale din dotarea forțelor de ordine. Au început să fie organizate marșuri separate de reprezentanți ai diferitelor grupuri sociale și etnice: profesori, medici, actori, alpiniști, muzicieni, minorități naționale și chiar rezidenți din diferite regiuni ale țării.
Creativitatea protestatarilor s-a extins dincolo de organizarea marșurilor. De exemplu, în timpul învestirii noului președinte al Georgiei (fostul fotbalist Mihail Kavelașvili, desemnat de cabinetul partidului de la putere), protestatarii au semnalat că politicianul nu are studii superioare. Strânși în piața din fața clădirii Parlamentului, oamenii și-au pus la vedere diplomele universitare și au jucat în mod demonstrativ fotbal, cerându-i lui Kavelașvili să iasă afară, arătându-i în mod simbolic cartonașe roșii.
În cea de-a 49-a zi de proteste, s-a recurs la o măsură fără precedent – o grevă generală de avertisment. La acțiune au participat peste 400 de companii, anunțând suspendarea temporară a activității timp de câteva ore. Printre participanți s-au numărat reprezentanți ai unui număr foarte mare de domenii de activitate, de la magazine alimentare și saloane de înfrumusețare până la funcționari bancari.
În cea de-a 67-a zi a protestelor, demonstranții au blocat traficul rutier în apropierea unui mare centru comercial la intrarea în Tbilisi. Protestatarii au ales astfel să urmeze exemplul activiștilor sârbi, care, ca urmare a blocării timp de 24 de ore a unei autostrăzi importante din Belgrad, au reușit să-l determine pe Prim-Ministru să demisioneze.
Protestul de la Tbilisi a fost marcat de o mobilizare fără precedent a forțelor de ordine, arestări ale activiștilor și politicienilor de opoziție și violențe.
Unul din principalele elemente care diferențiază protestele actuale din Georgia de cele anterioare este absența unui lider clar. Majoritatea protestatarilor se adună spontan, iar acțiunile lor sunt discutate și coordonate pe rețelele de socializare. Partidele de opoziție nu se implică în organizare, ci doar se alătură demonstrațiilor stradale ca simpli participanți. Adesea, liderii și membrii blocurilor de opoziție sunt reținuți și bătuți laolaltă cu ceilalți protestatari.
Studenții joacă un rol important în organizarea protestelor. Aceștia pun la cale marșurile, participă activ la acțiunile de protest și organizează greve. În luna ianuarie, studenții de la opt universități georgiene au anunțat greve de protest și au început să petreacă noaptea în clădirile universității.
Visul Georgian înăsprește legislația pentru a descuraja protestele
Între timp, în Georgia devine din ce în ce mai greu să participi la acțiunile de protest. Visul Georgian a început să adopte „pe bandă rulantă” legi represive.
Primul pachet amplu de astfel de legi a fost adoptat la sfârșitul lunii decembrie. Au fost introduse sancțiuni pentru utilizarea materialelor pirotehnice, dispozitivelor laser și cagulelor în timpul protestelor.
Anul acesta, Visul Georgian a decis să înăsprească și mai mult legislația privind protestele. Pe 6 februarie, Parlamentul a adoptat, în procedură de urgență, amendamente represive la codurile administrative și penale ale Georgiei.
Potrivit noilor modificări, perioada de detenție aplicată participanților la adunări publice a crescut de la 15 la 60 de zile. A fost introdusă o interdicție privind blocarea autostrăzilor, podurilor, tunelurilor, pasajelor supraterane, nodurilor de transport și căilor ferate. În plus, insultele verbale împotriva unui funcționar politic public sau a unui demnitar privind activitatea acestora sunt acum considerate infracțiuni administrative, pasibile de pedepse severe. Pentru încălcarea noilor reguli, se aplică acum o amendă de 5.000 de lari (aproximativ 1.800 de dolari) sau detenție administrativă de până la 15 zile. Dacă unul dintre organizatorii protestului încalcă legislația, amenda crește la 15.000 de lari (aproximativ 5.000 de dolari), cu reținere de până la 20 de zile.
Mulți experți subliniază că modificările aplicate codurilor penale și administrative de către „Visul Georgian” sunt chiar mai dure decât cele adoptate anterior în Rusia și Belarus.
Organizația neguvernamentală Transparency International Georgia (TI — Georgia) a numit modificările legislative „un atac la drepturile inalienabile ale cetățenilor”. ONG-ul subliniază că multe dintre noile măsuri copiază „strategiile regimurilor autocratice și dictatoriale”.
