Epoca de aur a lui Donald Trump a început în forță cu sute de ordine executive semnate încă din primele ore ale celui de-al doilea mandat al său. Tot în primele ore ale acestui mandat lumea întreagă a amuțit când l-a auzit pe liderul de la Casa Albă că vrea cu orice preț Groenlanda și preluarea controlului asupra canalului Panama. Chiar înainte de învestire a vorbit despre planul lui privind preluarea insulei înghețate, invocând inițial securitatea SUA, iar ulterior securitatea internațională.
Trump s-a prezentat și ca pacifist, spunând că va pune capăt războaielor din Ucraina și din Gaza, dar când auzi că spune nu o dată, ci în repetate rânduri, că poate recurge și la forță militară pentru a-și atinge dezideratele teritoriale, parcă te ia cu fiori reci pe șira spinării, cum de altfel i-a și luat și pe groenlandezi și pe danezi și pe europeni.
N-ar fi pentru prima oară când un locatar al Casei Albe și-ar dori acest teritoriu înghețat care, da, pentru securitatea națională a Statelor Unite este strategic.
Groenlanda, un teritoriu aflat în vizorul SUA de opt decenii
În 1946, americanii i-au oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari în lingouri de aur pentru cea mai mare insulă din lume, un teritoriu autonom danez. Oficialii americani de la acea vreme au considerat că este o „necesitate militară”. Era o ofertă secretă pe care presa daneză a descoperit-o abia în 1991, când au fost declasificate o serie de documente. Dar cu doi ani înainte, revista Time avea informații că strategii militari studiau asiduu zona Arcticii și propuneau administrației Truman să achiziționeze insula, dacă s-o putea. S-au făcut mai multe oferte pentru această suprafață de peste 2 milioane de kilometri pătrați, inclusiv scutirea datoriei de 70 de milioane de dolari a Danemarcei, în schimbul Groenlandei.
De unde ideea cumpărării teritoriului? Precedentul fusese deja creat în 1867, când președintele Andrew Johnson a cumpărat de la ruși Alaska pentru fabuloasa sumă de 7,2 milioane de dolari.
Washingtonul a apreciat întotdeauna importanța strategică a Groenlandei. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, insula a fost folosită de americani ca punct de trecere militar datorită siguranței sale față de teatrele de operațiuni din Europa.
Mai târziu, în timpul Războiului Rece, americanii au construit în nord-vestul insulei baza aeriană Thule, devenită ulterior Baza spațială Pitufik. Existența bazei nu a împiedicat însă submarinele nucleare sovietice să opereze în apele Atlanticului în coasta Statelor Unite și a aliaților săi.
De ce vrea Trump Groenlanda? Regiunea arctică, noul El Dorado
Preocupările strategice inventariate de strategii anilor 40, rămân pe fond aceleași și azi. Se adaugă însă o schimbare de relief pentru că, odată cu încălzirea globală, gheața se topește mai repede decât au estimat experții în schimbări climatice. Astfel, Arctica devine o nouă rută martimă atât pentru navele comerciale, cât și pentru cele de război.
Dar nu numai aparița unei noi rute comerciale îi atrage deopotrivă pe americani, ruși și chinezi de această insulă. Sub gheața groasă a Groenlandei se ascund comori la care până acum era dificil de ajuns. Sunt metale rare, aur, argint, diamante și zăcăminte de petrol și gaze. Acestea din urmă ar constitui 30%, respectiv 13% totalul mondial al rezervelor. Dar noul aur, care face din Groenlanda un El Dorado, îl constituie metalele rare. Adică, lantan, neodim și itriu. Toate sunt folosite în procesele de fabricație a telefoanelor inteligente, a turbinelor eoliene sau a bateriilor pentru vehiculele electrice. Or Donald Trump, în acest mandat, și-a propus ca SUA să devină lider mondial incontestabil al înaltei tehnologii și al inteligenței artificiale. Astăzi, China este principalul exportator de metale rare, dar dacă ar reuși să acapereze și resursele Groenlandei, atunci ar ajunge să dețină monopolul acestei piețe.
