Lucrează ca jurnalist din 2001. Între 2003 și 2008 a fost corespondent de război Radio România în Irak și Afganistan; interesul său pentru Orientul Mijlociu datează însă din perioada 1993 – 1997, când a locuit și a studiat în regiune. Între 2009 și 2012 a fost corespondent Radio România în Republica Moldova unde, începând cu primăvara lui 2011, a contribuit la înființarea și coordonarea Radio Chișinău. Este absolvent al Facultății de Științe Politice a Universității București și are un master la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității București, cu specializarea “Orientul Mijlociu – Limbi și culturi în contact”. A obținut mai multe premii și distincții, între care “Tânărul jurnalist al anului 2008”, acordat de Freedom House Romania, pentru reportaj scris, și Premiul Asociației Euro-Atlantice “Manfred Woerner” pentru corespondențe de război. Este autorul volumului „Piano Man în Casa Războiului: Însemnări din Irak și Afganistan” (București: Corint Books, 2021).
Kievul folosește războiul cu Rusia pentru a le interzice cetățenilor să vină la biserici de Paște și pentru a ataca tradițiile ortodoxe, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Rusia poartă un „război sfânt” contra răului reprezentat de coaliția dintre naziști, islamiști, occidentali și comunitatea LGBT, potrivit unei narațiuni promovate inclusiv de Patriarhia Moscovei. Teza „luptei dintre bine și rău”, care include această narațiune, se regăsește și în dezinformări, fake news și teorii ale conspirației promovate de ruși în Occident și România.
Ucraina a fost acuzată că s-ar fi aflat în spatele atacului terorist de la Moscova. Apărută inițial pe Telegram, teza a fost dezvoltată de Vladimir Putin și siloviki apropiați de el. Narațiunea ajută autoritățile ruse să se disculpe, se înscrie în discursul privind agresiunea ucraineano-occidentală și poate fi folosită pentru escaladarea războiului. Printre argumentele aduse pentru a o sprijini se numără falsuri și o mai veche teorie a conspirației.
Regimul de la Teheran a obținut, simultan, o victorie și o înfrângere în alegerile legislative. A ieșit exact cine au vrut ayatollahii să iasă, dar prezența la vot a fost cea mai mică din istoria republicii islamice. Victoria arată că ultraconservatorii regimului controlează ferm Iranul, însă prezența scăzută indică o pierdere a susținerii populației pentru un regim care a fost tot mai contestat în ultimii ani.
Sute de mii de morți și răniți, milioane de refugiați, distrugeri de sute de miliarde de euro și o lume divizată între Est (Moscova) și Occident. Sunt câteva dintre reperele războiului din Ucraina, cel mai brutal din Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial. Veridica vă prezintă etapele-cheie ale acestui conflict și cele mai importante evenimente care l-au marcat.
Liderul unui partid de extremă dreapta din Ungaria revendică Transcarpatia la scurt timp după ce, în România, AUR a cerut Bucovina de Nord. Teza e tipică propagandei rusești.
SUA și Marea Britanie au bombardat ținte din Yemen. Operațiunea, menită să descurajeze noi atacuri ale miliției Houthi în Marea Roșie, ar putea provoca extinderea conflictului din Orient.
„Scrisoarea către America” a lui Bin Laden e un ultimatum și o amenințare cu moartea pentru toți occidentalii. Mulți din cei care au lăudat-o și distribuit-o reprezintă ceea ce vâna Al-Qaida.
Atacurile unor grupări șiite pro-iraniene au alimentat îngrijorările privind extinderea războiului din Gaza. Iranul nu pare să vrea un război, dar o eroare de calcul poate duce la escaladarea situației.
Războiul Israel-Hamas ar putea avea consecințe durabile, de la o revitalizare a terorismului islamist și dinamitarea reconcilierii dintre Israel și țările arabe, până la destabilizarea întregului Orient Mijlociu.
Rusia afirmă de ani de zile că Ucraina are laboratoare biologice și a spus că a atacat pentru a le distruge. Narațiunea a fost inclusă și în dezinformările despre distrugerea barajului Nova Kahovka.
(Pro)Rușii susțin că Ucraina va provoca un incident nuclear. Narațiunea trebuie să submineze sprijinul pentru Kiev și a fost promovată și în Europa de Est.