De la începutul mitingurilor pro-europene din Georgia, poliția a reținut câteva sute de protestatari. Peste 50 de persoane sunt cercetate penal, fiind considerate prizonieri politici, iar eliberarea lor este cerută zilnic. Printre cei reținuți sub aceste acuzații se numără actori, persoane publice și organizatori de proteste. Jurnalista și managerul mass-media Mzia Amaglobeli a fost închisă sub acuzația de violență împotriva unui agent de poliție. Ea a devenit singura femeie din Georgia reținută într-un dosar penal întocmit pentru proteste.
În plus, conform Asociației Tinerilor Avocați din Georgia, începând cu noiembrie 2024, valoarea totală a amenzilor aplicate protestatarilor a depășit două milioane de lari. Presa oferă actualizări zilnice despre noile amenzi aplicate protestatarilor. Unele persoane susțin că au primit mai multe sancțiuni într-o singură zi. Potrivit modificărilor aduse codului administrativ, amenzile pot fi emise acum nu doar de instanțe, ci chiar de polițiști, care vin la casele protestatarilor noaptea târziu sau dimineața devreme.
Militanții pentru drepturilor omului susțin că aplicarea nejustificată a sancțiunilor sub formă de „amenzi disproporționat de mari” constituie o formă de represiune. Ei cataloghează astfel de măsuri drept antidemocratice, menite să suprime orice formă de disidență, mai ales că de cele mai multe ori acuzațiile nu sunt însoțite de dovezi video sau foto care să le susțină.
În același timp, activiștii pentru drepturile omului subliniază faptul că o amendă de 5.000 de lari este de 19 ori mai mare decât venitul minim în Georgia. Mulți dintre cei care au primit amenzi nu își pot permite să le plătească.
Diverse fundații caritabile i-au ajutat pe cei care nu își permiteau financiar să plătească amenzile. Pe 17 martie însă, conturile mai multor organizații caritabile care ajutaseră participanții la protestele pro-europene au fost înghețate. Printre acestea s-au numărat fundația jurnalistei Nanuka Zhorzholiani, organizația pentru drepturile omului Human Rights House Tbilisi și fundația fostului Prim-Ministru Nika Gilauri (Prosperitate pentru Georgia).
Conform Parchetului, aceste organizații direcționează majoritatea fondurilor colectate pentru a sprijini financiar persoanele „acuzate de organizare și participare la violențe de grup și membri ai familiilor acestora”, precum și pentru a achiziționa echipamentele și instrumentele necesare pentru comiterea acestor infracțiuni.
Centrul de Justiție Socială din Georgia consideră însă că înghețarea conturilor fundațiilor care au sprijinit protestatarii și prizonierii politici are ca scop suprimarea mișcării de protest și pedepsirea participanților la proteste.
Deocamdată protestele continuă, dar în lipsa unui plan de acțiune s-ar putea estompa fără să își atingă obiectivul
Amenzile și măsurile represive nu au reușit încă să pună capăt protestelor de la Tbilisi. Mișcarea de stradă reprezintă acum singura forță redutabilă care i se poate opune guvernării. Cu toate acestea, în cele patru luni de proteste, opozanții nu au prezentat încă un plan clar de acțiune.
Opoziția, împreună cu fostul președinte Salome Zurabișvili și societatea civilă, se pregătesc pentru un amplu protest programat pe 31 martie. La acest eveniment, Zurabișvili urmează să anunțe un nou plan detaliat de schimbări democratice prin care se urmărește înlăturarea pașnică a Visului Georgian de la putere.
Între timp, mulți activiști spun că vechile forme de protest nu mai funcționează și nu deranjează autoritățile. Tocmai din această cauză, în ciuda manifestațiilor zilnice, ei cred că valul de proteste s-ar putea estompa.
Cu toate acestea, protestele continuă să se bucure de multă susținere în Georgia. Potrivit unui sondaj realizat de Institutul de cercetare socială și analiză a opiniei publice, majoritatea georgienilor consideră că țara traversează o criză politică și dau vina pe Visul Georgian pentru actuala situație. 67,1% consideră inacceptabilă declarația lui Irakli Kobakhidze din 28 noiembrie 2024 privind suspendarea aderării la UE până în 2028. Până la 60% dintre cei chestionați susțin protestele în desfășurare din Georgia, iar 45% dintre aceștia participă efectiv la aceste acțiuni.
