Director al Institutului de Studii Politice și Capital Social (Cernăuți). Este doctor în științe politice. Lector la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Departamentul de Științe Umane și Social-Politice. Președinte și coordonator editorial al Centrului Media BucPress – asociație a jurnaliștilor români din Ucraina, care include: Agenția BucPress, Radio Cernăuți, revista BucPress și BucPress TV.
Începutul toamnei găsește Ucraina sub presiune. Optimismul Washingtonului privind relansarea negocierilor pare nejustificat, dat fiind că Rusia dă semnale că vrea să continue războiul. Noul comandant al armatei ucrainene reorganizează apărarea Donbasului, dar lipsa de militari rămâne o problemă. La Kiev, un schimb de focuri între GUR și SBU, dar și un scandal de corupție la Parchetul General amplifică tensiunile din sistem și readuce în atenție vulnerabilitățile statului. În plus, în plan extern, Ungaria blochează negocierile cu UE.
Presa ucraineană analizează, la sfârșitul verii, o serie de vulnerabilități care se alimentează reciproc: numărul rachetelor Patriot rămâne mult sub nivelul amenințării balistice rusești, brigăzile intră în campania de toamnă–iarnă cu un deficit sever de personal, iar instituțiile statului sunt zguduite de o nouă anchetă privind preluarea ilegală a unor active economice.
Rusia nu le mai recunoaște militarilor ucraineni capturați statutul de prizonieri de război și îi trimite în judecată pentru terorism, potrivit presei ucrainene. Aceasta se oprește și asupra unora dintre problemele care afectează mersul războiului – incapacitatea Kievului de a găsi o soluție pentru a lăsa la vatră militarii care au petrecut ani de zile pe front, sau eșecul ratic de a obține fondurile promise de UE pentru că nu se face reformă sau se trimit la Bruxelles contracte incomplete.
Schimbarea conducerii armatei, dar și violențele legate de mobilizare arată vulnerabilitățile unui sistem militar expus intervențiilor politice și dependent de inițiativa câtorva comandanți, potrivit presei de la Kiev. Aceasta scrie și despre problemele legate de negocierile de aderare la UE și de strategia economică pentru următorii 15 ani, dar și de reticența refugiaților de a mai reveni în țară.
Echipa președintelui Zelenski a început să se gândească la alegeri și posibilii săi competitori – fostul comandant al armatei, Valeri Zalujnîi, și fostul comandant al informațiilor militare, Kirilo Budanov, scrie presa de la Kiev. Aceasta abordează și probleme legate de război, provocările pe care Ucraina va trebui să le depășească după ce acesta va înceta, și tensiunile în relația cu Polonia.
Ucraina reușește să exercite presiuni asupra Rusiei atât pe front cât și în adâncimea teritoriului, scrie presa ucraineană, care notează însă că Rusia rămâne o amenințare, mai ales prin bombardamente pe care, fără arme de la Occident, Ucraina nu le poate opri. Jurnaliștii ucraineni analizează și modul în care mașina informațională a Rusiei caută să exploateze tensiunile polonezo – ucrainene.
Ritmul ofensivei rusești în Ucraina va încetini până la sfârșitul lunii iulie pentru că Rusia și-a pus în joc în regim de urgență toate rezervele disponibile, potrivit expertului militar ucrainean Oleg Jdanov.
Octavian Magas luptă chiar din primele zile ale războiului în cadrul armatei regulate ucrainene. Este etnic român, originar din regiunea Cernăuți. Magas a supraviețuit bombardamentelor intense ale rușilor, în vară, a văzut bucuria oamenilor din Harkov, eliberați de forțele ucrainene, dar și ostilitatea celor din zone rusificate. A trebuit și să treacă, la fel ca nenumărați alți militari ucraineni, peste pierderea unor camarazi și prieteni. Într-un interviu acordat în exclusivitate, Octavian Magas a povestit, pentru Veridica, cum a văzut și a trăit primele opt luni de război.
Diferendul transnistrean nu este o barieră în calea procesului de aderare a Chișinăului la UE, consideră ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă. Într-un interviu acordat Veridica, diplomatul moldovean a arătat că, în cazul unei victorii a Ucrainei în războiul cu Rusia, liderii de la Tiraspol vor deveni „mai flexibili”. Victor Chirilă a analizat riscurile de securitate pentru Chișinău, dar și principalele proiecte realizate de Republica Moldova în parteneriat cu România.
Stalin a început denazificarea Ucrainei, iar Rusia trebuie să ducă până la capăt acest proces abandonat de Hrușciov, potrivit propagandei pro-Kremlin, care justifică invazia la scară largă.
Adunarea Generală a ONU a recunoscut Crimeea drept parte a Rusiei prin adoptarea unei rezoluții privind o nouă proiecție cartografică a lumii, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Armata ucraineană este în pragul colapsului, iar Kievul trimite femei în unitățile de asalt pentru a înlocui pierderile de pe front, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Cancelarul german transformă Rusia într-un inamic extern pentru a-și crește popularitatea și încearcă să folosească amenințarea războiului după modelul Ucrainei, potrivit propagandei pro-Kremlin, care compară presa germană cu mașinăria mediatică coordonată de Goebbels.
