Director al Institutului de Studii Politice și Capital Social (Cernăuți). Este doctor în științe politice. Lector la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Departamentul de Științe Umane și Social-Politice. Președinte și coordonator editorial al Centrului Media BucPress – asociație a jurnaliștilor români din Ucraina, care include: Agenția BucPress, Radio Cernăuți, revista BucPress și BucPress TV.
Rusia pare să abandoneze, treptat, discursul triumfalist despre o victorie totală în războiul împotriva Ucrainei. Atât Kremlinul cât și propagandiștii săi par preocupați să „vândă” pacea în așa fel încât să nu pară un eșec al „operațiunii militare speciale”.
În pofida faptului că partidul prezidențial are, pe hârtie, majoritatea absolută în Radu Supremă, mașinăria de vot a început să dea rateuri. Printre cauze se numără tensionarea relațiilor cu președintele Zelenski, dar și uzura cauzată de război și de amânarea alegerilor.
Războiul din Iran a generat reacții diverse la Moscova: indignare la nivel oficial, optimism economic, predicții privind iminența unei confruntări globale și temeri privind viitorul regimului Putin. În spațiul public au apărut chiar și critici, venite din zona naționaliștilor radicali, cu privire la reacția prea blândă a Kremlinului, dar și prognoze apocaliptice privind iminența unui război global.
Ucraina se va prăbuși în câteva zile, pierderile de pe front îi vor face pe ruși să se revolte împotriva lui Putin, Rusia și NATO vor ajunge la război nuclear – sunt câteva din scenariile luate în calcul în cei patru ani de la lansarea invaziei la scară largă. Aceste „profeții”, chiar dacă nu s-au îndeplinit, au marcat conflictul și comportamentul diferiților actori implicați direct sau indirect în acesta și pot oferi repere pentru înțelegerea prezentului și indicii pentru evoluțiile viitoare.
Rusia insistă că cedarea Donbasului și recunoașterea acestuia drept teritoriu rusesc ar fi o condiție pentru încheierea războiului. Kievul respinge însă concesiile teritoriale pentru că știe care sunt riscurile: o revoltă a populației și chiar refuzul armatei de a se retrage. În plus, nu există vreo garanție că, odată ce ar obține așa-zisa „centură de fortărețe” din Donbas, Rusia nu va lansa o nouă invazie.
Presa, blogerii, dar și unii oficiali ruși acuză SUA de piraterie și încălcarea dreptului internațional după ce un petrolier venezuelean sub pavilion rusesc a fost capturat de forțele americane. Cu toții par să fi uitat de războiul de tip imperial și crimele de război din Ucraina, care reprezinta doar cele mai recente dintr-o lungă serie de violări ale dreptului internațional comise de Rusia.
Ritmul ofensivei rusești în Ucraina va încetini până la sfârșitul lunii iulie pentru că Rusia și-a pus în joc în regim de urgență toate rezervele disponibile, potrivit expertului militar ucrainean Oleg Jdanov.
Octavian Magas luptă chiar din primele zile ale războiului în cadrul armatei regulate ucrainene. Este etnic român, originar din regiunea Cernăuți. Magas a supraviețuit bombardamentelor intense ale rușilor, în vară, a văzut bucuria oamenilor din Harkov, eliberați de forțele ucrainene, dar și ostilitatea celor din zone rusificate. A trebuit și să treacă, la fel ca nenumărați alți militari ucraineni, peste pierderea unor camarazi și prieteni. Într-un interviu acordat în exclusivitate, Octavian Magas a povestit, pentru Veridica, cum a văzut și a trăit primele opt luni de război.
Diferendul transnistrean nu este o barieră în calea procesului de aderare a Chișinăului la UE, consideră ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă. Într-un interviu acordat Veridica, diplomatul moldovean a arătat că, în cazul unei victorii a Ucrainei în războiul cu Rusia, liderii de la Tiraspol vor deveni „mai flexibili”. Victor Chirilă a analizat riscurile de securitate pentru Chișinău, dar și principalele proiecte realizate de Republica Moldova în parteneriat cu România.
Ucraina se prăbușește politic și militar, iar elitele de la Kiev se pregătesc pentru o capitulare necondiționată în fața Federației Ruse, potrivit unei narațiuni false a propagandei pro-Kremlin.
Kievul vrea să lovească parada de 9 mai de la Moscova pentru a provoca o ripostă nucleară a Rusiei, scenariu discutat deja în Parlamentul ucrainean, potrivit presei pro-Kremlin.
Ucraina nu va avea alegeri până când Occidentul nu îl va abandona pe Zelenski și nu va schimba regimul de la Kiev după modelul în care a fost schimbat cel al Venezuelei, potrivit presei pro-Kremlin.
În loc să meargă la Moscova pentru a încheia un acord de pace solicitat de Rusia, Zelenski mobilizează ucrainenii prin încălcarea Constituției, potrivit presei pro-Kremlin.
