Pentru Bulgaria, începutul de an a fost unul extrem de zbuciumat.
Deși s-au putut vedea frământări similare în întreaga lume, în numai două luni, în Bulgaria s-a instalat o coaliție fragmentată care se profilează într-o guvernare de lungă durată după un ciclu electoral de trei ani. Totuși, actualul guvern oferă slabe speranțe pentru reforme reale și reabilitează GERB și pe liderul său, Boiko Borissov (care acum guvernează prin intermediul Prim-Ministrului Rosen Jeliazkov, desemnat să reprezinte noua față a schimbării), care au reputația pătată. Între timp, instabilitatea din Ucraina a stârnit un val de temeri pe rețelele de socializare, dar și în rândul partidelor eurosceptice cu privire la desfășurarea de trupe bulgare în acea țară. Parlamentul a adoptat o măsură ciudată pentru a calma speculațiile, votând pe 21 februarie o rezoluție împotriva oricărei operațiuni de menținere a păcii, deși nu au existat discuții oficiale pe această temă.
Pe de altă parte, în diferite situații se poate constata o concordanță surprinzătoare între coaliția de guvernare și opoziția pro-rusă, în special în ceea ce privește tratamentul aplicat vocilor critice din presă.
Strategii diversioniste
Schimbarea de regim din SUA și șantajul și amenințările lui Trump la adresa europenilor au stârnit reacții mai conservatoare în rândul clasei politice locale, sintagma cheie auzită la conferințele de presă fiind „protejarea interesului național”. Același slogan care a alimentat narațiunile pro-ruse din anii 2022-2023 și cererea de neutralitate, este acum adoptat de partidele care vor ca țara să rămână într-un echilibru oarecum sigur între apartenența la UE pe hârtie și acțiuni concrete (și în mod întâmplător, „interesul național” a fost transformat și de Trump într-un cuvânt cheie al politicii sale privind migrația).
La ora actuală, atât coaliția de guvernare (alcătuită din GERB, Partidul Socialist Bulgar pro-Kremlin, partidul naționalist Există un astfel de popor, cu sprijinul tăcut în Parlament din partea „Alianței pentru drepturi și libertăți” - ARF, unul dintre cele două partide formate după dizolvarea Mișcării pentru drepturi și libertăți, un partid controversat care se sprijină pe voturile din partea comunității turce) cât și opoziția (alcătuită în principal din partidul ultranaționalist Renașterea și, într-o măsură mai mică, partidul recent înființat Moralitate, unitate, onoare - MECh) beneficiază de pe urma acestei dinamici conflictuale. Deși au poziții geopolitice diametral opuse, declarațiile lor sunt uneori surprinzător de similare.
Liderul GERB și fostul premier, Boiko Borissov, a declarat că reducerea finanțării americane sub administrația Donald Trump va remedia perspectiva distorsionată asupra celor aflați la putere: pe 6 februarie, el a respins criticile cu privire la bugetul de stat (care nu a fost încă adoptat), susținând că ele vin din partea „presei care beneficiază de granturi foarte mari, mai mari decât subvențiile primite de partide […] Am verificat acest lucru personal”, iar jurnaliștii care „au salarii mari sunt mult mai bogați decât miniștrii”.
Astfel, Borissov se apropie foarte mult de standardele Renașterii și de ambiția partidului de a adopta un proiect de lege privind „agenții străini”, similar celui adoptat de Rusia, un demers care deocamdată nu avut succes. Între timp, în ciuda eforturilor de a poza într-un politician pro-UE și pro-SUA reformat, magnatul mass-media și actualul lider al partidului Mișcarea pentru drepturi și libertăți – Un nou început, Delian Peevski, a salutat ordonanțele semnate de Trump și posibilele consecințe pe care acestea le-ar putea avea pentru presa din Bulgaria: pe 30 ianuarie, Peevski a declarat că, dacă va ajunge la putere, va „curăța” Bulgaria de „soroșiști”.