Războiul a fost declanșat pentru a elimina arsenalul irakian de arme de distrugere în masă – care nu exista. S-a dorit, totodată, înlocuirea regimului neo-stalinist al lui Saddam Hussein cu o democrație liberală, prietenă Statelor Unite. După douăzeci de ani și o serie de greșeli majore, în loc de democrație liberală, irakienii au parte de un regim mai degrabă autoritar, chiar dacă există pluralism politic și alegeri, iar principala putere care face jocurile la Baghdad e Iranul, marele adversar regional al americanilor.
Războiul din Irak a început cu o campanie împotriva armatei lui Saddam Hussein și s-a încheiat cu înfrângerea Statului Islamic. Între aceste două momente au avut loc insurecții ale sunniților și șiiților dar și un război civil între cele două comunități, mii de atentate sinucigașe, bătălii în care au fost distruse orașe întregi. Veridica vă prezintă momentele-cheie ale unuia din cele mai devastatoare conflicte din Orientul Mijlociu.
Rusia și-a lansat „operațiunea militară specială” în primele ore ale dimineții de 24 februarie. Amploarea și direcțiile atacului rusesc arată că Moscova plănuia un blietzkrieg încheiat cu decapitarea conducerii Ucrainei și cel puțin capturarea întregului litoral al Mării Negre, pentru a deschide calea către Transnistria. Rezistența ucraineană a dat însă peste cap planurile Moscovei, iar conflictul a devenit unul de durată, în care ambele tabere au înregistrat succese, dar și eșecuri. Veridica vă prezintă 10 dintre principalele momente ale acestui război.
Ucraina ar avea nevoie de două divizii mecanizate complet echipate pentru a împinge forțele ruse în afara celor patru regiuni anexate în toamnă, consideră general-locotenent în rezervă Cătălin Tomiță Tomescu, ofițer de tancuri și fost comandant al Corpului Multinațional Sud-Est (MNC-SE), comandament regional al NATO. Generalul Tomescu avertizează însă că Rusia e avantajată de resursele sale umane și materiale și de faptul că liderii acesteia sunt indiferenți cu privire la pierderile uriașe pe care le înregistrează pe front.
Rusia încearcă să destabilizeze Republica Moldova de anul trecut, când a instrumentat criza energetică, potrivit președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Într-un interviu acordat TVR pe 15 februarie, Maia Sandu a explicat că elementul nou în eforturile de destabilizare îl reprezintă cetățenii străini care urmau să fie folosiți în planul privind luarea de ostatici și capturarea unor instituții. Maia Sandu a vorbit și despre situația politică de la Chișinău, înarmarea Republicii Moldova și speculațiile privind candidatura sa la președinția României.
Războiul din Ucraina, discursul suveranist și teoriile conspirației legate de așa-zisa dictatură sanitară au generat majoritatea dezinformărilor și știrilor false apărute în România în 2022. Acestea au fost promovate pe/de diferite canale media (România liberă, Național, Activenews, GoldFM, gândește.org etc.) și pe rețele de socializare de personaje în general controversate ca Sorin Roșca Stănescu, Cosmin Gușă, Diana Șoșoacă și Adrian Severin.
Țările occidentale bogate, cu piețe de desfacere importante, sunt importante pentru China. Companiile chineze sunt prezente, într-o măsură mai mică, și în Europa Centrală și de Est. Este însă această regiune o miză în sine pentru Beijing, sau doar o „haltă” pe Noul Drum al Mătăsii, către Vest? Cât de ample sunt relațiile bilaterale și în ce măsură sunt ele influențate de Occident? Colaboratorii Veridica din regiune – Bulgaria, țările baltice, Cehia, Republica Moldova, Polonia, România și Ucraina – au încercat să răspundă la aceste întrebări.
Vladimir Putin a semnat documentele de anexare a patru regiuni ucrainene, Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, după ce în acestea au avut loc așa-zise referendumuri de alipire la Rusia. Liderul de la Kremlin a reluat, totodată, într-un discurs virulent, narațiuni false lansate în ultimii ani de Rusia. Ucraina a răspuns cerând aderarea accelerată la NATO.
Mihail Gorbaciov a fost liderul sovietic care a pus capăt Războiului Rece. El a inițiat, totodată, o serie de reforme interne care aveau să conducă la liberalizarea dar și disoluția Uniunii Sovietice.
Ayman al-Zawahiri a fost ideologul rețelei Al-Qaida, a cărei conducere a preluat-o după uciderea lui Osama bin Laden. Al-Zawahiri e unul dintre cei mai importanți lideri teroriști uciși în ultimii douăzeci de ani, dar e puțin probabil ca moartea sa să afecteze în mod semnificativ mișcarea jihadistă.