Criza Groenlandei amenință solidaritatea NATO și validează agendele expansioniste ale Chinei și Rusiei
Groenlanda, un ținut autonom, sub coroana daneză, care are sub 60 de mii de locuitori, își dorește independența de cel puțin 55 de ani, și chiar dacă ar obține-o, tot nu ar avea capacitatea de a explota bogățiile pe care le are. Nici Danemarca nu are această capacitate, așa că în fața insistenței agresive a lui Donald Trump, executivul de la Copenhaga recurge la diplomație și face diverse oferte care ar putea aduce beneficii ambelor părți. Mai puțin una: Groenlanda nu e de vânzare.
Criza din Groenlanda a îngrijorat, pe bune dreptate, statele membre NATO, care se tem că, dacă Trump își va pune în practică amenințările (este vorba de tarife impuse Danemarcei, deși nici varianta unei intervenții militare nu a fost exclusă în mod categoric de președintele american), solidaritatea NATO va avea de suferit. Nu ar fi însă prima oară când în sânul NATO apar fricțiuni între state membre. Acestea au mers de la dispute pe diferite teme – de pildă, în timpul Războiului Rece, americanii au făcut eforturi mari să convingă Germania că nu este cazul să cumpere gaze de la ruși – până la tensiuni care amenințau să degenereze în conflicte armate, cum s-a întâmplat de câteva ori între Grecia și Turcia. Cel mai recent moment tensionat între Ankara și Atena a avut loc acum 5 ani, când și-au disputat drepturile asupra zăcămintelor de gaze nou descoperite în estul Mării Mediterane. După 3 ani de discuții și presiuni internaționale, cele două țări au semnat o „declarație privind relațiile de pritenie și bună vecinătate” și tensiunile greco turce s-au stins.
NATO are instrumentele necesare să elimine fricțiunile dintre membrii săi, dar ce faci când liderul lumii libere face declarații expansioniste? Pentru că dorințele lui Donald Trump de a acapara fie Groenlandaa, fie canalul Panama, fie, mai nou, Fâșia Gaza, nu fac decât să legitimeze acțiunile lui Putin, care își justifică agresiunile și hărțuielile asupra altor state suverane invocând „reparații istorice”. Și în fond, dacă Donald Trump spune că nu exclude folosirea forței militare pentru preluarea Groenlandei, de ce Xi Jinping nu ar face la fel cu Taiwanul?
The art of the deal: cum ar putea fi evitată fractura din NATO
Mette Frederiksen a declarat recent că Danemarca și NATO sunt dispuse să mărească prezența în Arctica. Danemarca a anunțat deja că va injecta 2 miliarde de euro pentru a-și consolida apărarea. La cel mai recent summit al liderilor europeni, la care a participat și premierul britanic Keir Starmer, prima dată după Brexit, chestiunea apărării pe continent și situația Groenlandei au fost temele principale. Concluzia este una singură: Europa trebuie să rămână unită și în fața potențialului război comercial cu care amenință Trump și în fața insistenței Casei Albe de a prelua insula.
Deși atitudinea agresivă a lui Donald Trump a pus pe jar cancelariile europene, totuși, aici pe bătrânul continent nimeni nu uită că majoritatea țărilor europene sunt aliatele Statelor Unite. De aici și ofertele care se profilează din partea europenilor pentru Donald Trump. Până la urmă nimeni nu-și dorește ca într-o lume atât de tensionată să mai toarne gaz pe foc.
Solidaritatea Uniunii Europene cred că este cheia. A funcționat în fața Rusiei, de ce n-ar funcționa și în fața lui Donald Trump care vrea să negocieze tot? Deja amenințările la adresa Canadei și a Mexicului cu impunerea taxelor de 25% la produsele exportate sunt suspendate pentru o lună pentru că nici Canada, nici Mexicul nu au reacționat sub imperiul fricii, ci sub imperiul raționalului.
În ce privește Groenlanda, nu numai americanii sunt conștienți că e veriga slabă, ci și aliații. Așa se explică de ce strategia de securitate, în special în nordul insulei, va fi schimbată cât de curând.
Cât despre Trump, care încearcă încă din 2019 să pună mâna pe Groenlanda într-un fel sau altul, opțiunile sunt limitate. Orice utilizare a forței militare americane pentru a cuceri Groenlanda ar încalca atât Tratatul Atlanticului de Nord din 1949, pe care este întemeiată NATO, cât și Carta Națiunilor Unite din 1945.
Și atunci, nu ar fi mai bine să cadă la o înțelegere care să fie în beneficiul tuturor? În fond, let’s make a deal, o sintagmă atât de dragă lui Donald Trump, asta înseamnă.