Asociația Jurnaliştilor Europeni din Bulgaria a reacţionat rapid la concordanța dintre declaraţiile lui Kostadin Kostadinov de la Renașterea, Boiko Borissov de la GERB și Delian Peevski de la Un nou început. „Deși aparent reprezintă tabere politice opuse, toți trei au condamnat la unison așa-zișii „sorosiști” (un termen bine-cunoscut inventat de propaganda rusă) și presa care a primit granturi. În mod tradițional, atacurile lor verbale sunt dublate de o campanie de discreditare în presa afiliată, care include dezvăluiri „controversate” bazate pe informații complet accesibile publicului despre beneficiarii finanțării internaționale din Bulgaria, amestecate cu falsuri grosolane”.
Ciocnirile ideologice de la nivelul străzii ilustrează dinamica din Parlament
Deși protestele mari și mișcările reformiste nu fac în prezent parte din climatul din Bulgaria (iar absența lor este adesea explicată de epuizarea cetățenilor și acceptarea pasivă a noului status quo politic) câteva manifestații tensionate recente arătă foarte clar că provocările pro-ruse probabil se vor înmulți și se vor radicaliza, în special odată cu eforturile Bulgariei de a adopta moneda unică europeană (o narațiune care din 2022 s-a intensificat din ce în ce mai mult).
Pe 21 februarie, Sofia a fost zguduită de trei proteste: un marș naționalist anual care reunește în mod tradițional mai multe partide de extremă dreaptă pentru a-l comemora pe controversatul general bulgar Hristo Lukov (1887-1944); un marș antifa organizat ca răspuns la acesta; iar partidul pro-rus Renașterea a organizat propriul protest în centrul Sofiei, cu o participare redusă dar deosebit de agresivă. Aici, protestatarii au aruncat cu cocktailuri Molotov înspre sediul reprezentanței UE din Sofia, incendiind intrarea, în cadrul unui protest împotriva adoptării monedei euro, steagul Uniunii Europene a fost de asemenea incendiat în mod ostentativ, în timp ce fațada de sticlă a clădirii a fost împroșcată cu sânge. Potrivit autorităților, zece polițiști au fost răniți în timpul protestului iar șase participanți la demonstrații au fost reținuți, doi dintre aceștia fiind ulterior eliberați în baza imunității lor politice. Unul dintre cei doi a fost identificat ulterior ca fiind deputatul Ivailo Ciorbov (acesta a fost arestat în timp ce era mascat, cu ochelari de soare și fotografiat de presa locală cu un ciocan în mână, încercând să vandalizeze clădirea).
Luni, membrul Bulgariei Democrate și fostul director pentru securitate națională, Atanas Atanasov, a descris într-un interviu TV protestul Renașterii drept „un evident atac hibrid al Rusiei” și „o demonstrație fascistă”. În aceeași zi, Tribunalul din Sofia a dispus arestarea definitivă a patru dintre suspecți pentru acte de huliganism. Decizia poate fi atacată prin apel.
În comentariile de pe rețelele de socializare, mulți și-au exprimat frustrarea vizavi de faptul că forțele de ordine nu au fost capabile să calmeze mulțimea de protestatari agresivi, în timp ce alte demonstrații pașnice din trecut au fost înăbușite în mod violent. La rândul său, Renașterea a susținut că susținătorii partidului au fost victimele unor acte de violențe din partea poliției.
Renașterea, care a intrat în Parlament în 2021, a fost implicat și în alte proteste care s-au soldat cu violențe în ultimii ani. De fapt, atacul din 21 februarie a fost al doilea de acest tip: reprezentanța Comisiei Europene a fost vandalizată de susținătorii Renașterii și în 2023, la vremea respectivă în timpul unui „marș pentru pace”.
Pe 27 februarie, principalele partide naționaliste (Partidul Socialist Bulgar, Moralitate, unitate și onoare, și Există un astfel de popor) s-au abținut să voteze o rezoluție în Parlamentul bulgar care critică acțiunile Renașterii prin „subminarea statului de drept democratic în Bulgaria și deturnarea parcursului european al țării”.
Între timp, președintele pro-Kremlin, Rumen Radev, și Premierul Rosen Jeliazkov nu au comentat evenimentele recente.
