Director al Institutului de Studii Politice și Capital Social (Cernăuți). Doctor în științe politice. Președinte-fondator al Centrului Media BucPress –asociație a jurnaliștilor români din Ucraina, care include: Agenția BucPress, Radio Cernăuți, revista „BucPress” și BucPress TV.
În contextul preluării puterii în Afganistan de către talibani după retragerea militarilor americani, presa rusă continuă să promoveze o serie de narațiuni despre pericolul refugiaților pentru Europa, acuzând NATO că va îndrepta fluxul spre Republica Moldova și Ucraina.
Aniversarea a șapte ani de la semnarea primului acord de pace de la Minsk a fost folosită pentru reluarea narațiunilor false potrivit cărora Ucraina nu și-ar dori pace în Donbass, iar politicile sale, încurajate de Occident, ar fi motivate de rusofobie.
Talibanii se arată mai preocupați de securitatea zborurilor care survolează Afghanistanul decât erau ucrainenii în 2014, când a fost doborât avionul aflat pe cursa MH17. Narațiunea a fost lansată de purtătoarea de cuvânt a MAE de la Moscova, Maria Zaharova, care interpretează un articol apărut în presa olandeză.
Ucraina este un stat artificial și eșuat, cu o populație fragmentată, care nu a reușit să progreseze în cei 30 de ani de independență, potrivit unor narațiuni false apărute în presa rusă. Acestea au fost folosite anterior și au fost acum reluate cu prilejul aniversării independenței Ucrainei.
Presa pro-Kremlin a folosit subiectul retragerii trupelor SUA din Afganistan și preluării controlului talibanilor asupra unei părți însemnate a teritoriului acestui stat pentru a descuraja eforturile euroatlantice ale Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova.
Studenții care provin din Crimeea și Donbass riscă să fie persecutați în Ucraina, potrivit unei campanii de dezinformare lansate de presa pro-Kremlin.
Presa rusă reia, la șapte ani de la doborârea deasupra Donbassului a avionului Boeing 777 care efectua zborul MH-17, o serie de narațiuni menite să îi disculpe pe rebelii care au lansat racheta rusească. Teza principală este că Ucraina e responsabilă de tragedie, dar Occidentul a căutat să ascundă vina acesteia.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski vrea război cu Rusia, în timp ce societatea ucraineană își dorește pacea, scrie presa guvernamentală rusă, care a reluat o serie de narațiuni false privind conflictul din Donbass. Narațiunile pleacă de la comentariilor critice la adresa președintelui Ucrainei pe paginile rețelelor de socializare ale publicației pro-Kremlin „Sharij.net”. Discursul lui Volodimir Zelenski despre necesitatea de a crea o armată puternică în Europa a fost prezentat ca o declarație de război.
Ucraina este amenințată de criza alimentară, copiii ucraineni suferă deja de foame, corporațiile occidentale vor distruge agricultura și doar în câțiva ani, ONU va colecta ajutoare umanitare pentru poporul ucrainean înfometat, potrivit unui nou val de narațiuni false din presa rusă.
Dialogul dintre UE și Rusia este blocat doar pentru că anumite țări europene sunt rusofobe, iar sancțiunile care îi sunt impuse Moscovei nu se justifică, potrivit unor narațiuni false lansate de presa de la Moscova și de ministerul rus de externe, inclusiv direct prin vocea ministrului Serghei Lavrov. Narațiunile, care sunt mai vechi, au fost reactivate după ce la Consiliul European de vară, mai mulți șefi de stat din Uniunea Europeană au respins propunerea franco-germană privind organizarea unui summit cu Vladimir Putin.
Presa guvernamentală rusă a tot promovat începând cu anul 2014 narațiunea despre Ucraina ca un stat fals, încercând să pună sub semnul întrebării necesitatea respectării normelor dreptului internațional privind integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor statelor independente. Narațiunea în cauză a fost reluată recent de fostul consilier al președintelui Rusiei, Vladislav Surkov, într-un interviu acordat ziarului „Financial Times”, fiind tradus și activ promovat de presa rusă.
Ucraina este un stat neonazist, folosit de Occident ca un instrument împotriva Rusiei, dar populația sa nu își dorește o reală apropiere de NATO. Aceste narațiuni false sunt promovate de ani de zile de Moscova, în special prin canale media pe care le controlează; de data aceasta, cel care le-a reluat este chiar președintele Vladimir Putin.
NATO ar fi intenționat să atace Belarusul ca răspuns la deturnarea avionului Ryanair, însă atacul a fost anulat din cauza opoziției Turciei și a temerilor că Rusia va interveni în sprijinul Minskului. Această narațiune falsă a fost lansată de presa rusă și pro-rusă ca răspuns la valul de critici generat în Occident de acțiunea Belarusului.
