Letonia trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu de apărare: pe termen scurt, poate fi vizată de atacuri hibride, iar pe termen lung se poate confrunta chiar și cu un atac mai amplu, direct.
Prezența dronelor, un cablu avariat și atacul de la muzeu
Deși se vorbește de mult timp despre un posibil atac al Rusiei asupra Letoniei, evenimentele din ultimele luni aduc din nou în centrul atenției gradul de pregătire al Letoniei pentru diverse scenarii militare. O dronă cu explozibili la bord s-a prăbușit pe teritoriul Letoniei, o altă dronă a fost detectată în apropierea aeroportului internațional din Riga, un cablu de telecomunicații în Marea Baltică a fost avariat, Muzeului Ocupației din Riga a fost atacat, iar incertitudinile legate de războiul din Ucraina în epoca Trump ridică noi semne de întrebare privind capacitatea Letoniei și a întregii regiuni baltice de a se apăra împotriva diferitelor tipuri de atacuri. În plus, eforturile Belarusului din ultimii ani de a aduce cu forța imigranți din Irak și alte țări în Letonia, dar și Lituania sau Polonia, nu au fost trecute cu vederea.
Aproape toate aceste evenimente au fost numite atacuri hibride, cel mai probabil organizate de Rusia și Belarus. Doar în cazul incidentului de la aeroportul din Riga nu s-a putut stabili cu exactitate originea dronei. Totuși, și în acest caz, autoritățile responsabile au sugerat la nivel neoficial că scopul dronei era de a pune în pericol zborurile civile din spațiul aerian al Letoniei. La ora actuală, poliția desfășoară o anchetă în acest caz.
Nici tentativele „clasice” de dezinformare nu au dispărut. De exemplu, cu puțin timp înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2024, Andrejs Kozlovs, un reprezentant al partidului „Pentru stabilitate”, anunța că Letonia este dispusă să participe direct cu efective militare în conflictul ruso-ucrainean. Partidul „Pentru stabilitate” era cunoscut anterior pentru pozițiile sale ambigue cu privire la război și participanții săi. Au existat și știri false care anunțau că NATO va trimite arme nucleare în Letonia, în timp ce femeile letone vor fi recrutate cu forța și trimise pe front.
Ambasadorul Letoniei la NATO, Maris Riekstins, a declarat că un atac major surpriză asupra Letoniei ar fi imposibil, deoarece Rusia nu va putea să țină secrete toate pregătirile pe care un asemenea atac le presupune. În ceea ce privește un atac la scară mai mică, acesta ar putea fi respins cu succes de forțele letone și NATO aflate deja în țară. La rândul său, noul comandant al armatei letone, Kaspars Pudans, subliniază că, deși nu poate divulga toate scenariile de răspuns la un atac al Rusiei, scenariul anexării Crimeii, unde au apărut brusc „omuleții verzi” ai Rusiei, este foarte puțin probabil. Între timp, un studiu realizat de jurnaliştii baltici arată că invadarea Ucrainei a redus semnificativ capacitățile armatei ruse, deși o parte din efectivele pierdute au fost deja refăcute. Mai mult decât atât, Rusia și-a sporit semnificativ arsenalul de la granița cu statele baltice.
Un atac direct este imposibil la ora actuală, însă atacurile hibride pot lua forme diverse
Experții letoni intervievați de „Veridica” au opinii diferite cu privire la contextul actual de securitate. Karlis Bukovskis, doctor în științe politice la Universitatea Rīga Stradiņš, este de părere că situația nu s-a schimbat semnificativ: „Suntem în siguranță acum, dar trebuie să nu uităm că Dumnezeu îl ajută pe cel care se ajută singur”. Cu alte cuvinte, Letonia trebuie să continue să-și dezvolte în mod independent capacitățile militare. Acest lucru presupune capacitatea de a respinge atacuri hibride prin care „rușii și belarușii vor da dovadă de inventivitate”, dar și posibilitatea de a respinge un atac militar direct într-un viitor îndepărtat. Letonia și forțele NATO de pe teritoriul ei trebuie să poată rezista timp de 72 de ore până la sosirea întăririlor. „Ne consolidăm reziliența pentru a descuraja un eventual atac”, spune Bukovskis.
De asemenea, analistul militar Martin Verdins respinge posibilitatea unei invazii convenționale directe a Letoniei și a Statelor Baltice. Cu toate acestea, un război hibrid este deja mai probabil. Din punct de vedere militar, „aici s-ar putea întâmpla ceva asemănător cu ce s-a întâmplat în Ucraina în 2014”. De exemplu, apar tentative de destabilizare internă și acțiuni de sabotaj din partea unor forțe de opoziție. Verdin crede că Letonia poate face față unui „război hibrid” de mică anvergură, dar dacă atacul ia proporții, atunci va fi nevoie de sprijinul aliaților. Potrivit analistului leton, „climatul de securitate din Statele Baltice s-a deteriorat în ultimii 20 de ani”. Pericolul a crescut progresiv: mai întâi a fost discursul președintelui rus Vladimir Putin de la Munchen din 2007, când acesta a cerut o schimbare a ordinii mondiale. A urmat atacul din 2008 asupra Georgiei, iar în 2014 anexarea Crimeii, urmată de invadarea la scară largă a Ucrainei în 2022.
