Este jurnalist și scriitor, locuiește la Sofia. Și-a început cariera în 2010 și acum este editor cultural la Capital Weekly. Opera lui Svetoslav Todorov este legată de artă, dar se extinde la educație, drepturile omului și alte probleme sociale. De asemenea, are o experiență substanțială în managementul artelor, jurnalism radio, fotografie, critică și traducere literară, management editorial.
După ce Parlamentul Bulgariei a aprobat o lege controversată care interzice „propagand LGBTQ+” în școli, atât partidele pro-ruse, cât și partidele populiste pro-europene, iau în calcul adoptarea unei legi a „agenților străini”, de tipul celei introduse de Rusia.
„Visând în bulgară” este o expoziție deschisă în Sofia de fotografa Mihaela Aroyo, rezultatul cercetărilor pe care aceasta le-a făcut de-a lungul timpului asupra comunității bulgarilor basarabeni din Moldova și Ucraina.
Pe fondul oboselii cauzate alegătorilor de șirul nesfârșit de alegeri, ultimul scrutin din Bulgaria a prilejuit ascensiunea unui nou partid naționalist, „Măreția”, în timp ce GERB, partidul condus de Boiko Borissov, și-a menținut trendul ascendent.
Partidul GERB al fostului prim-ministru Boiko Borissov este favorit la câștigarea alegerilor din 9 iunie din Bulgaria. Partidele pro-ruse caută însă să profite de o prezență redusă la vot, conform sondajelor.
Chiar sub privirea UE și după ani de potențiale reforme, democrația Bulgariei devine tot mai mult una de fațadă.
Extrema dreaptă pro-rusă din Bulgaria a devenit din ce în ce mai vocală și belicoasă, încercând să profite de tensiunile din cadrul coaliției de guvernare pro-europene și pro-ucrainene.
Monumentele comuniste din Bulgaria reprezintă un subiect de dezbateri aprinse. Planurile haotice pentru înlăturarea lor nu au fost urmate de o viziune pentru viitor.
2023 a marcat ieșirea Bulgariei din criza politică prin formarea unui guvern pro-occidental. Pe de altă parte, a continuat promovarea narațiunilor pro-ruse.
Bulgaria începe să realizeze că lupta pentru aderarea la Spațiul Schengen nu s-a terminat; mai mult, autoritățile au pierdut controlul asupra procesului de aderare.
Decizia guvernului bulgar de a taxa suplimentar gazul rusesc a provocat tensiuni cu Ungaria și Serbia, cât și un nou conflict cu președintele pro-rus Rumen Radev.
Bulgaria se confruntă cu o recrudescență a activităților de dezinformare pro-rusă, în timp ce guvernul pro-occidental al țării se luptă cu influența (și acțiunile) Moscovei.
Un atac brutal a adus în atenție abordarea Bulgariei vizavi de violența împotriva femeilor. Unii oameni au protestat în stradă, alții au încercat să blocheze reformele menite să protejeze femeile.
Vizita la Sofia a lui Volodimir Zelenski poate fi considerată o victorie de moral pentru coaliția pro-occidentală de la guvernare.
Alianța forțată GERB/Continuăm schimbarea a dat primele rateuri, în timp ce e presată de un președinte ostil, partide filo-ruse și intrarea în politică a principalului lor adversar.
Bulgaria pare să iasă dintr-un lung blocaj politic, dar un nou conflict a izbucnit între politicieni și controversatul Procuror General. Între timp, pro-rușii așteaptă momentul oportun.
Ambasadoarea Rusiei în Bulgaria a încălcat recent cutumele diplomatice și și-a exprimat susținerea pentru Renașterea (Vazrazhdane), partid de extremă dreaptă cu un discurs anti-occidental și anti-Ucraina. Renașterea s-a situat pe locul trei la scrutinul din 2 aprilie, al cincilea din ultimii doi ani în Bulgaria, iar dacă blocajul politic actual va persista, partidul are șanse mari de a deveni o forță politică majoră la următoarele alegeri anticipate.
Bulgarii merg la urne pentru a cincea oară în doi ani, iar sondajele sugerează că, probabil, impasul politic va continua după alegeri. În lipsă de idei proaspete, partidele politice sunt împărțite de-a lungul acelorași linii, liberali împotriva conservatorilor, pro-ruși vs. pro-europeni, nou-veniți vs. vechea gardă a politicienilor suspectați de corupție.
Prima aniversare a invadării la scară largă a Ucrainei de către Rusia a fost marcată de manifestații pro-ucrainene în Bulgaria, o țară în mod tradițional orientată din punct de vedere politic către Rusia. Pro-rușii au stat departe de ochii lumii cu această ocazie, dar asta nu înseamnă că nu există: Moscova are susținătorii ei în Bulgaria, atât în clasa politică cât și la nivelul societății.
La aproape un an de la debutul invaziei rusești în Ucraina, autoritățile bulgare nu s-au decis cum să îi integreze în societate pe refugiații ucraineni. Activiștii continuă să depună eforturi să îi ajute, dar cei mai mulți ucraineni merg mai departe, spre alte țări europene.