Marat Gabidullin a luptat pentru celebrul grup Wagner, o armată privată implicată în operațiunile externe ale Rusiei începând cu Donbass, în 2014, continuând cu războiul civil sirian, conflicte din Africa și, acum, războiul din Ucraina. Gabidullin, care a scris o carte despre perioada sa în Wagner, va fi prezent luni, cu un interviu acordat Ioanei Bâldea Constantinescu, pe platformele media Editura Corint și Veridica.
În afara Rusiei, în țări ex-sovietice și ex-comuniste, trimișii și simpatizanții Moscovei au încercat să marcheze Ziua Victoriei, dar, în cele mai cazuri, acțiunile lor au fost puse în umbră de manifestări de protest față de acțiunile Rusiei și de solidaritate cu Ucraina. Corespondenții Veridica în țări ex-sovietice și ex-comuniste au luat pulsul zilei de 9 mai.
9 mai va fi altfel decât de obicei: sărbătorirea sa poate fi considerată o celebrare a agresiunii ruse. În așteptarea evenimentelor de la Moscova și de aiurea, Veridica și-a propus să afle ce (mai) înseamnă 9 mai în fosta URSS și în țările ex-comuniste și a apelat la corespondenții săi din țările respective.
Secretarul general, Jens Stoltenberg, a amintit de Articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac împotriva unui stat membru va fi privit ca un atac împotriva tuturor. El și-a exprimat însă convingerea că Rusia nu va ataca NATO, dat fiind că aceasta este cea mai puternică alianța militară din istorie. Ucraina nu e membru NATO și nu beneficiază de protecția Articolului 5; Stoltenberg a repetat că Alianța nu va interveni militar în Ucraina.
Statele Unite au avertizat că o invazie totală a Ucrainei pare a fi iminentă, iar imagini luate din satelit de o companie privată arată că Rusia continuă să mobilizeze trupe la graniță.
Sancțiunile anunțate până acum sunt mult mai moderate decât cele cu care a amenințat Occidentul în cazul în care Rusia va lansa o invazie a Ucrainei. După ce Putin a trimis armata în Donbass, liderul DNR afirmă că Moscova a recunoscut independența întregii regiuni Donețk, inclusiv partea controlată de Kiev.
Liderul de la Kremlin a amenințat, totodată, Ucraina, ceea ce alimentează temerile că ar putea urma acțiuni militare. Occidentul a răspuns la ultimele evoluții din teren anunțând sancțiuni economice.
De-a lungul liniei de demarcație dintre forțele rebele și cele ucrainene au continuat tirurile de artilerie.
Suplimentarea forțelor NATO în România este aberantă întrucât Rusia nu intenționează să atace alte state și promovează pacea, potrivit purtătoarei de cuvânt al MAE rus. Aceasta a ignorat tocmai motivul consolidării prezenței NATO în Est – politica agresivă a Moscovei.
Chiar dacă Washingtonul va reveni în acordul nuclear și va reuși să se asigure, în acest fel, că Iranul nu produce o bombă atomică, sunt șanse mici ca principalii săi aliați din regiune, Israelul și Arabia Saudită să fie mulțumiți. Pentru aceste state, Iranul continuă să fie perceput ca o amenințare.
Vladimir Putin este un bun creștin, dar imaginea sa are de suferit din cauza rusofobiei. Aceste narațiuni false pleacă de la afirmații ale Arhiepiscopului Tomisului, Teodosie, și sunt amplificate de Sputnik. Totodată, e promovată ideea că Putin și Rusia n-au legătură cu comunismul, care a fost impus de Occident.
„Astfel de acțiuni agresive ale Federației Ruse, care se încadrează în conceptul său de război hibrid împotriva Ucrainei, sunt inacceptabile”, se arată într-un comunicat al diplomației de la Kiev.
Simona Halep a avut probleme de sănătate la Australian Open și a fost eliminată din turneu din cauza vaccinului anti-Covid. Narațiunea e promovată de activenews, un site cu o pronunțată politică editorială anti-vaccinistă și corona-sceptică.
NATO și SUA au respins cererile făcute de Moscova în contextul crizei din Ucraina. NATO cere și retragerea Rusiei din Moldova, Georgia și Ucraina. Atât Alianța cât și Washingtonul pledează pentru o reglementare diplomatică a crizei din Ucraina și se declară gata să negocieze cu Moscova.
