Lucrează ca jurnalist din 2001. Între 2003 și 2008 a fost corespondent de război Radio România în Irak și Afganistan; interesul său pentru Orientul Mijlociu datează însă din perioada 1993 – 1997, când a locuit și a studiat în regiune. Între 2009 și 2012 a fost corespondent Radio România în Republica Moldova unde, începând cu primăvara lui 2011, a contribuit la înființarea și coordonarea Radio Chișinău. Este absolvent al Facultății de Științe Politice a Universității București și are un master la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității București, cu specializarea „Orientul Mijlociu – Limbi și culturi în contact”. A obținut mai multe premii și distincții, între care „Tânărul jurnalist al anului 2008”, acordat de Freedom House Romania, pentru reportaj scris, și Premiul Asociației Euro-Atlantice „Manfred Woerner” pentru corespondențe de război. Este autorul volumului „Piano Man în Casa Războiului: Însemnări din Irak și Afganistan” (București: Corint Books, 2021).
Regimul de la Teheran a obținut, simultan, o victorie și o înfrângere în alegerile legislative. A ieșit exact cine au vrut ayatollahii să iasă, dar prezența la vot a fost cea mai mică din istoria republicii islamice. Victoria arată că ultraconservatorii regimului controlează ferm Iranul, însă prezența scăzută indică o pierdere a susținerii populației pentru un regim care a fost tot mai contestat în ultimii ani.
Dezinformările, tentativele de manipulare a electoratului și narațiunile false au continuat să curgă în același ritm ca și până acum. Maia Sandu, PAS și Occidentul au fost, din nou, țintele predilecte ale dezinformărilor și narațiunilor false; și tot ca și în restul campaniei, autorii de fake news au arătat o oarecare lipsă de imaginație și au recurs la variațiuni ale narațiunilor folosite deja, atât acum, cât și în campanii precedente.
Maia Sandu și PAS intenționează să le cedeze occidentalilor resursele naturale ale Moldovei și să le permită să cumpere terenuri agricole la prețuri foarte mici, se afirmă pe sputnik.md, chiar dacă până acum nici președinta Republicii Moldovei, nici formațiunea pe care a fondat-o, nu s-au exprimat în acest sens. Narațiunea este legată de liberalizarea pieței funciare din Ucraina, o decizie care a fost de asemenea ținta unor narațiuni false ale presei ruse și filo-ruse.
Veridica a demontat știri false despre manipularea statisticilor în favoarea Maiei Sandu, legăturile ei cu oligarhii-fugari și modul discreționar în care ar folosi Serviciul de Informații și Securitate. Iar toate astea se întâmplă într-o Moldovă pe care – ni se spune – organizațiile non-guvernamentale (pentru care, evident, lucrează Maia Sandu și PAS) sunt pe punctul de a o distruge, iar „regimul” aflat la putere – o aluzie la aceeași Maia Sandu, în ciuda faptului că pârghiile pe care le are acum la dispoziție sunt mai degrabă simbolice, iar țara este în mare măsură administrată tot de socialiști și aliații lor – este gata să bage țara în NATO.
„Regimul” de la Chișinău își dorește să bage Republica Moldova în NATO și este gata să facă gesturi „neprietenoase” față de Rusia, potrivit unei narațiuni false promovate de Sputnik. Narațiunea a fost lansată pornind de la participarea unui singur pluton al armatei moldovenești la un exercițiu multi-național la care, în trecut, a fost invitată și Rusia.
Republica Moldova se află la răscruce, spun politicieni și analiști care caută să mobilizeze electoratul pentru alegerile parlamentare din iulie. Aceasta nu e, nici pe departe, prima „răscruce” din istoria electorală a țării: cam de fiecare dată când au avut loc alegeri în ultimii 30 de ani, cineva le-a descris drept cruciale pentru viitorul țării. Indiferent pentru ce au optat moldovenii – că le-au dat votul celor care promiteau salvarea sau celor despre care li s-a spus că vor aduce duce dezastrul – țara a bătut pasul pe loc și a rămas una dintre cele mai corupte și, probabil, cea mai săracă din Europa.
Rusia este forțată să își mențină militarii în Transnistria pentru a asigura pacea și securitatea regiunii, care ar fi vizată de Republica Moldova, România și NATO. Narațiunea falsă este răspândită de portavocea Kremlinului, Sputnik, în contextul în care Transnistria a devenit una din temele campaniei electorale de la Chișinău.