În contextul creșterii tensiunilor ruso-ucrainene pe fondalul escaladării situației din Donbass din primăvara anului curent, presa finanțată de Rusia continuă să promoveze o serie de narațiuni false despre „lovitura de stat” din Ucraina din 2014, independența autoproclamatelor republici populare Donețk și Lugansk, războiul civil și atitudinile belicoase ale Kievului față de rusofoni.
MAE al Federației Ruse și presa rusă acuză Washingtonul că provoacă peste tot în lume, inclusiv în Ucraina, conflicte interconfesionale. Acestea au criticat rapoartele Comisiei SUA pentru libertatea religioasă și Departamentului de stat privind libertatea de conștiință și drepturile credincioșilor din lume,
Statul ucrainean a dispărut după 2014 și a devenit o colonie a SUA și NATO, afirmă un politolog finlandez „independent” care, de fapt, are legături strânse cu Rusia și cu separatiștii pro-ruși din Donbass. Este o tentativă de a legitima prin intermediul unui occidental narațiunile prin care Kremlinul caută să justifice revolta pe care a sprijinit-o în statul vecin în încercarea de a bloca apropierea acestuia de structurile euro-atlantice.
În contextul celebrării în Rusia a Zilei Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei la 9 mai și refuzului Ucrainei de a mai recunoaște narațiunile dominante ale Moscovei privind cel de al Doilea Război Mondial, presa rusă scrie că în Occident este cultivat neo-nazismul, iar în Ucraina ideologia nazistă este inclusă în sistemul de învățământ.
„Limba galițiană”, vorbită în vestul Ucrainei, este diferită de ucraineană, însă autoritățile recurg la intimidare și șantaj pentru a-i împiedica pe specialiști să dezvăluie existența acestei limbi. Narațiunea apare în presa guvernamentală din Rusia în contextul unor grupaje de analize despre rusofobia din Ucraina și încercările Kievului de a „privatiza limba rusă”.
În contextul escaladării conflictului din Donbass și concentrării trupelor ruse la granița cu Ucraina și în Crimeea, organele centrale de presă din Rusia au reluat unele narațiuni despre unitatea popoarelor rus și ucrainean, despre Rusia Mare și dreptul istoric al Moscovei de a se implica în „războiul civil” din regiunile Donețk și Lugansk.
Militarii ucraineni ar fi început să dezerteze de când Rusia își concentrează forțele în apropierea granițelor Ucrainei. Această narațiune falsă este răspândită de presa din Rusia și din republicile autoproclamate Donețk și Lugansk.
Occidentul vrea un nou război în Donbass pentru a „nu permite dezvoltarea Rusiei pe scena mondială”. Narațiunea este promovată de presa rusă în contextul escaladării situației din estul Ucrainei. Totodată, este acreditată ideea că acțiunile Kremlinului sunt îndreptățite pentru a bloca o nouă extindere NATO către est.
Ucraina pare să își fi asumat ferm parcursul – și discursul – european după Euromaidanul din 2013-2014 și semnarea Acordului de asociere cu UE în 2016. Cu toate acestea, retorica presei și a clasei politice încă sunt îmbibate cu narațiuni de sorginte sovietică. Un exemplu tipic este legat de linia discursivă dominantă cu privire la România ca stat, poporul român, istoria românilor și comunitatea românească din Ucraina.
Descentralizarea este o bombă cu ceas și ar putea duce la destrămarea Ucrainei, potrivit presei din Rusia. Prin această narațiune falsă este atacată una dintre cele mai importante reforme ale Kievului, cea administrativă, care beneficiază și de consultanță oferită de UE. Totodată, se pune în antiteză acest presupus eșec al descentralizării cu succesul unei administrații centralizate precum cea din Rusia.
În martie, 2014, așa-numiții „omuleți verzi” – militari ruși care nu purtau însemnele naționale de identificare – ocupau această peninsulă din componența Ucrainei. A urmat organizarea unui referendum privind alipirea la Rusia, nerecunoscut de comunitatea internațională, iar la 21 martie, 2014, președintele Vladimir Putin a semnat legea care oficializa integrarea Crimeii în Federația Rusă. Evenimentele care au avut loc acum 7 ani sunt însă văzute în mod diferit în Ucraina și Rusia.
Anexarea Crimeii a dus la sancționarea economică a Rusiei de către Occident, iar în timp costurile suportate de Moscova au început să se acumeleze. Economistul Serghei Aleksașenko a calculat care a fost impactul acestei aventuri a Kremlinului asupra buzunarelor cetățenilor ruși.
Ucraina se pregătește să invadeze Crimeea, scrie presa rusă, care prezintă o realitate alternativă în care Ucraina e stat agresor, nu agresat, iar teritoriul ucrainean al Crimeii, capturat și anexat de Rusia, ar fi o parte din teritoriul recunoscut internațional al acesteia.