Codul QR de pe certificatele Covid reprezintă un pas pentru impunerea așa-numitului „credit social” prin care românii – și restul omenirii – vor fi înrobiți de oculta mondială. Narațiunea falsă e promovată în medii anti-vacciniste și corona-sceptice și e legată de mai vechile teorii ale conspirației privind documentele cu date biometrice.
Refuzul NATO de a accepta cererile ultimative făcute de Rusia în contextul crizei din Ucraina a sporit temerile că Moscova se pregătește de război. Este un scenariu posibil, dar care ar fi extrem de costisitor pentru Rusia, chiar dacă aceasta ar câștiga confruntările din teren.
Scandalul Djokovic vs. Australia l-a transformat pe jucător într-un simbol al mișcării anti-vacciniste, inclusiv în România, și a dus la apariția sau resuscitarea a numeroase narațiuni false legate de pandemie sau de Serbia.
România e forțată să renunțe la Constituția și suveranitatea sa, potrivit unei dezinformări amplificate de senatoarea Diana Șoșoacă și Sputnik. Sursa e un titlu care îi atribuie, în mod fals, o declarație șefei reprezentanței CE la București.
Pandemia de Covid și temele suveraniste și identitare au dominat în 2021 narațiunile false promovate în România.
Poliția română a reținut abuziv o jurnalistă pentru că a mers la un protest pentru a scrie despre el.
Statele Unite vor să distrugă Jocurile Olimpice prin boicoturi nejustificate și din care nu obțin nimic. Au făcut-o în 1980 și o repetă în 2022, potrivit unei narațiuni false promovate de Sputnik.
Statele Unite își retrag în decembrie forțele din Irak. Este a doua oară când americanii părăsesc acea țară. În urma lor rămâne un stat fragil, în care inamicii Washingtonului au un cuvânt greu de spus.
Vaccinurile anti-Covid au efecte adverse severe și sunt doar niște seruri experimentale care nu protejează de coronavirus, potrivit unei narațiuni false care pleacă de la date scoase din context.
Comisia Europeană vrea să „anuleze” Crăciunul ca parte a unui efort de a impune un limbaj ce subminează identitatea creștină a europenilor. Narațiunea falsă trimite la un ghid de comunicare internă retras între timp de Comisie.
O scrisoare deschisă îi cere Bisericii să se opună certificatului verde întrucât acesta ar încălca libertăți fundamentale și ar pregăti un asalt asupra Bisericii. Scrisoarea reia numeroase teme prezente în dezinformările cu privire la Covid.
Românii i-au trădat pe ruși în războaiele în care au fost aliați, i-au atacat nejustificat, iar acum, tot din rusofobie, vor să le predea americanilor litoralul Mării Negre, potrivit unei dezinformări preluate și în Republica Moldova.
Moartea cântărețului Petrică Mâțu Stoian arată că vaccinul nu funcționează, dar cei care lucrează pentru Noua Ordine Mondială încearcă să ascundă acest lucru. Autorul narațiunii false nu spune că autoritățile nu ascund că vaccinul nu este 100% eficient și trece și peste cauzele morții lui Stoian.
Controversatul Arhiepiscop de Bălți și Fălești, Marchel, le-a transmis preoților din subordine să nu se mai roage pentru „cârmuirea țării”. Dispoziția, care este contrară canoanelor bisericești, a fost luată ca represalii la ratificarea Convenției de la Istanbul privind combaterea violenței împotriva femeilor.
O pană majoră de curent electric, care ar putea dura până la două săptămâni, este iminentă în Uniunea Europeană, afirmă o parte din mass-media din România, care menționează un presupus avertisment al ministrului austriac al apărării. De fapt, armata austriacă doar ia în calcul posibilitatea unei pene de curent în cadrul programului său de prevenire a crizelor și a lansat o campanie de informare pentru populație care nu are nimic neobișnuit.
Evenimente în Irak, Liban și două țări europene au arătat, săptămâna aceasta, că încă trebuie să fim atenți la Orientul Mijlociu.
Acest război între extremiști musulmani poate părea bizar. Ideologiile lor sunt extrem de similare. Cea mai mare parte a luptătorilor provin din aceeași regiune și au aceeași cultură și etnie. Principalul lor inamic este Occidentul, personificat de Statele Unite – a căror retragere din Afghanistan este percepută de mulți drept o înfrângere. Rivalitatea e dată însă de unele diferențe de nuanță între modul în care văd lumea și interpretează religia și jihadul. Este și o chestiune de politică, o dispută pentru întâietate și pentru prestigiu. Este, în sfârșit, o rivalitate care o reflectă pe cea, mai veche, dintre Al Qaida și Statul Islamic.