Rada Supremă se va dizolva, deoarece deputații știu că Ucraina va trebui să îi cedeze Rusiei Crimeea, Donbasul și Odesa, și nu vor să-și asume responsabilitatea potrivit unei narațiuni false din presa pro-Kremlin.
Moscova controlează mersul războiului, își atinge obiectivele și are dreptul să ocupe noi teritorii ucrainene în numele securității regionale, potrivit presei pro-Kremlin.
În retragere pe front, cu o populație care resimte tot mai puternic oboseala războiului, ignorată de SUA, care a lansat discuții de pace bilaterale cu Rusia, Ucraina este și în pragul unei crize politice. Tensiunile interne au crescut așa de mult încât, în pofida contextului complicat generat de discuțiile de la Conferința de Securitate de la Munchen și de întâlnirea ruso-americană din Arabia Saudită, opoziția ucraineană a blocat tribuna Radei Supreme, acuzând Administrația Prezidențială de persecuții și de trădarea intereselor naționale.
Analiștii ucraineni observă că România rămâne pro-europeană, dar încă există riscul ca un posibil președinte Georgescu să transforme țara într-un stat asemănător Ungariei lui Orban.
Numeroși analiști și experți au observat că această prezență ucraineană pe teritoriul rusesc subminează unul din miturile fundamentale ale regimului Putin, acela de a le asigura rușilor securitatea.
Ucraina a fost abandonată de Occident și e condusă de Zelenski spre dezastru, potrivit narațiunilor legate de ofensiva rusească din Harkov care sunt promovate pe Telegram. Ofensiva e prezentată ca fiind „de neoprit”, iar obiectivul narațiunilor e să întărească sprijinul rușilor pentru război și să îi demoralizeze pe ucraineni.
Amânarea alegerilor este folosită propaganda rusă pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea lui Volodomir Zelenski și a diviza societatea ucraineană din interior.
Ucraina a fost acuzată că s-ar fi aflat în spatele atacului terorist de la Moscova. Apărută inițial pe Telegram, teza a fost dezvoltată de Vladimir Putin și siloviki apropiați de el, actualul și fostul șef FSB, Alexander Bortnikov și Nikolai Patrușev, ambii ex-KGB, la fel ca Putin. Narațiunea ajută autoritățile ruse să se disculpe, se înscrie în discursul privind agresiunea ucraineano-occidentală și poate fi folosită pentru escaladarea războiului.
Ținta principală e președinta proeuropeană Maia Sandu.
Inițiativa îi aparține Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa.
„Babușka Z”, transformată de propaganda rusă într-unul din simbolurile războiului din Ucraina, a fost preluată și de întreprinzători, care vând imaginea sa. Femeia a ieșit în stradă cu steagul sovietic, crezând că s-au întors rușii. Erau, de fapt, militari ucraineni.
Românii din Ucraina cer instituirea Zilei limbii române, după modelul Zilei limbii ucrainene în România, dar la Kiev există obiecții.
Recunoașterea republicilor separatiste de către Rusia a fost descrisă de analiști din Ucraina ca un act care îngroapă Acordurile de pace de la Minsk, un pas spre revitalizarea proiectului Moscovei privind Novorossia sau doar un joc de imagine făcut de Putin pentru publicul intern. Tonul general este unul sumbru, marcat de temeri cu privire la acțiunile următoare ale Rusiei.
„Ucraina beneficiază de o susținere politică, securitară și economică sporită. Valoarea acestei susțineri din ultimele săptămâni este de 1,5 miliarde de dolari”, afirmă ministrul de externe de la Kiev.
Ucraina a intrat într-o fază nouă a oboselii de război. Apar tot mai multe semnale ale crizei de personal în armată, neîncrederii în autorități și adaptării dificile a societății la prelungirea războiului.
În Rusia se vorbește despre „dezucrainizare” – formulă care înlocuiește „denazificarea” de la începutul războiului și înseamnă, practic, eradicarea identității ucrainene.
Ritmul lent al contraofensivei accentuează oboseala de război a ucrainenilor și susținătorilor lor, care așteptau victorii rapide. Kievul, nevoit să își adapteze discursul la realitățile din teren.
Presa ucraineană critică atât Occidentul pentru indecizie cât și pe Zelenski pentru nerealizarea reformelor cerute de NATO.
Barajul din Nova Kahovka a fost distrus folosind tactici predate ISIS de Occident, scrie presa pro-Kremlin, care face apel și la alte narațiuni false promovate anterior.
Mulți ucraineni speră că războiul va fi câștigat în urma contraofensivei pe care armata lor o pregătește. Unii oficiali par să încerce să tempereze așteptările populației. În tabăra cealaltă, Rusia a lansat o serie de narațiuni false privind contraofensiva dar, în același timp, pare să se pregătească să îi explice propriei populații un eventual succes al ucrainenilor..
Între ocolirea sancțiunilor occidentale și spălarea banilor cu instrumente digitale
