Director al Institutului de Studii Politice și Capital Social (Cernăuți). Este doctor în științe politice. Lector la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Departamentul de Științe Umane și Social-Politice. Președinte și coordonator editorial al Centrului Media BucPress – asociație a jurnaliștilor români din Ucraina, care include: Agenția BucPress, Radio Cernăuți, revista BucPress și BucPress TV.
Ucraina a intrat într-o fază nouă a oboselii de război. Apar tot mai multe semnale ale crizei de personal în armată, neîncrederii în autorități și adaptării dificile a societății la prelungirea războiului.
În Rusia se vorbește despre „dezucrainizare” – formulă care înlocuiește „denazificarea” de la începutul războiului și înseamnă, practic, eradicarea identității ucrainene.
Ritmul lent al contraofensivei accentuează oboseala de război a ucrainenilor și susținătorilor lor, care așteptau victorii rapide. Kievul, nevoit să își adapteze discursul la realitățile din teren.
Presa ucraineană critică atât Occidentul pentru indecizie cât și pe Zelenski pentru nerealizarea reformelor cerute de NATO.
Barajul din Nova Kahovka a fost distrus folosind tactici predate ISIS de Occident, scrie presa pro-Kremlin, care face apel și la alte narațiuni false promovate anterior.
Mulți ucraineni speră că războiul va fi câștigat în urma contraofensivei pe care armata lor o pregătește. Unii oficiali par să încerce să tempereze așteptările populației. În tabăra cealaltă, Rusia a lansat o serie de narațiuni false privind contraofensiva dar, în același timp, pare să se pregătească să îi explice propriei populații un eventual succes al ucrainenilor..
Ofensiva din Kursk a reușit să le ridice moralul ucrainenilor, atât pe front cât și acasă; mai mult, i-a făcut pe mulți ruși să se întrebe dacă războiul chiar merge așa de bine cum li se spune.
Ucraina a fost abandonată de Occident și e condusă de Zelenski spre dezastru, potrivit narațiunilor legate de ofensiva rusească din Harkov care sunt promovate pe Telegram. Ofensiva e prezentată ca fiind „de neoprit”, iar obiectivul narațiunilor e să întărească sprijinul rușilor pentru război și să îi demoralizeze pe ucraineni.
Amânarea alegerilor este folosită propaganda rusă pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea lui Volodomir Zelenski și a diviza societatea ucraineană din interior.
Ucraina a fost acuzată că s-ar fi aflat în spatele atacului terorist de la Moscova. Apărută inițial pe Telegram, teza a fost dezvoltată de Vladimir Putin și siloviki apropiați de el. Narațiunea ajută autoritățile ruse să se disculpe, se înscrie în discursul privind agresiunea ucraineano-occidentală și poate fi folosită pentru escaladarea războiului. Printre argumentele aduse pentru a o sprijini se numără falsuri și o mai veche teorie a conspirației.
Războiul din Ucraina, văzut prin prisma a trei zile: de la haosul provocat de invazie, la optimismul de după contraofensivele din 2022, la oboseala cronică de acum.
„Limba română o va înlocui pe cea rusă în Ucraina” scrie presa rusă, care își bazează afirmația falsă pe un articol Veridica despre o dezbatere privind sărbătorirea limbii române.
Rusia poartă un război drept pe teritoriul Ucrainei și protejează civilii, spre deosebire de Israel, care e sprijinit de Occident, afirmă presa pro-Kremlin.
După reunificarea prin referendum a regiunii Donețk cu Rusia, în zonă au intrat investitori, se dezvoltă turismul și economia, potrivit presei pro-Kremlin.
Occidentului vrea să destrame Ucraina dezbinându-i Biserica, potrivit propagandei ruse, care îl citează pe un fost premier de la Kiev, fugar în Rusia.
UE este rusofobă, sprijină nazismul de la Kiev și se înarmează pentru a ataca Rusia, potrivit unei narațiuni false promovate de propaganda pro-Kremlin.
Civilii din estul Ucrainei își ascund copiii pentru a nu fi răpiți de militarii ucraineni, potrivit propagandei ruse, care-l citează pe un lider autoproclamat din Donețk.