În timp ce pro-europenii de la Sofia sunt încrezători că Bulgaria va trece la euro în 2024, partidele filoruse susțin că adoptarea monedei unice europene va aduce doar instabilitate economică. Dezbaterile și dialogurile aprinse pe această temă ar putea domina spațiul politic în următorii doi ani, iar dezinformarea cu siguranță se va strecura în acest peisaj.
La alegerile legislative de duminică, partidul lui Boiko Borisov, GERB, a ieșit pe primul loc, însă se confruntă cu vechea dilemă din Bulgaria – să se orienteze către Vest sau către Est? Borisov s-a reinventat, adoptând un ton mult mai critic față de Rusia, dar vechile acuzații de corupție îl împiedică să-și găsească parteneri de guvernare. Și partidele pro-ruse și-au sporit influența, deși nu au nicio șansă să formeze o majoritate parlamentară.
Bulgaria pare o țară pe care nu dorește nimeni să o guverneze, o țară care se îndreaptă către al patrulea scrutin electoral din ultimele optsprezece luni, iar șansele de conturare a unei noi coaliții sunt din ce în ce mai mici. În timp ce partidele principale se luptă să câștige votul electoratului, partidele mai mici speră să profite de pe urma contextului actual. Sondajele indică faptăul că viitorul parlament ar putea fi alcătuit din până la șapte formațiuni politice.
După ce coaliția premierului demis Kiril Petkov a fost de neclintit din poziția sa pro-Vest și pro-europeană, actualul guvern interimar, selectat de președintele Radev și condus de primul ministru Guleb Donev, face mișcări haotice, riscând să provoace și mai multă instabilitate.
Cândva cel mai apropiat satelit al Moscovei, devenită între timp membră a UE și NATO, Bulgaria s-a îndepărtat în ultimii ani de Rusia, deși într-un ritm lent. Procesul a fost accelerat în urma invadării Ucrainei de către Rusia. Cu toate acestea, Kremlinul încă mai poate conta pe o varietate de politicieni și spioni, pe o rețea de dezinformare și propagandă pentru a-și promova interesele la Sofia.
După doar șase luni, cabinetul reformist al premierului Kiril Petkov a fost înlăturat de opoziția în creștere, care a inițiat prima moțiune de cenzură reușită din istoria Bulgariei.
Coaliția de guvernare din Bulgaria a promis sa îmbunătățească relația țării cu Macedonia de Nord chiar de la preluarea puterii. Dar acest lucru s-a dovedit mai dificil decât se anticipase, având în vedere că subiectul este folosit pentru mobilizarea votanților naționaliști.
Din dorința de a trimite sprijin militar Ucrainei, prim-ministrul Kiril Petkov se confruntă cu nenumărate provocări, inclusiv ruperea relației cu omul care l-a adus în politică, președintele Radev. Mai mult decât atât, Rusia a sistat livrările de gaze către Bulgaria, sporind dificultățile pe care guvernul trebuie să le rezolve.
Invazia produce efecte pe termen lung pentru relația dintre Bulgaria și Rusia. Demonstrațiile pro-Ucraina și nenumăratele inițiative ale voluntarilor în sprijinul refugiaților ucraineni s-au răspândit în toată țara, iar răbdarea pentru controversata ambasadoare a Rusiei la Sofia este pe terminate, în timp ce guvernul în sfârșit ia în calcul diversificarea surselor de gaze ale țării.
Tensiunile dintre Rusia și NATO au ridicat problema modului în care armata Bulgariei ar trebui modernizată, după zeci de ani în care a fost neglijată, și dacă țara este cu adevărat „veriga slabă” a Alianței. Premierul Kiril Petkov pare că duce o luptă de unul singur pentru a demonstra contrariul.
Descâlcirea moștenirii lăsate de GERB și Boyko Borissov ar putea să dureze: noul cabinet blochează accesul Macedoniei de Nord la masa discuțiilor privind aderarea la UE, incertitudinea plutește în jurul unei conexiuni cu conducta de gaze din Grecia, iar actualul ministru al apărării minimizează nevoia unei prezențe NATO sporite în Bulgaria și România.
Cu o nouă coaliție de guvernare care promite reforme substanțiale, Bulgaria pare să se îndrepte către o schimbare. Este promisiunea unui nou început, după un deceniu marcat de dominația GERB și suspiciuni de corupție. Pentru generația tânără, ar putea fi un nou moment 1989.
Bulgaria rămâne sub semnul incertitudinii după runda dublă de alegeri din 14 noiembrie. Alegerile legislative au fost câștigate de un partid reformist nou, care însă e departe de a forma majoritatea, în timp ce, la prezidențiale, Rumen Radev a câștigat în primul tur aproape 50% din voturi și are are șanse mari să-și asigure un nou mandat.
