Director al Institutului de Studii Politice și Capital Social (Cernăuți). Este doctor în științe politice. Lector la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Departamentul de Științe Umane și Social-Politice. Președinte și coordonator editorial al Centrului Media BucPress – asociație a jurnaliștilor români din Ucraina, care include: Agenția BucPress, Radio Cernăuți, revista BucPress și BucPress TV.
Ucraina a intrat într-o fază nouă a oboselii de război. Apar tot mai multe semnale ale crizei de personal în armată, neîncrederii în autorități și adaptării dificile a societății la prelungirea războiului.
În Rusia se vorbește despre „dezucrainizare” – formulă care înlocuiește „denazificarea” de la începutul războiului și înseamnă, practic, eradicarea identității ucrainene.
Ritmul lent al contraofensivei accentuează oboseala de război a ucrainenilor și susținătorilor lor, care așteptau victorii rapide. Kievul, nevoit să își adapteze discursul la realitățile din teren.
Presa ucraineană critică atât Occidentul pentru indecizie cât și pe Zelenski pentru nerealizarea reformelor cerute de NATO.
Barajul din Nova Kahovka a fost distrus folosind tactici predate ISIS de Occident, scrie presa pro-Kremlin, care face apel și la alte narațiuni false promovate anterior.
Mulți ucraineni speră că războiul va fi câștigat în urma contraofensivei pe care armata lor o pregătește. Unii oficiali par să încerce să tempereze așteptările populației. În tabăra cealaltă, Rusia a lansat o serie de narațiuni false privind contraofensiva dar, în același timp, pare să se pregătească să îi explice propriei populații un eventual succes al ucrainenilor..
Înlocuirea lui Denis Șmihal cu Iulia Sviridenko e văzută de analiști drept o cosmetizare menită să aplaneze nemulțumirile populației și să consolideze puterea administrației prezidențiale. Kievul spune că în urma remanierii va fi impulsionată industria de armament.
Pentru Ucraina, rezultatul consolidează un parteneriat important în contextul războiului, în timp ce presa și oficialii ruși vorbesc despre ingerințe externe, o „pseudo-democrație” orchestrată de Bruxelles și un război proxy al euro-globaliștilor împotriva Rusiei.
În retragere pe front, cu o populație care resimte tot mai puternic oboseala războiului, ignorată de SUA, care a lansat discuții de pace bilaterale cu Rusia, Ucraina este și în pragul unei crize politice.
Analiștii ucraineni observă că România rămâne pro-europeană, dar încă există riscul ca un posibil președinte Georgescu să transforme țara într-un stat asemănător Ungariei lui Orban.
Ofensiva din Kursk a reușit să le ridice moralul ucrainenilor, atât pe front cât și acasă; mai mult, i-a făcut pe mulți ruși să se întrebe dacă războiul chiar merge așa de bine cum li se spune.
Ucraina a fost abandonată de Occident și e condusă de Zelenski spre dezastru, potrivit narațiunilor legate de ofensiva rusească din Harkov care sunt promovate pe Telegram. Ofensiva e prezentată ca fiind „de neoprit”, iar obiectivul narațiunilor e să întărească sprijinul rușilor pentru război și să îi demoralizeze pe ucraineni.
Decizia lui Donald Trump de a da arme Ucrainei alimentează războiul, pe care Rusia este obligată să îl câștige ca să-și atingă obiectivele defensive, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Rusia nu oprește focul pentru că își dorește o pace durabilă și vrea să ajute Ucraina să revină la neutralitate, potrivit ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov.
Kievul respinge o soluție diplomatică pentru conflictul din Ucraina, propus de Rusia, ceea ce ar putea duce la prelungirea războiului, potrivit presei pro-Kremlin.
NATO a elaborat un plan secret de retragere a forțelor ucrainene către linia Niprului cu scopul de a epuiza Rusia și de a prelungi conflictul, potrivit propagandei pro-Kremlin.
UE urmărește distrugerea Iranului după modelul războiului purtat împotriva Rusiei, fiind folosite sancțiuni și critici nejustificate, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Parlamentarii de la Kiev solicită demisia lui Zelenski din cauza continuării războiului și neacceptării negocierilor de pace cu Rusia, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Ritmul ofensivei rusești în Ucraina va încetini până la sfârșitul lunii iulie pentru că Rusia și-a pus în joc în regim de urgență toate rezervele disponibile, potrivit expertului militar ucrainean Oleg Jdanov.