Rusia poartă un „război sfânt” contra răului reprezentat de coaliția dintre naziști, islamiști, occidentali și comunitatea LGBT, potrivit unei narațiuni promovate inclusiv de Patriarhia Moscovei. Teza „luptei dintre bine și rău”, care include această narațiune, se regăsește și în dezinformări, fake news și teorii ale conspirației promovate de ruși în Occident și România.
Ucraina a fost acuzată că s-ar fi aflat în spatele atacului terorist de la Moscova. Apărută inițial pe Telegram, teza a fost dezvoltată de Vladimir Putin și siloviki apropiați de el. Narațiunea ajută autoritățile ruse să se disculpe, se înscrie în discursul privind agresiunea ucraineano-occidentală și poate fi folosită pentru escaladarea războiului. Printre argumentele aduse pentru a o sprijini se numără falsuri și o mai veche teorie a conspirației.
Sute de mii de morți și răniți, milioane de refugiați, distrugeri de sute de miliarde de euro și o lume divizată între Est (Moscova) și Occident. Sunt câteva dintre reperele războiului din Ucraina, cel mai brutal din Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial. Veridica vă prezintă etapele-cheie ale acestui conflict și cele mai importante evenimente care l-au marcat.
Liderul unui partid de extremă dreapta din Ungaria revendică Transcarpatia la scurt timp după ce, în România, AUR a cerut Bucovina de Nord. Teza e tipică propagandei rusești.
SUA și Marea Britanie au bombardat ținte din Yemen. Operațiunea, menită să descurajeze noi atacuri ale miliției Houthi în Marea Roșie, ar putea provoca extinderea conflictului din Orient.
„Scrisoarea către America” a lui Bin Laden e un ultimatum și o amenințare cu moartea pentru toți occidentalii. Mulți din cei care au lăudat-o și distribuit-o reprezintă ceea ce vâna Al-Qaida.
Kievul folosește războiul cu Rusia pentru a le interzice cetățenilor să vină la biserici de Paște și pentru a ataca tradițiile ortodoxe, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Suplimentarea forțelor NATO în România este aberantă întrucât Rusia nu intenționează să atace alte state și promovează pacea, potrivit purtătoarei de cuvânt al MAE rus. Aceasta a ignorat tocmai motivul consolidării prezenței NATO în Est – politica agresivă a Moscovei.
Vladimir Putin este un bun creștin, dar imaginea sa are de suferit din cauza rusofobiei. Aceste narațiuni false pleacă de la afirmații ale Arhiepiscopului Tomisului, Teodosie, și sunt amplificate de Sputnik. Totodată, e promovată ideea că Putin și Rusia n-au legătură cu comunismul, care a fost impus de Occident.
Simona Halep a avut probleme de sănătate la Australian Open și a fost eliminată din turneu din cauza vaccinului anti-Covid. Narațiunea e promovată de activenews, un site cu o pronunțată politică editorială anti-vaccinistă și corona-sceptică.
Codul QR de pe certificatele Covid reprezintă un pas pentru impunerea așa-numitului „credit social” prin care românii – și restul omenirii – vor fi înrobiți de oculta mondială. Narațiunea falsă e promovată în medii anti-vacciniste și corona-sceptice și e legată de mai vechile teorii ale conspirației privind documentele cu date biometrice.
Scandalul Djokovic vs. Australia l-a transformat pe jucător într-un simbol al mișcării anti-vacciniste, inclusiv în România, și a dus la apariția sau resuscitarea a numeroase narațiuni false legate de pandemie sau de Serbia.
Ucraina ar avea nevoie de două divizii mecanizate complet echipate pentru a împinge forțele ruse în afara celor patru regiuni anexate în toamnă, consideră general-locotenent în rezervă Cătălin Tomiță Tomescu, ofițer de tancuri și fost comandant al Corpului Multinațional Sud-Est (MNC-SE), comandament regional al NATO. Generalul Tomescu avertizează însă că Rusia e avantajată de resursele sale umane și materiale și de faptul că liderii acesteia sunt indiferenți cu privire la pierderile uriașe pe care le înregistrează pe front.