Dosarele Pandora nu au adus surprize foarte mari în Bulgaria, o țară obișnuită cu scandalurile de corupție. E de văzut și cât de mare va fi impactul lor; deocamdată, unul dintre cei care apar în dezvăluiri, controversatul oligarh Delyan Peevski, în loc să se ascundă s-a întors din Dubai în Bulgaria și și-a anunțat revenirea pe scena politică.
Cu două luni înainte de alegerile prezidențiale, Radev este singurul candidat înscris în cursă. Cu o cotă de popularitate de peste 65%, are șanse foarte mari de a fi reales. Susținut de partidele care se opun status quo-ului de pe scena politică locală, Radev încearcă să-și construiască o reputație mai bună și o prezență pe termen lung în viața politică din Bulgaria.
Dorința de a-i detrona pe Boyko Borissov și al său GERB nu a fost de ajuns : „Există un astfel de popor”, noul partid care a câștigat cele mai recente alegeri din Bulgaria, a mai luat un viraj periculos marți, revocându-și propriile numiri de miniștri, pe fondul unor controverse în creștere.
Duminica aceasta Bulgaria va organiza al doilea scrutin de alegeri, după ce prima rundă de alegeri din aprilie s-a încheiat fără un rezultat clar. Partidul aflat atunci la guvernare, GERB, a înregistrat atunci o scădere, iar opoziția a ajuns să domine Parlamentul. Alegerile au fost convocate după ce partidele nu au ajuns la un consens în vederea formării unei coaliții de guvernare. Viitorul Parlament pare că va fi la fel de fragmentat ca cel care a dus la alegerile anticipate. Așadar, orice este posibil. Un singur lucru este însă cert: fostul premier Boiko Borissov, care a condus țara o lungă perioadă de timp, nu se va mai întoarce la putere.
Sancțiuni și liste negre din partea SUA, un val de demisii, verificări ale cheltuielilor guvernului GERB din ultimii zece ani, proasta gestionare a ajutoarelor financiare: toate acestea sunt subiecte de primă pagină ale publicațiilor din media bulgărească, în această perioadă în care țara se pregătește pentru alegerile anticipate din 11 iulie, ca urmare a rezultatului neconcludent al alegerilor din primăvară și din cauza incapacității partidelor de a forma o coaliție.
Bulgaria se pregătește pentru noi alegeri parlamentare pe 11 iulie, ceea ce alimentează incertitudinea din viața politică a țării și ridică anumite semne de întrebare. În timp ce politicienii încearcă să ajungă la un consens, campania de vaccinare lentă a Bulgariei, efectele pandemiei de coronavirus, Pactul Verde al UE și cheltuielile anterioare ale guvernului rămân chestiuni nerezolvate.
Partidul premierului Boiko Borisov, aflat la guvernare de foarte mult timp și măcinat de controverse, câștigă alegerile dar pierde, în același timp, majoritatea și nu există vreun partener clar cu care să formeze o coaliție.
Mult mediatizata deconspirare a unei rețele de spioni ruși în Sofia a semnalat nu doar o intervenție străină în politicile Bulgariei, ci a lăsat și un gust amar – să fi fost oare doar o lovitură de imagine a guvernului înaintea alegerilor generale?
Guvernul a eșuat în gestionarea pandemiei de COVID-19 la mai multe niveluri și pare că nimeni nu a învățat nimic din ceea ce s-a întâmplat în ultimul an. Și toate astea chiar înainte de alegerile parlamentare.
Problemele ecologice ale Bulgariei au început să se adune pe măsură ce banii acordați de UE special pentru remedierea lor continuă să sosească la buget. E o criză din ce în ce mai gravă, care poate fi văzută drept “o probă de foc” pentru modul în care elita politică actuală gestionează (sau nu) problemele de mediu grave ale țării.
După câteva valuri puternice de fake news în ultimii ani, scepticismul față de vaccinuri este în creștere chiar și în rândul celor care nu cred în teoriile conspirației.
Bulgaria, cândva cel mai de încredere satelit est-european al Moscovei, a expulzat începând cu octombrie, 2016, 6 diplomați ruși, sub acuzația de spionaj. Vrea Sofia să iasă din umbra Moscovei, sau să ascundă, în spatele unei perdele de fum, alte legături subterane?
Chiar sub privirea UE și după ani de potențiale reforme, democrația Bulgariei devine tot mai mult una de fațadă.
Extrema dreaptă pro-rusă din Bulgaria a devenit din ce în ce mai vocală și belicoasă, încercând să profite de tensiunile din cadrul coaliției de guvernare pro-europene și pro-ucrainene.
Monumentele comuniste din Bulgaria reprezintă un subiect de dezbateri aprinse. Planurile haotice pentru înlăturarea lor nu au fost urmate de o viziune pentru viitor.
2023 a marcat ieșirea Bulgariei din criza politică prin formarea unui guvern pro-occidental. Pe de altă parte, a continuat promovarea narațiunilor pro-ruse.
Bulgaria începe să realizeze că lupta pentru aderarea la Spațiul Schengen nu s-a terminat; mai mult, autoritățile au pierdut controlul asupra procesului de aderare.
Donații
Veridica.md