În România au reapărut recent „listele negre”, vehiculate în special de susținători ai lui Călin Georgescu. Listele negre au o conotație istorică tragică, fiind folosite de extremiștii din trecut pentru a-și elimina adversarii.
„Listele negre”, un instrument folosit în trecut de legionari și comuniști
De câteva săptămâni, spațiul media din România este inundat cu liste de „trădători de neam și țară”, alcătuite de susținătorii lui Călin Georgescu, fostul candidat cu discurs legionar și profund antieuropean.
Însuși Călin Georgescu a proferat amenințări la adresa celor pe care îi consideră adversari. În decembrie, la câteva săptămâni după anularea scrutinului prezidențial, Georgescu amenința practic întreaga clasă politică cu închisoarea, identificându-se personal cu justiția și garantând că „veți regreta orice decizie pe care ați luat-o împotriva poporului român”. El afirma că toate deciziile luate de conducerea țării vor fi decontate „nu în bani, ci în ani și ani de pușcărie”. Cu o săptămână înainte, același Călin Georgescu îi amenința pe judecătorii Curții Constituționale cu „ani grei de pușcărie”. „Nici în infern nu veți găsi refugiu!”, tuna mesianic fostul candidat, gata să pogoare răzbunarea divină asupra adversarilor.
Amenințările de acest tip și listele negre nu au fost inventate însă de Călin Georgescu și susținătorii săi; ele au fost folosite în trecut și de cele mai toxice și mai criminale organizații politice apărute în România, vinovate împreună de moartea și suferința unui număr uriaș de români.
La sfârșitul anului 1937, cu câteva săptămâni înaintea alegerilor parlamentare din decembrie, presa asociată partidului Totul pentru Țară, brațul politic al Mișcării Legionare, a început publicarea mai multor liste de „întreprinderi cu personal strein”, care ofereau „lefuri de mizerie pentru români și princiare pentru streini”. Similar cu mesajele împotriva multinaționalelor de astăzi, propaganda legionară anunța că „guvernul renunță la protecția muncii naționale”, în timp ce „străinii se îmbogățesc la noi în țară”.
Nu a durat mult, iar listele de companii s-au transformat în liste de persoane vinovate de „prigonirea legionarilor”. Pasul următor, previzibil pe fondul unei campanii tot mai agresive, a fost asasinarea multora din cei prezenți pe listele în cauză.
După 1946, metoda listelor de „dușmani ai poporului” a fost preluată de comuniști, iar cei care au avut ghinionul să apară pe aceste liste au ajuns în închisori și lagăre de muncă din care mulți nu s-au mai întors.
De notat și că același Călin Georgescu a spus că liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu a fost un erou al neamului, a fost acuzat de legături cu simpatizanți legionari, iar discursul său a fost comparat cu cele ale lui Zelea Codreanu și Nicolae Ceaușescu.
Cine apare pe listele negre ale suveraniștilor: ziariști, oameni de cultură, „sorosiști” etc.
La începutul săptămânii trecute, un clip cu durata de trei minute rula pe ecran fotografii ale mai multor persoane publice, încadrate sus și jos de cuvântul „Wanted”. În același timp, pe o muzică gravă, o voce citea numele celor care „au jignit poporul român, pe Călin Georgescu și pe susținătorii săi”. Filmulețul a strâns mii de distribuiri și sute de mii de afișări, până la momentul în care CNA a decis să emită un ordin de eliminare a conținutului ilegal, pe care l-a trimis platformei Facebook. Clipul a apărut inițial pe contul de TikTok al unui individ care, într-un clip precedent, incita la violență împotriva lui Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române.
Anterior, la începutul lui februarie, apărea o listă care cuprindea peste 140 de nume ale unor personalități din cele mai diverse domenii (ziariști, scriitori, bloggeri, influenceri, medici, cântăreți, actori, sportivi etc.), aparent plătite de George Soros/USAID/oculta mondială pentru a promova „vaccinarea forțată și închinarea la Kiev”. Într-un elan care i-ar face invidioși și pe cei mai zeloși apărători ai neamului din secolul trecut, pe lista respectivă figurau inclusiv persoane cu discurs, mai mult sau mai puțin voalat, conspiraționist, antivaccinist, și mai ales pro-rus.
O altă listă a „rețelei Soros”, pe care Călin Georgescu a anunțat că o va interzice încă din primele ore ale mandatului său, după eventuala alegere în funcția de președinte, cuprinde peste 160 de nume, printre ele regăsindu-se inclusiv Mihai Șora – decedat acum doi ani – sau medicul Vasile Astărăstoae, cunoscut pentru pozițiile sale antivacciniste și răspândirea de informații false în timpul pandemiei de Covid19.