Occidentul vrea să sacrifice statele baltice, să ocupe Kaliningradul și să-l primească în schimbul Ucrainei, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Majoritatea statelor ONU, inclusiv SUA și China, au refuzat să condamne invazia Rusiei în Ucraina, potrivit unei narațiuni false lansate de propaganda pro-Kremlin, care transformă o declarație comună într-un vot inexistent.
Presa ucraineană analizează, la sfârșitul verii, o serie de vulnerabilități care se alimentează reciproc.
Schimbarea conducerii armatei, dar și violențele legate de mobilizare arată vulnerabilitățile unui sistem militar expus intervențiilor politice și dependent de inițiativa câtorva comandanți, potrivit presei de la Kiev. Aceasta scrie și despre problemele legate de negocierile de aderare la UE și de strategia economică pentru următorii 15 ani, dar și de reticența refugiaților de a mai reveni în țară.
În retragere pe front, cu o populație care resimte tot mai puternic oboseala războiului, ignorată de SUA, care a lansat discuții de pace bilaterale cu Rusia, Ucraina este și în pragul unei crize politice. Tensiunile interne au crescut așa de mult încât, în pofida contextului complicat generat de discuțiile de la Conferința de Securitate de la Munchen și de întâlnirea ruso-americană din Arabia Saudită, opoziția ucraineană a blocat tribuna Radei Supreme, acuzând Administrația Prezidențială de persecuții și de trădarea intereselor naționale.
Analiștii ucraineni observă că România rămâne pro-europeană, dar încă există riscul ca un posibil președinte Georgescu să transforme țara într-un stat asemănător Ungariei lui Orban.
Numeroși analiști și experți au observat că această prezență ucraineană pe teritoriul rusesc subminează unul din miturile fundamentale ale regimului Putin, acela de a le asigura rușilor securitatea.
Ucraina a fost abandonată de Occident și e condusă de Zelenski spre dezastru, potrivit narațiunilor legate de ofensiva rusească din Harkov care sunt promovate pe Telegram. Ofensiva e prezentată ca fiind „de neoprit”, iar obiectivul narațiunilor e să întărească sprijinul rușilor pentru război și să îi demoralizeze pe ucraineni.
Ținta principală e președinta proeuropeană Maia Sandu.
Inițiativa îi aparține Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa.
„Babușka Z”, transformată de propaganda rusă într-unul din simbolurile războiului din Ucraina, a fost preluată și de întreprinzători, care vând imaginea sa. Femeia a ieșit în stradă cu steagul sovietic, crezând că s-au întors rușii. Erau, de fapt, militari ucraineni.
Românii din Ucraina cer instituirea Zilei limbii române, după modelul Zilei limbii ucrainene în România, dar la Kiev există obiecții.
Recunoașterea republicilor separatiste de către Rusia a fost descrisă de analiști din Ucraina ca un act care îngroapă Acordurile de pace de la Minsk, un pas spre revitalizarea proiectului Moscovei privind Novorossia sau doar un joc de imagine făcut de Putin pentru publicul intern. Tonul general este unul sumbru, marcat de temeri cu privire la acțiunile următoare ale Rusiei.
„Ucraina beneficiază de o susținere politică, securitară și economică sporită. Valoarea acestei susțineri din ultimele săptămâni este de 1,5 miliarde de dolari”, afirmă ministrul de externe de la Kiev.
Ucraina a intrat într-o fază nouă a oboselii de război. Apar tot mai multe semnale ale crizei de personal în armată, neîncrederii în autorități și adaptării dificile a societății la prelungirea războiului.
În Rusia se vorbește despre „dezucrainizare” – formulă care înlocuiește „denazificarea” de la începutul războiului și înseamnă, practic, eradicarea identității ucrainene.
Ritmul lent al contraofensivei accentuează oboseala de război a ucrainenilor și susținătorilor lor, care așteptau victorii rapide. Kievul, nevoit să își adapteze discursul la realitățile din teren.
Presa ucraineană critică atât Occidentul pentru indecizie cât și pe Zelenski pentru nerealizarea reformelor cerute de NATO.
Barajul din Nova Kahovka a fost distrus folosind tactici predate ISIS de Occident, scrie presa pro-Kremlin, care face apel și la alte narațiuni false promovate anterior.
Mulți ucraineni speră că războiul va fi câștigat în urma contraofensivei pe care armata lor o pregătește. Unii oficiali par să încerce să tempereze așteptările populației. În tabăra cealaltă, Rusia a lansat o serie de narațiuni false privind contraofensiva dar, în același timp, pare să se pregătească să îi explice propriei populații un eventual succes al ucrainenilor..
Între ocolirea sancțiunilor occidentale și spălarea banilor cu instrumente digitale