Rusia atacă doar acele instalații energetice ucrainene care alimentează obiectivele militare, potrivit unei narațiuni false promovate de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
Ritmul ofensivei rusești în Ucraina va încetini până la sfârșitul lunii iulie pentru că Rusia și-a pus în joc în regim de urgență toate rezervele disponibile, potrivit expertului militar ucrainean Oleg Jdanov.
Octavian Magas luptă chiar din primele zile ale războiului în cadrul armatei regulate ucrainene. Este etnic român, originar din regiunea Cernăuți. Magas a supraviețuit bombardamentelor intense ale rușilor, în vară, a văzut bucuria oamenilor din Harkov, eliberați de forțele ucrainene, dar și ostilitatea celor din zone rusificate. A trebuit și să treacă, la fel ca nenumărați alți militari ucraineni, peste pierderea unor camarazi și prieteni. Într-un interviu acordat în exclusivitate, Octavian Magas a povestit, pentru Veridica, cum a văzut și a trăit primele opt luni de război.
Diferendul transnistrean nu este o barieră în calea procesului de aderare a Chișinăului la UE, consideră ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă. Într-un interviu acordat Veridica, diplomatul moldovean a arătat că, în cazul unei victorii a Ucrainei în războiul cu Rusia, liderii de la Tiraspol vor deveni „mai flexibili”. Victor Chirilă a analizat riscurile de securitate pentru Chișinău, dar și principalele proiecte realizate de Republica Moldova în parteneriat cu România.
Numeroși analiști și experți au observat că această prezență ucraineană pe teritoriul rusesc subminează unul din miturile fundamentale ale regimului Putin, acela de a le asigura rușilor securitatea.
Ucraina a fost abandonată de Occident și e condusă de Zelenski spre dezastru, potrivit narațiunilor legate de ofensiva rusească din Harkov care sunt promovate pe Telegram. Ofensiva e prezentată ca fiind „de neoprit”, iar obiectivul narațiunilor e să întărească sprijinul rușilor pentru război și să îi demoralizeze pe ucraineni.
Amânarea alegerilor este folosită propaganda rusă pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea lui Volodomir Zelenski și a diviza societatea ucraineană din interior.
Ucraina a fost acuzată că s-ar fi aflat în spatele atacului terorist de la Moscova. Apărută inițial pe Telegram, teza a fost dezvoltată de Vladimir Putin și siloviki apropiați de el, actualul și fostul șef FSB, Alexander Bortnikov și Nikolai Patrușev, ambii ex-KGB, la fel ca Putin. Narațiunea ajută autoritățile ruse să se disculpe, se înscrie în discursul privind agresiunea ucraineano-occidentală și poate fi folosită pentru escaladarea războiului.
Războiul durează de doi ani. 730 de zile, fiecare cu istoria și tragediile sale, de la cele mari, care au făcut înconjurul lumii cu ajutorul presei
„Limba română o va înlocui pe cea rusă în Ucraina” scrie presa rusă, care își bazează afirmația falsă pe un articol Veridica despre o dezbatere privind sărbătorirea limbii române.
Între ocolirea sancțiunilor occidentale și spălarea banilor cu instrumente digitale
Ținta principală e președinta proeuropeană Maia Sandu.
Inițiativa îi aparține Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa.
„Babușka Z”, transformată de propaganda rusă într-unul din simbolurile războiului din Ucraina, a fost preluată și de întreprinzători, care vând imaginea sa. Femeia a ieșit în stradă cu steagul sovietic, crezând că s-au întors rușii. Erau, de fapt, militari ucraineni.
Românii din Ucraina cer instituirea Zilei limbii române, după modelul Zilei limbii ucrainene în România, dar la Kiev există obiecții.
Recunoașterea republicilor separatiste de către Rusia a fost descrisă de analiști din Ucraina ca un act care îngroapă Acordurile de pace de la Minsk, un pas spre revitalizarea proiectului Moscovei privind Novorossia sau doar un joc de imagine făcut de Putin pentru publicul intern. Tonul general este unul sumbru, marcat de temeri cu privire la acțiunile următoare ale Rusiei.
„Ucraina beneficiază de o susținere politică, securitară și economică sporită. Valoarea acestei susțineri din ultimele săptămâni este de 1,5 miliarde de dolari”, afirmă ministrul de externe de la Kiev.