Ucraina a fost acuzată că s-ar fi aflat în spatele atacului terorist de la Moscova. Apărută inițial pe Telegram, teza a fost dezvoltată de Vladimir Putin și siloviki apropiați de el, actualul și fostul șef FSB, Alexander Bortnikov și Nikolai Patrușev, ambii ex-KGB, la fel ca Putin. Narațiunea ajută autoritățile ruse să se disculpe, se înscrie în discursul privind agresiunea ucraineano-occidentală și poate fi folosită pentru escaladarea războiului.
Sute de mii de morți și răniți, milioane de refugiați, distrugeri de sute de miliarde de euro și o lume divizată între Est (Moscova) și Occident. Sunt câteva dintre reperele războiului din Ucraina, cel mai brutal din Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial. Veridica vă prezintă etapele-cheie ale acestui conflict și cele mai importante evenimente care l-au marcat.
Liderul unui partid de extremă dreapta din Ungaria revendică Transcarpatia la scurt timp după ce, în România, AUR a cerut Bucovina de Nord. Teza e tipică propagandei rusești.
SUA și Marea Britanie au bombardat ținte din Yemen. Operațiunea, menită să descurajeze noi atacuri ale miliției Houthi în Marea Roșie, ar putea provoca extinderea conflictului din Orient.
„Scrisoarea către America” a lui Bin Laden e un ultimatum și o amenințare cu moartea pentru toți occidentalii. Mulți din cei care au lăudat-o și distribuit-o reprezintă ceea ce vâna Al-Qaida.
Războiul a fost declanșat pentru a elimina arsenalul irakian de arme de distrugere în masă – care nu exista. S-a dorit, totodată, înlocuirea regimului neo-stalinist al lui Saddam Hussein cu o democrație liberală, prietenă Statelor Unite. După douăzeci de ani și o serie de greșeli majore, în loc de democrație liberală, irakienii au parte de un regim mai degrabă autoritar, chiar dacă există pluralism politic și alegeri, iar principala putere care face jocurile la Baghdad e Iranul, marele adversar regional al americanilor.
Sute de morți în Liban în cele mai intense atacuri israeliene din 20 de ani. Escaladare rapidă a situației în ultima săptămână. Hezbollahul, cel mai redutabil adversar non-statal al Israelului.
Rusia încearcă să destabilizeze Republica Moldova de anul trecut, când a instrumentat criza energetică, potrivit președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Într-un interviu acordat TVR pe 15 februarie, Maia Sandu a explicat că elementul nou în eforturile de destabilizare îl reprezintă cetățenii străini care urmau să fie folosiți în planul privind luarea de ostatici și capturarea unor instituții. Maia Sandu a vorbit și despre situația politică de la Chișinău, înarmarea Republicii Moldova și speculațiile privind candidatura sa la președinția României.
Vladimir Putin a semnat documentele de anexare a patru regiuni ucrainene, Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, după ce în acestea au avut loc așa-zise referendumuri de alipire la Rusia. Liderul de la Kremlin a reluat, totodată, într-un discurs virulent, narațiuni false lansate în ultimii ani de Rusia. Ucraina a răspuns cerând aderarea accelerată la NATO.
Mihail Gorbaciov a fost liderul sovietic care a pus capăt Războiului Rece. El a inițiat, totodată, o serie de reforme interne care aveau să conducă la liberalizarea dar și disoluția Uniunii Sovietice.
Marat Gabidullin a luptat pentru celebrul grup Wagner, o armată privată implicată în operațiunile externe ale Rusiei începând cu Donbass, în 2014, continuând cu războiul civil sirian, conflicte din Africa și, acum, războiul din Ucraina. Gabidullin, care a scris o carte despre perioada sa în Wagner, va fi prezent luni, cu un interviu acordat Ioanei Bâldea Constantinescu, pe platformele media Editura Corint și Veridica.
Secretarul general, Jens Stoltenberg, a amintit de Articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac împotriva unui stat membru va fi privit ca un atac împotriva tuturor. El și-a exprimat însă convingerea că Rusia nu va ataca NATO, dat fiind că aceasta este cea mai puternică alianța militară din istorie. Ucraina nu e membru NATO și nu beneficiază de protecția Articolului 5; Stoltenberg a repetat că Alianța nu va interveni militar în Ucraina.
Donații
Veridica.md