Și postul de televiziune România TV, al fugarului Sebastian Ghiță, a publicat propria listă de sorosiști, vizându-i de această dată, pe membrii PSD „controlați” de celebrul miliardar. O altă listă, cuprinzând politicieni, ziariști, scriitori și ONG-uri a fost întocmită de un site identificat de o anchetă a context.ro ca făcând parte din rețeaua de propagandă a AUR, partidul care îl susține pe Călin Georgescu în alegerile prezidențiale. Lista a fost preluată ulterior de mai multe publicații ce promovează așa zisul curent suveranist, inclusiv de Activenews, publicația stindard a dezinformării în mass-media românească, cea care a plasat Veridica pe o listă a celor care „deformează adevărul și îi ostracizează pe cei care-l rostesc”. Unele liste mergeau chiar și mai departe, furnizând chiar și sumele cu care fuseseră plătiți agenții ocultei pentru manipularea poporului român.
Apogeul înfierării cu mânie conspiraționistă a dușmanilor de neam și țară a fost atins, însă, de avocatul Aurelian Pavelescu, cel care explica cum frontiera româno-ucraineană a fost modificată în 2009, în urma procesului de la CIJ, câștigat de țara noastră. Fără a se mai complica să înșire nume la întâmplare, precum colegii domniei sale de naționalism mistic, Pavelescu afirmă, nici mai mult nici mai puțin decât că peste 60% din bucureșteni fac parte din rețeaua aflată sub control sorosist. Într-un apel delirant la „forțele patriotice”, președintele PNȚCD cerea salvarea țării de atacul pornit de „uriașa armată de bucureșteni” împotriva României, terorizată de „marea majoritate a forței de muncă active și a banilor”.
Liste făcute în baza unor acuzații inventate
Un caz aparte îl constituie o tânără absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București, care și-a întocmit propria listă, în care acuză patru cadre didactice ale instituției de poziții anti-ruse, în timp ce se laudă cu faptul că nu prea dădea pe la cursurile lor. Încurajată de corul de admiratori din comentarii, ea anunță că „mai are câțiva pe listă, dar mai puțin celebri”. În mod paradoxal, deși pagina sa de Facebook e plină de propagandă pro-rusă și laude la adresa Rusiei, țară în care a efectuat cel puțin două vizite de la declanșarea invaziei în Ucraina, ea afirmă că se ocupă și cu demontarea știrilor false, „în special pe subiecte politice”. Momentan, nu am identificat niciun articol redactat de tânăra admiratoare a lui Vladimir Putin, pe care îl numește „un conducător mai mare decât Stalin” și „erou al Rusiei și al multor oameni din această lume”, care „a făcut din respect și din onoare un mod de viață”.
Vorbind despre profesorul Armand Goșu, deși susține că nu a urmat cursul acestuia, tânăra noastră anunță destul de franc că „nu știu dacă a fost bine pentru mine sau pentru el că nu ne-am întâlnit, dar cred că a fost cel mai bine pentru imaginea facultății. Altfel cred că ieșea bătaie!” În replică, Armand Goșu spune că, deși a pierdut numărul listelor de „indezirabili” pe care tot apare, prezența numelui său într-un astfel de context este, în mod evident, una inconfortabilă, mai ales că se vorbește despre o confruntare fizică.
„Din 35 de cadre ale facultății noastre, suntem vreo 10-12 care apărem constant pe astfel de liste. Noi le urmărim rar spre deloc, dar există persoane neobișnuite cu astfel de amenințări, care se sperie, iar acest fapt este îngrijorător și de netolerat”, declară profesorul Goșu. „În activitatea didactică, noi vorbim despre regimuri politice în care publicarea de «liste negre» este o practică, și deci știm cum funcționează. Iar când vine din partea cuiva despre care nu știi absolut nimic, mai ales că tu nu ai predat vreodată cursuri despre terorism/antiterorism, începe să îți fie puțin teamă să ieși pe stradă”, adaugă acesta, explicând că „avem de-a face cu o tehnică de intimidare, pentru a descuraja oamenii să mai aibă poziții publice democratice, iar în aceste condiții, există un risc, indiferent de amploarea lui.” Faptul că tânăra iubitoare de „înțelepciune rusească” inventează culpe și declarații ale celor vizați este evidențiat și de afirmația că profesorul Goșu le povestea studenților despre desele sale vizite la Tel Aviv. „Trecând peste faptul că scopul cursurilor mele nu e acela de a le povesti studenților despre călătoriile mele, eu n-am mai fost în Israel de 20 de ani, de pe vremea când eram corespondent al BBC, iar interesele mele acolo se concentrau pe relatarea întâlnirilor la nivel politic, în niciun caz pe «terorismul palestinian» despre care vorbește fosta studentă. Fără falsă modestie, competențele mele sunt limitate la Rusia, URSS și spațiul ex-sovietic. N-am vorbit studenților niciodată despre alte lucruri în afară de acestea, și în nici un caz nu am etichetat un întreg popor drept terorist, fie el palestinian sau rus. În ce privește presupusele mele afirmații despre faptul că Rusia reprezintă răul absolut și este dușmanul nostru, avem de-a face cu o altă afirmație falsă a tinerei în cauză. Eu mă așteptam ca, eventual, lumea să ceară interzicerea cursurilor mele pe motiv că laud cultura rusă, nu invers. Eu le pun studenților să asculte muzică rusească, îi îndemn să citească Cehov...”, încheie profesorul Goșu.