11 Septembrie 2001 marchează cel mai sângeros moment al unui jihad global proclamat de Osama bin Laden și aliații săi împotriva Statelor Unite. Teroriștii au declanșat acest atac și în numele eliberării locurilor sfinte pe care le credeau ocupate de „cruciați” și „sioniști”. 11 Septembrie i-a convins pe americani că trebuie să îi vâneze pe jihadiști în întreaga lume. După 20 de ani și mai multe războaie, din Asia Centrală și Orientul Mijlociu până în Africa, jihadul continuă.
Statele Unite au făcut trei mari greșeli în Afghanistan – două înainte de 11 septembrie, cea de-a treia după ce au invadat țara. Câte una în fiecare deceniu începând cu anii '80.
Statele Unite au încheiat în cursul nopții de 30 spre 31 august retragerea din Afghanistan, ceea ce a marcat sfârșitul celui mai lung război din istoria țării.
Talibanii au cucerit, din nou, Afghanistanul, la aproape 20 de ani după ce fuseseră alungați în urma unei intervenții a Statelor Unite. Cum de a fost acest lucru posibil și, mai ales, ce ne așteaptă?
O campanie care ar fi fost „începută de progresiști împotriva lui Viktor Orban” s-ar fi extins și în România, afirmă Sputnik.md, care citează drept probă a acestui lucru faptul că publicația G4Media a comandat un sondaj privind percepția față de comunitatea LGBT.
Dezinformările, tentativele de manipulare a electoratului și narațiunile false au continuat să curgă în același ritm ca și până acum. Maia Sandu, PAS și Occidentul au fost, din nou, țintele predilecte ale dezinformărilor și narațiunilor false; și tot ca și în restul campaniei, autorii de fake news au arătat o oarecare lipsă de imaginație și au recurs la variațiuni ale narațiunilor folosite deja, atât acum, cât și în campanii precedente.
Maia Sandu și PAS intenționează să le cedeze occidentalilor resursele naturale ale Moldovei și să le permită să cumpere terenuri agricole la prețuri foarte mici, se afirmă pe sputnik.md, chiar dacă până acum nici președinta Republicii Moldovei, nici formațiunea pe care a fondat-o, nu s-au exprimat în acest sens. Narațiunea este legată de liberalizarea pieței funciare din Ucraina, o decizie care a fost de asemenea ținta unor narațiuni false ale presei ruse și filo-ruse.
Veridica a demontat știri false despre manipularea statisticilor în favoarea Maiei Sandu, legăturile ei cu oligarhii-fugari și modul discreționar în care ar folosi Serviciul de Informații și Securitate. Iar toate astea se întâmplă într-o Moldovă pe care – ni se spune – organizațiile non-guvernamentale (pentru care, evident, lucrează Maia Sandu și PAS) sunt pe punctul de a o distruge, iar „regimul” aflat la putere – o aluzie la aceeași Maia Sandu, în ciuda faptului că pârghiile pe care le are acum la dispoziție sunt mai degrabă simbolice, iar țara este în mare măsură administrată tot de socialiști și aliații lor – este gata să bage țara în NATO.
„Regimul” de la Chișinău își dorește să bage Republica Moldova în NATO și este gata să facă gesturi „neprietenoase” față de Rusia, potrivit unei narațiuni false promovate de Sputnik. Narațiunea a fost lansată pornind de la participarea unui singur pluton al armatei moldovenești la un exercițiu multi-național la care, în trecut, a fost invitată și Rusia.
Republica Moldova se află la răscruce, spun politicieni și analiști care caută să mobilizeze electoratul pentru alegerile parlamentare din iulie. Aceasta nu e, nici pe departe, prima „răscruce” din istoria electorală a țării: cam de fiecare dată când au avut loc alegeri în ultimii 30 de ani, cineva le-a descris drept cruciale pentru viitorul țării. Indiferent pentru ce au optat moldovenii – că le-au dat votul celor care promiteau salvarea sau celor despre care li s-a spus că vor aduce duce dezastrul – țara a bătut pasul pe loc și a rămas una dintre cele mai corupte și, probabil, cea mai săracă din Europa.
Rusia este forțată să își mențină militarii în Transnistria pentru a asigura pacea și securitatea regiunii, care ar fi vizată de Republica Moldova, România și NATO. Narațiunea falsă este răspândită de portavocea Kremlinului, Sputnik, în contextul în care Transnistria a devenit una din temele campaniei electorale de la Chișinău.
