Pe 8 februarie, Statele Baltice și-au deconectat complet rețelele electrice naționale de la Federația Rusă și s-au racordat la rețeaua europeană. În ciuda îngrijorărilor, tranziția s-a produs fără complicații majore.
Pregătită de autorități de ani de zile, decizia a generat temeri privind impactul său
Aceste îngrijorări nu sunt lipsite de temei: Rusia a demonstrat în repetate rânduri că e capabilă să folosească pârghiile economice și energetice de care dispune pentru a pune presiune pe autorități.
Estonia se pregătea deja de câțiva ani pentru a face această tranziție, recunoscându-și dependența energetică ca fiind o vulnerabilitate. În urma invadării la scară largă a Ucrainei de către Rusia, Estonia, la fel ca celelalte State Baltice, a încetat să mai importe energie din Rusia, rămânând însă racordată la rețelele rusești.
Securitatea energetică a rămas o preocupare majoră, într-o perioadă marcată de un climat politic complicat, incidente în care cabluri submarine au fost avariate în Marea Baltică și scumpiri la energia electrică.
Începând cu luna ianuarie, în presă și pe rețelele sociale s-au înmulțit avertismentele panicarde la adresa populației cu privire la nevoia de a se pregăti pentru o criză iminentă. Pe măsură ce luna februarie se apropia, tensiunile au crescut, alimentate parțial de declarațiile oficialilor guvernamentali care nu excludeau întreruperi în alimentarea cu curent la scară largă.
„În cel mai bun scenariu, nu se va întâmpla nimic. A doua posibilitate este că va trebui să decidem ce categorii de consumatori vom deconecta timp de câteva ore în sistem de rotație. Al treilea scenariu este că întregul sistem energetic va avea nevoie de o resetare, care ar putea dura până la 72 de ore”, a declarat în cadrul unei conferințe de presă prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal. Cu toate acestea, oficialul eston a subliniat faptul că acest scenariu puțin probabil ar avea loc doar dacă infrastructura energetică din Marea Baltică va fi vizată de atacuri simultane la scară largă. Forțele de securitate ale Estoniei s-au pregătit pentru astfel de riscuri: în ajunul decuplării, instalațiile de infrastructură energetică critică au fost plasate sub protecția armatei și a poliției.
Deși autoritățile au asigurat publicul că scenariul cel mai negru este improbabil, unii estoni și-au luat propriile măsuri pentru a se pregăti pentru o iarnă fără curent și căldură. Rețelele de socializare au fost inundate de diferite sfaturi, de la deconectarea aparatelor electrice pentru a preveni deteriorarea acestora, până la aprovizionarea cu lumânări, alimente, baterii și alte produse esențiale pentru a supraviețui timp de o săptămână. În ianuarie, vânzările de generatoare în magazine au crescut de câteva zeci de ori. În supermarketuri, PET-urile de apă de cinci litri au dispărut de la raft, iar proprietarii de locuințe au început să se gândească serios la alternative pentru sistemele de încălzire pe bază de electricitate.
Propaganda (pro)rusă a încercat să răspândească panică
Situația era extrem de tensionată în orașul de graniță Narva. „Acest lucru se putea observa în supermarketuri – nu la fel de drastic ca în primele zile de pandemie, dar oamenii voiau să se aprovizioneze cu toate produsele de pe lista cu recomandări a Departamentului pentru Situații de Urgență. Pe lângă alimente, lumânările au fost în special la mare căutare”, a declarat jurnalistul Serghei Stepanov pentru Veridica.
Potrivit acestuia, fenomenul a luat amploare după ce în blocurile de apartamente au apărut anunțuri care precizau chiar din primul paragraf că va fi întrerupt curentul timp de cel puțin trei zile. „A funcționat mai bine decât orice informare a autorităților. În plus, faptul că aproximativ 80% dintre locuitorii orașului Narva se uită la canale TV rusești mai mult decât la postul ETV+ al televiziunii de stat e o glumă proastă. Reportajele posturilor rusești cu privire la deconectarea de le rețeaua BRELL au fost extrem de negative, anunțând o apocalipsă iminentă”, a spus Stepanov.
Măsurile preventive recomandate de autorități n-au fost cu nimic diferite de recomandările tipice pentru alte situații de urgență, cum ar fi ninsori abundente sau furtuni, care uneori provoacă defecțiuni la rețeaua electrică. Cu toate acestea, panica s-a intensificat până în punctul în care autoritățile au devenit îngrijorate. Unii suspectau influența Rusiei: Jurate Stankuviene, directorul Mediaskopas, o companie lituaniană de monitorizare a presei, a declarat într-un interviu pentru postul public de televiziune că numărul de articole de propagandă pe această temă s-a dublat. „Presa rusă susține în mod fals că Statele Baltice au renunțat la un „partener de încredere” – Moscova – în schimbul instabilității, iar acum se confruntă cu o criză energetică”, a declarat aceasta.