Guvernul, agent electoral pentru Călin Georgescu
Marian Ionescu (Mariciu) e blogger/vlogger/influencer și apare pe una din primele liste alcătuite în numele „curățeniei generale”. „Andrei Pleșu, Mariciu, Horațiu Mălăele, Mitică Dragomir și Viorica din Clejani nu pot apărea împreună nici măcar pe lista lui Moș Crăciun”, spune Marian, adăugând că „nu am luat vreodată un ban de la americani, USAID, ruși, reptilieni sau de la alte entități ca să zic ceva despre politică sau despre vaccinuri. Tot ce am postat pe temele astea au fost întotdeauna părerile mele sincere, neinfluențate de bani, favoruri sau bartere. Și așa va fi mereu.” Mariciu simte „pentru prima oară în viața mea, că ne așteaptă niște vremuri foarte grele și tulburi. Asta pentru că suntem într-un moment în care ticăloșii sunt mai vocali și mai uniți ca niciodată în istoria noastră recentă. Trăim clipe în care adevărul nu mai e susținut de fapte și dovezi, adică de rațional, ci de ce simt masele când „scrollează”, adică de un emoțional dependent de dopamina indusă de algoritmii rețelelor de socializare”. O mare parte din vină, spune Mariciu, o poartă actuala coaliție de guvernare care „nu face altceva decât să îi ofere muniție lui Călin Georgescu”, prin lipsa furnizării de dovezi și explicații clare despre anularea alegerilor prezidențiale din decembrie.
Ideea este împărtășită și de Dragoș Pătraru, ziarist cu vechime, prezent și el pe mai multe din listele vehiculate de susținătorii lui Georgescu: „Prin activitatea sa ulterioară momentului 6 decembrie 2024, Marcel Ciolacu s-a tranformat, involuntar, într-unul din cei mai activi agenți de campanie ai lui Georgescu”, spune Pătraru, comentând noul trend al listelor de „indezirabili” care a acaparat o mare parte a spațiului informațional.
Cât despre liste, Dragoș Pătraru nu este atât de îngrijorat de faptul că figurează pe ele, cât de însăși existența lor: „Niciodată în istorie asemenea liste, indiferent de autor, nu au reprezentat un lucru bun. Este adevărat că numărul mesajelor de amenințare pe care le primesc a crescut de la sute la mii, dar încă nu am simțit un pericol real care să mă determine să acționez în vreun fel”, completează acesta. În același timp, el precizează că „nu trebuie să uităm felul în care unii din oponenții lui Georgescu de astăzi alegeau să trateze o parte din jurnaliști, în timpul protestelor din 2017, de exemplu”, legitimizând, într-un fel, comportamentul agresiv față de reprezentanții presei.
Suveraniștii, mereu gata să se victimizeze
Listele negre nu reprezintă doar apanajul suveraniștilor; Veridica a identificat cel puțin una în care apar susținători ai lui Călin Georgescu. Acest fel de ripostă le dă apă la moară conspiraționiștilor, care nu ratează nici un prilej de a se victimiza. Astfel, o postare de pe Facebook, în care Andrei Caramitru făcea „o analiză istorică a altor episoade mesianice de semirebeliune într-un stat de-a lungul timpului” și în care, spune el, cerea ca autoritățile statului să acționeze, a fost folosită de Călin Georgescu pentru a depune o plângere penală împotriva autorului, în care acuza că sintagma „neutralizarea liderului” reprezintă o amenințare la adresa sa, deși în exemplele furnizate de Caramitru, persoanele „neutralizate” nu fuseseră eliminate, ci convinse – prin recompense – să renunțe la revolta lor.
Un alt pretext de victimizare a fost ridicarea lui Călin Georgescu de către poliție pentru a fi dus la audieri într-un dosar în care este anchetat. Fostul candidat suveranist s-a sprijinit de un zid, ceea ce a dat naștere la o narațiune falsă potrivit căreia poliția l-ar fi tratat abuziv, punându-l la zid.
Dosarul în care a fost audiat Călin Georgescu conține acuzații de inițiere sau constituire a unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup; promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război precum și fapta de a promova în public idei, concepții sau doctrine fasciste; și de inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de organizații, fapte în legătură cu care este anchetat, în prezent, de procurorii Parchetului General, probabil următoarele nume pe «listele negre» ale suveraniștilor români.
---copie-image.webp)