Norii negri ai autoritarismului și războiului s-au adunat deasupra Republicii Moldova, dar încă mai pot fi alungați dacă la cârma țării vin forțele patriotice. Este imaginea care se desprinde din narațiunile care au colorat o nouă săptămână din campania electorală pentru alegerile legislative de dincolo de Prut. Narațiunile apar în dezinformări și fake news lansate atât la Chișinău, cât și în Rusia, care încearcă să îi sprijine barem mediatic pe clienții săi din Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor.
Occidentul vrea ca, sub pretextul luptei anti-corupție, să impună în Republica Moldova o clasă politică gata să întoarcă țara împotriva Rusiei.
Moldova este din nou în campanie electorală, pentru a treia oară în 2 ani. În esență, la fel ca la majoritatea alegerilor care au avut loc de când Republică Moldova și-a obținut independența, și acum este o confruntare între așa-numitul „vector estic” și „vectorul vestic”. Rusia susține fățiș vectorul estic; Occidentul promite finanțări contra reformelor promise de vectorul vestic. Campania electorală, ca mai toate din ultimii ani, este marcată de numeroase fake news și dezinformări, majoritatea lansate din zona stângii și a mass-mediei afiliate socialiștilor ori Kremlinului. Autorii narațiunilor false par a fi, însă, în pană de idei: cele mai multe au fost deja folosite în campaniile electorale care au avut loc începând cu 2016.
Moldova este din nou în campanie electorală, pentru a treia oară în 2 ani. În esență, la fel ca la majoritatea alegerilor care au avut loc de când Republică Moldova și-a obținut independența, și acum este o confruntare între așa-numitul „vector estic” și „vectorul vestic”. Rusia susține fățiș vectorul estic; Occidentul promite finanțări contra reformelor promise de vectorul vestic. Campania electorală, ca mai toate din ultimii ani, este marcată de numeroase fake news și dezinformări, majoritatea lansate din zona stângii și a mass-mediei afiliate socialiștilor ori Kremlinului. Autorii narațiunilor false par a fi, însă, în pană de idei: cele mai multe au fost deja folosite în campaniile electorale care au avut loc începând cu 2016.
Maia Sandu a creat o structură „anticorupție” pentru a putea elimina din viața publică și aparatul administrativ politicienii și funcționarii care deranjează, se arată într-o narațiune falsă răspândită de Sputnik. Structura respectivă – Comitetul consultativ independent anticorupție – s-ar afla sub controlul Occidentului.
Maia Sandu a creat o structură „anticorupție” pentru a putea elimina din viața publică și aparatul administrativ politicienii și funcționarii care deranjează, se arată într-o narațiune falsă răspândită de Sputnik. Structura respectivă – Comitetul consultativ independent anticorupție – s-ar afla sub controlul Occidentului.
Un raport al Pentagonului cu privire la OZN-uri îi va fi prezentat luna aceasta Congresului. Armata americană spune că nu are vreo dovadă că OZN-urile reprezintă nave extraterestre. Dar nici nu poate să afirme că nu sunt nave extraterestre. Pur și simplu, armata nu știe ce sunt obiectele respective, pe care le numește „unidentified aerial phenomena”, fenomene aeriene neidentificate.
Din cauza apartenenței la NATO, România a devenit mult mai vulnerabilă și va fi ținta crimei organizate și a terorismului, iar atacul cu bombă de la Arad este un prim semnal. Narațiunea falsă este promovată de Sputnik și se înscrie în seria eforturilor publicației pro-Kremlin de a submina încrederea românilor în NATO.
E foarte greu să „îmblânzești” o dictatură cu vorba bună. Singura metodă este ca regimul să fie, cumva, constrâns, să fie făcut să realizeze că există consecințe pentru comportamentul său. Metoda cea mai comună este cea a sancțiunilor; problema este că dictaturile pot avea o toleranță destul de ridicată la acestea.
Israelul și Hamasul au ajuns, după 11 zile de lupte, la un armistițiu care nu rezolvă nimic; e doar o pauză până la următoarea rundă de confruntări.
Vânarea unui urs-trofeu de către un prinț de Lichtenstein este folosită ca pretext pentru reluarea narațiunilor care prezintă România drept o colonie occidentală. Dezinformarea caută să profite de valul de indignare generat de acest caz, care face deja obiectul unui dosar penal pentru braconaj și uz nelegal de armă.