Octavian Magas luptă chiar din primele zile ale războiului în cadrul armatei regulate ucrainene. Este etnic român, originar din regiunea Cernăuți. Magas a supraviețuit bombardamentelor intense ale rușilor, în vară, a văzut bucuria oamenilor din Harkov, eliberați de forțele ucrainene, dar și ostilitatea celor din zone rusificate. A trebuit și să treacă, la fel ca nenumărați alți militari ucraineni, peste pierderea unor camarazi și prieteni. Într-un interviu acordat în exclusivitate, Octavian Magas a povestit, pentru Veridica, cum a văzut și a trăit primele opt luni de război.
Diferendul transnistrean nu este o barieră în calea procesului de aderare a Chișinăului la UE, consideră ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă. Într-un interviu acordat Veridica, diplomatul moldovean a arătat că, în cazul unei victorii a Ucrainei în războiul cu Rusia, liderii de la Tiraspol vor deveni „mai flexibili”. Victor Chirilă a analizat riscurile de securitate pentru Chișinău, dar și principalele proiecte realizate de Republica Moldova în parteneriat cu România.
În retragere pe front, cu o populație care resimte tot mai puternic oboseala războiului, ignorată de SUA, care a lansat discuții de pace bilaterale cu Rusia, Ucraina este și în pragul unei crize politice. Tensiunile interne au crescut așa de mult încât, în pofida contextului complicat generat de discuțiile de la Conferința de Securitate de la Munchen și de întâlnirea ruso-americană din Arabia Saudită, opoziția ucraineană a blocat tribuna Radei Supreme, acuzând Administrația Prezidențială de persecuții și de trădarea intereselor naționale.
Analiștii ucraineni observă că România rămâne pro-europeană, dar încă există riscul ca un posibil președinte Georgescu să transforme țara într-un stat asemănător Ungariei lui Orban.
Numeroși analiști și experți au observat că această prezență ucraineană pe teritoriul rusesc subminează unul din miturile fundamentale ale regimului Putin, acela de a le asigura rușilor securitatea.
Ucraina a fost abandonată de Occident și e condusă de Zelenski spre dezastru, potrivit narațiunilor legate de ofensiva rusească din Harkov care sunt promovate pe Telegram. Ofensiva e prezentată ca fiind „de neoprit”, iar obiectivul narațiunilor e să întărească sprijinul rușilor pentru război și să îi demoralizeze pe ucraineni.
Amânarea alegerilor este folosită propaganda rusă pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea lui Volodomir Zelenski și a diviza societatea ucraineană din interior.
Ucraina a fost acuzată că s-ar fi aflat în spatele atacului terorist de la Moscova. Apărută inițial pe Telegram, teza a fost dezvoltată de Vladimir Putin și siloviki apropiați de el, actualul și fostul șef FSB, Alexander Bortnikov și Nikolai Patrușev, ambii ex-KGB, la fel ca Putin. Narațiunea ajută autoritățile ruse să se disculpe, se înscrie în discursul privind agresiunea ucraineano-occidentală și poate fi folosită pentru escaladarea războiului.
Între ocolirea sancțiunilor occidentale și spălarea banilor cu instrumente digitale
Ținta principală e președinta proeuropeană Maia Sandu.
Inițiativa îi aparține Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa.
„Babușka Z”, transformată de propaganda rusă într-unul din simbolurile războiului din Ucraina, a fost preluată și de întreprinzători, care vând imaginea sa. Femeia a ieșit în stradă cu steagul sovietic, crezând că s-au întors rușii. Erau, de fapt, militari ucraineni.
Românii din Ucraina cer instituirea Zilei limbii române, după modelul Zilei limbii ucrainene în România, dar la Kiev există obiecții.
Recunoașterea republicilor separatiste de către Rusia a fost descrisă de analiști din Ucraina ca un act care îngroapă Acordurile de pace de la Minsk, un pas spre revitalizarea proiectului Moscovei privind Novorossia sau doar un joc de imagine făcut de Putin pentru publicul intern. Tonul general este unul sumbru, marcat de temeri cu privire la acțiunile următoare ale Rusiei.
„Ucraina beneficiază de o susținere politică, securitară și economică sporită. Valoarea acestei susțineri din ultimele săptămâni este de 1,5 miliarde de dolari”, afirmă ministrul de externe de la Kiev.