Ieva Berzina, cercetătoare la Academia Națională de Apărare din Letonia, spune că situația din Statele Baltice este greu de analizat, deoarece politica lui Trump este incertă. „Ne-am putea trezi că Trump a spus de fapt altceva”, subliniază Berzina. Cu toate acestea, experta letonă solicită autorităților să trateze cu seriozitatea prezenta dronelor în spațiul aerian al Letoniei. „Indiferent despre ce vorbim, mai bine este să supraestimăm amenințarea decât să o subestimăm. Nu contează dacă atacul a fost intenționat sau nu, ce contează este să ne comportăm ca și cum amenințarea este reală. În astfel de situații, inamicul ne testează punctele slabe și ne subminează încrederea în instituțiile statului, deoarece prezența dronelor a stârnit discuții în societatea letonă”, spune Berzina.
Gradul de operativitate al Letoniei este în creștere, dar nu este suficient
Chiar dacă Letonia face mari eforturi pentru a-și consolida capacitățile militare, este loc de mai bine. Martin Verdins subliniază că de ani de zile în Letonia nu s-au mai făcut investiții importante în sectorul apărării. Timpul pierdut trebuie acum recuperat într-o perioadă scurtă, prin modernizarea rapidă a echipamentelor militare, dar și prin creșterea efectivelor de apărare a țării. Totodată, Letonia ar trebui să ceară deja aliaților săi să-i împrumute arme pe care Letonia nu le are, dar pe care le va cumpăra mai târziu, susține Verdins. De vreme ce Statele Baltice sunt un avanpost al Rusiei, aliații ar trebui să intervină.
În opinia sa, Letonia este pregătită din punct de vedere tehnic pentru mai multe scenarii. De exemplu, drona care transporta explozibili deasupra Letoniei ar fi putut fi doborâtă. Letonia a reușit, de asemenea, să preîntâmpine atacuri cibernetice. Cu toate acestea, țara este mai puțin pregătită să facă față unei campanii de dezinformare online, potrivit lui Verdins: „Nu garantez că nu vom ajunge într-o situație în care guvernul este condus de un partid asemănător celui aflat acum la putere în Georgia [care] va duce țara într-o altă direcție”.
Pe de altă parte, Berzina subliniază că unitatea societății letone, capacitatea de a coopera, sentimentul de apartenență națională, precum și disponibilitatea oamenilor de a-și apăra țara sunt la un nivel mediu. În comparație cu Finlanda, Letonia se situează mult mai prost la toate capitolele, spune Berzina, care a studiat aceste aspecte. „Există și multe realizări, iar situația se îmbunătățește. Suntem la un nivel mediu, dar mai sunt multe de făcut. Când ne gândim la gradul de pregătire pentru situații de criză, trebuie să ne gândim la aspectele politice și sociale”, explică ea. Cu toate acestea, situația poate fi îmbunătățită. Oamenii devin deja mai activi din punct de vedere civic, dar în mod ideal, toată lumea ar trebui să știe ce să facă în situații de urgență. Berzina critică așa-zisul bagaj de 72 de ore. Instituțiile au încurajat în mod repetat oamenii să pregătească un bagaj care să conțină bunuri esențiale de care oamenii au nevoie pentru a supraviețui timp de trei zile. Berzina admite că astfel de inițiative încurajează oamenii mai degrabă să fugă decât să reziste.
La rândul său, Bukovskis subliniază că ideea unui atac direct asupra țărilor baltice este răspândită în Occident, unde politicienii încearcă să-și convingă cetățenii de nevoia unor investiții suplimentare în apărare. Cu toate acestea, în opinia sa, Rusia este prea puternic angrenată în conflictul din Ucraina pentru a lansa vreun atac în Statele Baltice. În plus, Rusia are alte teritorii pe care, conform ideologiei sale, le-a pierdut: Georgia, Asia Centrală și nici măcar Belarusul nu se află sub controlul exclusiv al Moscovei. Există, de asemenea, problema influenței în regiunea arctică, Marea Mediterană, Marea Neagră și Marea Baltică. Cu toate acestea, în timp ce Letonia și Europa sunt pregătite pentru un potențial atac al Rusiei, acesta rămâne puțin probabil. Bukovskis subliniază că Putin este un oportunist care va profita de orice situație. Așadar, Letonia nu ar trebui să-i ofere această oportunitate.
Cel mai rău este să nu fii pregătit
Verdins crede că cel mai rău scenariu este să nu fii pregătit. În opinia sa, cea mai periculoasă situație va apărea dacă Ucraina și Rusia vor cădea de acord asupra unui armistițiu, iar Rusia își va putea îndrepta atunci atenția către alte țări. În trei-cinci ani, Rusia ar putea fi pregătită pentru un nou război. În opinia sa, Letonia ar trebui să aibă capacitatea de a opri un atac major al Rusiei la mai puțin de 100–150 de kilometri în interiorul teritoriului său, așa cum au făcut ucrainenii. De asemenea, Letonia și celelalte state baltice trebuie să fie pregătite să se apere timp de aproximativ o lună, până când suficiente trupe NATO vor ajunge pe teritoriul lor. Totuși, pentru a putea rezista atât de mult timp, fiecare dintre statele baltice are nevoie de cel puțin două brigăzi de infanterie mecanizată. Acestea însumează de obicei câteva mii de soldați. Letonia nu dispune de două astfel de brigăzi. În relațiile cu SUA, Verdins recomandă o atenție sporită vizavi de interesele SUA în regiunea arctică. Letonia este situată relativ aproape de teritoriile nordice, are acces la mările nordice și dispune de porturi și șantiere navale. Din cauza unor astfel de interese economice, actuala administrație americană ar putea fi mai interesată de apărarea statelor baltice. Cu toate acestea, Verdins nu crede că pe baltici îi așteaptă zile ușoare. Chiar dacă vom asista la o schimbare de regim în Rusia, politicile sale revanșarde vor continua. Din toate aceste motive, Letonia trebuie să fie pregătită.