România este condusă de ambasadorii străini, afirmă o publicație online, care reia o teză folosită frecvent în ultimii ani de personaje populiste, naționaliste sau corupte. De data aceasta, ca argument pentru probarea narațiunii, este adusă o declarație a președintelui Senatului, Anca Dragu, care a spus că are întâlniri uzuale cu reprezentanți ai corpului diplomatic.
Turcia practică o diplomație non-conflictuală, spre deosebire de România și Polonia, afirmă portavocea Kremlinului, Sputnik. Publicația interpretează dintr-un unghi propriu trilaterala România – Polonia – Turcia de la București și inventează fracturi inexistente în abordările celor trei.
Rusia continuă să mobilizeze trupe la granița cu Ucraina, iar acestea au depășit deja nivelul atins în 2014, anul anexării Crimeii și al declanșării războiului din Donbass. Mobilizarea este dublată de o masivă campanie de dezinformare care prezintă Ucraina ca pe un agresor care ucide civilii în Donbass și pregătește o ofensivă în acea regiune.
Americanii se vor retrage din Afghanistan la aproape 20 de ani de când au intervenit în acea țară. Președintele Joe Biden a decis ca retragerea să se încheie până pe 11 septembrie, cu patru luni mai târziu decât data care fusese stabilită de administrația Trump. Talibanii percep plecarea americanilor drept o victorie. Rămâne de văzut dacă li se va părea suficientă sau dacă vor încerca să obțină totul și vor continua războiul contra guvernului de la Kabul.
Statele Unite s-ar afla în spatele fenomenului terorismului islamic încă din anii '80 și vor să îl revigoreze acum, potrivit unei narațiuni false promovate de Evenimentul Zilei. Publicația reia, în mare măsură teorii ale conspirației mai vechi, care sunt combinate cu speculații privind presupuse semnificații ascunse ale unor evenimente recente.
Un misterios complot într-una din cele mai stabile țări din Orientul Mijlociu, Iordania, a creat valuri la începutul lunii aprilie. Nu se știe exact cine erau complotiștii – până acum s-au publicat doar câteva nume –, ce anume intenționau și cine îi susținea. S-a vorbit însă despre un fost prinț moștenitor, triburile de beduini, Arabia Saudită și Israel.
România riscă să intre în război cu Rusia din cauza unui acord de cooperare tehnico-militară pe care l-a încheiat cu Ucraina, potrivit unui articol preluat de mai multe publicații românești. Dezinformarea apare pe fundalul narațiunilor promovate recent de Rusia cu privire la iminența reluării conflictului în Donbass.
Protestele anti-restricții au dat semnalul unui adevărat festival pe Sputnik, principalul organ de propagandă în limba română al Kremlinului. Ipoteticul cititor care nu ar avea vreo altă sursă de informații ar putea să își închipuie, parcurgând titlurile Sputnik ale săptămânii, că România este în mijlocul unei adevărate revoluții, în care șuvoaie de manifestanți anti-restricții s-au revărsat în stradă de dragul libertății.
Organizația Mondială a Sănătății a modificat definițiile privind pandemia și imunitatea de turmă pentru a putea, mai întâi, să constate starea de pandemie și, ulterior, să impună vaccinarea la scară largă a populației. Narațiunea este amplificată de canalul rusesc Sputnik, care a preluat-o de la realizatorul Răzvan Dumitrescu care, la rândul său, a preluat-o din surse americane.
Lupta epică între bine și rău, veche de când omul și-a inventat primele mitologii și transpusă, de-a lungul istoriei, în dispute religioase sau politice, ar putea să capete o nouă formă: cea a disputei dintre democrații și autocrații.
Controversata Flavia Groșan, medicul care susține că a descoperit un tratament anti-Covid extrem de eficient, a afirmat că măsurile luate pentru a preveni răspândirea Covid-19 sunt ineficiente și a citat și un presupus exemplu britanic privind imunitatea de turmă. Declarațiile au fost preluate pe larg și subliniate de publicațiile care s-au arătat sceptice cu privire la vaccin.
China este în topul preocupărilor americane, dat fiind războiul comercial în desfășurare și mișcările agresive ale Beijingului într-o regiune în care SUA are interese strategice și aliați apropiați. După ce a avut primele tatonări cu Rusia, aliații europeni și Orientul Mijlociu, în martie, Casa Albă și-a întors privirea și către China și a trimis în regiune doi emisari de calibru.
Pentru prima oară în istorie, un Papă a ajuns în Irak, în locurile unde, ne spune Biblia, a început lumea, pe urmele patriarhilor și profeților din Vechiul Testament. A fost o vizită istorică prin ineditul său, încărcată de momente simbolice și emoționante. Întrebarea este dacă dincolo de toate acestea poate, cu adevărat, să rămână ceva.