Publicația letonă Re:Baltica a realizat o analiză a tuturor acestor mesaje în articolul intitulat „Platformele online alimentează panica privind posibile pene de curent după deconectarea de la rețeaua BRELL”. După ce instituțiile de presă din Estonia au preluat materialul, deputatul de opoziție Aleksandr Chaplîgin din partea Partidului de Centru a declarat că jurnaliștii o caută cu lumânarea. „De fapt, chiar ieri premierul Kristen Michal declarat că deconectarea de la BRELL ne-ar putea lăsa fără curent timp de trei zile. Răspândește și el panică?”
Politicienii de opoziție au discutat în mod activ nu doar despre posibilele întreruperi în alimentarea cu curent electric, ci și despre scumpirile la energie electrică după decuplare. În cazul din urmă există un sâmbure de adevărȘ operatorul de sistem din Estonia, Elering, a anunțat că menținerea unei frecvențe stabile în alimentarea cu electricitate după deconectarea de la rețeaua rusă ar costa aproximativ 60 de milioane de Euro pe an, iar o parte din povara acestor costuri ar urma să fie preluată direct de consumatori.
În comentariile la o postare similară a deputatului Aleksandr Chaplygin, utilizatorii estoni nu s-au ferit să-și exprime emoțiile. „Când se vor schimba lucrurile și pentru noi? Când va fi în sfârșit dat jos acest guvern, care își jefuiește cu nerușinare populația pentru a-și asigura propriul confort?!!!”, scrie cineva într-un comentariu care a adunat aproape 300 de like-uri.
Apocalipsa care n-a mai venit
Potrivit jurnalistului Serghei Stepanov, principala problemă a fost că mesajele transmise de autorități în perioada premergătoare deconectării, nu doar în regiunea Ida-Viru de la granița cu Rusia sau în Narva, au fost neclare. „Guvernul a preferat să înlocuiască tradiționalele comunicate cu mesaje din partea diferitelor agenții specializate, fapt care a creat și mai multă panică”, explică el. „De exemplu, compania energetică a declarat în mai multe interviuri că probabilitatea unei defecțiuni este scăzută, dar, în același timp, o bancă a emis un comunicat de presă în care îi sfătuia pe oameni să se aprovizioneze cu numerar pentru câteva zile, deoarece terminalele de plată ar putea să nu mai funcționeze în cazul penelor de curent. Era o informație utilă, dar a distras atenția publicului de la faptul că riscul producerii acestor pene de curent este minim”.
Stepanov mai subliniază faptul că seria de mesaje transmise de autoritățile locale privind pregătirile pentru o eventuală criză au creat o impresie falsă despre ce urma să se întâmple de fapt pe 8 și 9 februarie. „Rezidenții au fost literalmente copleșiți de mesaje despre cum trebuie să se pregătească pentru criză, ceea ce a condus la o percepție greșită a procesului de deconectare. S-a creat impresia unei apocalipse inevitabile”, spune el.
Cu toate acestea, sfârșitul lumii n-a mai venit. Ultimul cablu de tensiune care lega Estonia de Rusia a fost deconectat în mod oficial într-o ceremonie televizată, iar a doua zi, racordarea la sistemul energetic european s-a produs în liniște și aproape fără incidente. Prețurile la energia electrică în Estonia au crescut într-adevăr după aceea. De exemplu, pe 22 februarie, electricitatea costa de 61 de ori mai mult decât în Finlanda. Totuși, având în vedere că Estonia nu a mai importat energie din Rusia de aproape trei ani, nu se poate stabili o corelație directă între deconectarea de acum și creșterea prețurilor.
„Întregul proces a fost practic un important exercițiu de pregătire pentru situații de criză”, conchide Serghei Stepanov. „Astăzi, vedem că administrațiile locale au depus mari eforturi în acest sens. Autoritățile din Narva au fost 100% pregătite pentru diferite scenarii, în ciuda potopului de știri false la nivel local”. Jurnalistul este de părere că tranziția s-ar fi făcut cu mai mult calm dacă autoritățile i-ar fi informat în mod deschis pe rezidenți despre cum trebuie să se pregătească. „Dacă nu ar fi existat acestă secretomanie în jurul deciziilor celulelor de criză, oamenii ar fi fost încredințați că statul nu-i va lăsa singuri în fața provocărilor”, argumentează el. „Dar criza n-a mai avut loc, iar acum fiecare s-a retras în cochilia lui, elaborând planuri pentru noi crize. Transparența în acest proces a fost aproape de zero”.