Președintele Volodimir Zelenski își vinde țara companiilor transnaționale americane, Ucraina devine o colonie a Occidentului, iar Rusia va fi alungată pe nedrept din spațiul ei de influență istorică tradițională. Aceste narațiuni au fost promovate de presa rusă pornind de la afirmații, scoase din context, ale Iuliei Sviridenko, șef-adjunct al Oficiului Președintelui Ucrainei.
Țările UE acceptă persecutarea comunităților rusofone întrucât vor să șteargă din memorie victoria poporului sovietic asupra naziștilor, scrie presa rusă care citează un fost deputat al Radei Supreme, membru al Partidului Regiunilor al președintelui ucrainean fugar Viktor Ianukovici. Narațiunea se înscrie într-un efort mai amplu de a prezenta agresiunea Rusiei în regiune în ultimii ani ca pe o luptă împotriva fascismului.
Ucraina și UE și-au reconfirmat disponibilitatea de a continua cooperarea în cadrul Acordului de asociere, ceea ce a fost un prilej pentru o nouă campanie de dezinformare lansată de presa rusă împotriva Ucrainei și UE, care a făcut comentarii gen „o catastrofă care durează deja cinci ani în toate sferele”, „o opțiune externă greșită a Ucrainei”. Au fost amintite, printre altele, elemente ale unor narațiuni tipice: „stat fals”, „lovitură de stat”, „rusofobie”, „sărăcie” ș.a.
Serghei Lavrov afirmă că sancțiunile europene și americane nu au niciun temei și nici vreun efect, iar înrăutățirea relațiilor Bruxelles – Moscova a avut loc în urma susținerii directe de către UE a loviturii de stat din Ucraina. În realitate, Ucraina, UE și SUA au criticat Rusia pentru susținerea, probată, a mercenarilor din Donbass și au denunțat anexarea ilegală, nerecunoscută în plan internațional și fără precedent în Europa post-belică, a Crimeii.
Ucraina ar putea pierde teritorii pentru că a interzis emisia a trei posturi de televiziune pro-rusești, ar fi afirmat fostul președinte georgian, Mihail Saakașvili, potrivit Ria Novosti. Știrea este falsă: Saakașvili nu a vorbit de pierderea teritoriilor, ci doar a spus că închiderea televiziunilor ar putea fi folosită de Rusia ca pretext pentru noi agresiuni.
Evenimentele stradale au fost alimentate de investigația despre palatul lui Putin din Gelendjik. În pofida relațiilor dificile dintre Ucraina și Rusia, zguduirea regimului dictatorial de la Moscova este un obiectiv pragmatic și direct al Kievului, deoarece căderea regimului Putin și a modelului său de putere ne apropie de recâștigarea controlului asupra Crimeii și Donbassului.
Ucraina pedepsește populația Crimeii pentru că aceasta a ales să se alipească la Rusia, blocând Canalul Crimeii de Nord – scrie presa rusă. Kievul afirmă că resursele de apă existente în Crimeea sunt suficiente pentru necesarul populației, iar Canalul Crimeii de Nord are ca scop transportul de apă către obiectivele industriale.
Cu cât mai hibridă devine realitatea, cu atât mai hibride devin uneltele de luptă. Este un nou crez informal al Rusiei de astăzi care, în războiul asimetric în afara teritoriului său, folosește o „armată a nimănui”. Cel mai cunoscut dintre avatarurile acestei armate este Grupul Wagner.
CEDO a recunoscut că peninsula Crimeea îi aparține Rusiei, scrie presa rusă, care scoate din context o decizie a instanței prin care Moscovei îi este atribuită responsabilitatea juridică pentru ce s-a întâmplat în peninsulă de când a anexat-o, inclusiv posibile crime de război.
Ucraina nu ar fi capabilă nici măcar să își asigure necesarul de hrană pentru armata, așa că a recurs la importuri de cartofi și piure de cartofi din Rusia, deși o descrie drept stat inamic. Știrea e fake: piureul din prefabricate nici măcar nu apare în meniul personalului militar ucrainean.
Rusia continuă să promoveze teoriile privind destrămarea Ucrainei lansate în perioada Euromaidanului și bazate pe conceptul de „stat artificial”.
Presa rusă încearcă să acrediteze ideea că anexarea Crimeii e tot mai puțin privită drept o încălcare a integrității teritoriala a Ucrainei și a dreptului internațional.
Franța, Germania și Ucraina nu își doresc reglementarea conflictului din Donbass întrucât au boicotat o inițiativă de pace a Federației Ruse și a republicilor auto-proclamate din estul Ucrainei, afirmă presa rusă și cea pro-rusă.
Donează