Alianța Nord-Atlantică are nevoie de o „amenințare rusă” pentru a se putea menține, întrucât aceasta este singura sa rațiune de a exista. Această narațiune falsă este promovată de portavocea Kremlinului, Sputnik, care preia opinia unui senator rus.
Pe 25 februarie a avut loc prima operațiune militară ordonată de președintele Joe Biden. Forțele americane au bombardat un obiectiv din Siria folosit de miliții coordonate de Iran. Raidul a readus în atenție un război aproape uitat și amintește de complexitatea acestui conflict cu ramificații regionale.
Sputnik scrie că Statele Unite ar valida ideea că Transilvania nu îi aparține României pentru că ambasada SUA nu a șters comentariul făcut pe Facebook de un român. Sputnik încearcă, de fap, să lege statutul Crimeii ocupate și anexate de Rusia de cel al Transilvaniei.
Primii pași politici făcuți de administrația Biden în Orientul Mijlociu marchează schimbări semnificative față de epoca Trump. Aliați-cheie cărora Trump le dăduse, practic, mână liberă în regiune au fost tratați cu răceală, în timp ce s-a manifestat o deschidere către reluarea dialogului cu Iranul. Rămâne de văzut însă cât de profunde vor fi aceste schimbări – sau cât de mult vor dura.
Persoanele în vârstă sunt ținta unei adevărate campanii de epurare în care sunt izolate de restul populației, expuse infectării cu coronavirus și injectate cu „vaccinuri” care îi ucid. E un fake news publicat în România care preia elemente din narațiuni mai vechi, inclusiv unele promovate de Rusia și China, precum și o mai recentă teorie a conspirației, Marea Resetare.
Ucraina a fost acuzată că s-ar fi aflat în spatele atacului terorist de la Moscova. Apărută inițial pe Telegram, teza a fost dezvoltată de Vladimir Putin și siloviki apropiați de el, actualul și fostul șef FSB, Alexander Bortnikov și Nikolai Patrușev, ambii ex-KGB, la fel ca Putin. Narațiunea ajută autoritățile ruse să se disculpe, se înscrie în discursul privind agresiunea ucraineano-occidentală și poate fi folosită pentru escaladarea războiului.
Sute de mii de morți și răniți, milioane de refugiați, distrugeri de sute de miliarde de euro și o lume divizată între Est (Moscova) și Occident. Sunt câteva dintre reperele războiului din Ucraina, cel mai brutal din Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial. Veridica vă prezintă etapele-cheie ale acestui conflict și cele mai importante evenimente care l-au marcat.
Liderul unui partid de extremă dreapta din Ungaria revendică Transcarpatia la scurt timp după ce, în România, AUR a cerut Bucovina de Nord. Teza e tipică propagandei rusești.
SUA și Marea Britanie au bombardat ținte din Yemen. Operațiunea, menită să descurajeze noi atacuri ale miliției Houthi în Marea Roșie, ar putea provoca extinderea conflictului din Orient.
„Scrisoarea către America” a lui Bin Laden e un ultimatum și o amenințare cu moartea pentru toți occidentalii. Mulți din cei care au lăudat-o și distribuit-o reprezintă ceea ce vâna Al-Qaida.
Războiul a fost declanșat pentru a elimina arsenalul irakian de arme de distrugere în masă – care nu exista. S-a dorit, totodată, înlocuirea regimului neo-stalinist al lui Saddam Hussein cu o democrație liberală, prietenă Statelor Unite. După douăzeci de ani și o serie de greșeli majore, în loc de democrație liberală, irakienii au parte de un regim mai degrabă autoritar, chiar dacă există pluralism politic și alegeri, iar principala putere care face jocurile la Baghdad e Iranul, marele adversar regional al americanilor.
Țările occidentale bogate, cu piețe de desfacere importante, sunt importante pentru China. Companiile chineze sunt prezente, într-o măsură mai mică, și în Europa Centrală și de Est. Este însă această regiune o miză în sine pentru Beijing, sau doar o „haltă” pe Noul Drum al Mătăsii, către Vest? Cât de ample sunt relațiile bilaterale și în ce măsură sunt ele influențate de Occident? Colaboratorii Veridica din regiune – Bulgaria, țările baltice, Cehia, Republica Moldova, Polonia, România și Ucraina – au încercat să răspundă la aceste întrebări.
Donații
Veridica.md