Va putea candidatul pro-european să câștige alegerile într-o țară unde dreapta naționalistă câștigă din ce în ce mai mult teren în preferințele electoratului?
Pe termen scurt, sancțiunile occidentale au perturbat lanțurile de aprovizionare și operațiunile comerciale. Pe termen lung, accelerează declinul tehnologic și dependența externă a Rusiei.
Pentru Ucraina, rezultatul consolidează un parteneriat important în contextul războiului, în timp ce presa și oficialii ruși vorbesc despre ingerințe externe, o „pseudo-democrație” orchestrată de Bruxelles și un război proxy al euro-globaliștilor împotriva Rusiei.
În timp ce politicienii de la Chișinău au remarcat legăturile profunde dintre cele două state românești, experții văd în vot și un semn al preocupării moldovenilor pentru propria securitate și menținerea parcursului european al țării lor.
Prin alegerea lui Nicușor Dan, România dă o lovitură decisivă de imagine la Bruxelles și își creează, în același timp, așteptări foarte dificil de satisfăcut. Potențialele beneficii, dar și răspunderea pe care o are țara noastră, sunt mari.
Duelul electoral din România a fost urmărit de întreaga presă internaţională
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
George Simion și-a făcut un nume ca activist anti-sistem și militant pentru unirea României cu Republica Moldova, mai întâi cu „Noii Golani”, apoi cu „Acțiunea 2012”. Colaboratori din acea epocă afirmă că liderul AUR i-a manipulat și i-a mințit pentru a-și atinge obiectivele. Simion este acuzat de violență, folosirea minorilor și distrugerea curentului unionist. Unii colaboratori spun și că dispărea cu zilele pentru a reveni cu planuri gata făcute privind viitoare activități.
În curând, palestinienii ar putea fi nevoiți să aleagă între viața în așa-zise „tabere umanitare” din care ar lipsi tocmai organizațiile umanitare și exilul voluntar în afara Gazei.
George Simion vrea să preia imaginea MAGA, iar scorul bun în alegeri îl aduce în atenția extremiștilor europeni. O politică suveranistă i-ar aduce însă României costuri economice și izolare politică.
Românii din Republica Moldova au optat masiv pentru Nicușor Dan, chiar dacă partidul de guvernare, PAS, l-a susținut pe Crin Antonescu. Amenințați direct de Moscova, basarabenii l-au respins pe George Simion care, deși s-a declarat unionist, e perceput drept pro-rus peste Prut. Pe de altă parte, George Simion a fost votat masiv de diaspora românească din Europa, care până recent prefera partide declarat pro-europene și reformiste.
Atacată hibrid de Rusia, Moldova are nevoie de o relație bună cu România. Câțiva candidați la președinție au însă un discurs suveranist, chiar pro-rus, iar unul e persona non grata în Republica Moldova.
Rețele de conturi Facebook, urmărite de milioane de români, promovează simultan mesaje cu teme suveraniste și anti-UE. Acestea apar și pe pagini „apolitice”, cu tematică mondenă sau religioasă. Rețelele care promovează aceleași mesaje au fost identificate în cadrul unui amplu studiu online.
---copie-image.webp)
Măsurile adesea imprevizibile luate de Donald Trump au răsturnat parte din ordinea mondială postbelică bazată pe reguli și au creat, în SUA și în lume, un climat de incertitudine și chiar haos.
Eforturile lui Recep Tayyip Erdoğan de a-și consolida puterea acasă, dar și politica sa externă, au dus atât la erodarea regimului său, cât și la deteriorarea relațiilor Turciei cu partenerii săi tradiționali.
Pe fondul mișcării anti-corupție, studenții sârbi au străbătut Europa ca să-și facă cunoscute doleanțele. Ei au cerut și o anchetă cu privire la folosirea unei arme sonice împotriva protetatarilor.
Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a devenit un fel de test de loialitate față de Letonia pentru vedetele culturale și sportive letone. Cei care au „flirtat” sau chiar au colaborat cu Rusia au căzut în dizgrație.
Ucraina și SUA ar putea semna în curând acordul privind resursele minerale ucrainene, în special metale rare. Nu e clar însă cât de mari sunt zăcămintele, iar o parte importantă din acestea se găsesc în zone ocupate de ruși.
Pe fondul războiului din Ucraina, Estonia vrea ca Biserica ortodoxă subordonată Patriarhiei ruse să taie legăturile cu aceasta. Inițiativa ar putea fi neconstituțională.
Polonezii au parte în campania electorală de candidați bizari, dezbateri care n-au legătură cu atribuțiile președintelui și discursuri influențate de narațiuni rusești și ideologia MAGA.
UE apare ca un actor rațional și moral, care respectă regulile, în antiteză cu un Donald Trump imprevizibil. Pe măsură ce așa-numita soft power a SUA scade, UE va avea de câștigat geopolitic.
„Lupta pentru pace”, denunțarea Occidentului rapace și a diasporei occidentalizate, asumate astăzi de suveraniști, erau promovate când comuniștii au preluat puterea în România ocupată de sovietici.
Rușii speră să obțină o relaxare a sancțiunilor și revenirea marilor branduri occidentale pe piața rusă. Este aceasta o perspectivă reală – sau pur și simplu o dorință colectivă deghizată în știri?
Aleksandr Lukașenko a părut slăbit și izolat la a șaptea ceremonie de învestire ca președinte al Belarusului, consumat de vechile obsesii și bazându-se pe propria dinastie. Ceremonia a spus mai multe despre situația actuală a regimului decât a lăsat să se înțeleagă dictatorul.
Perspectiva ocupării pe termen lung a Gazei de către Israel ar putea compromite definitiv soluția a două state. Benjamin Netanyahu pare să o agreeze, dar premierul are multe probleme, inclusiv posibila apariție a unui rival redutabil.
Încheierea războiului din Ucraina poate declanșa tulburări economice și sociale atât de profunde în Rusia, încât pacea ar putea prezenta riscuri mai mari pentru Kremlin decât conflictul în sine.
O relație bună cu Rusia ar ajuta SUA să izoleze China. Decizia lui Putin de a continua războiul din Ucraina ar putea însă convinge Washingtonul că europenii rămân cei mai importanți parteneri.
Războaiele mondiale au transformat SUA într-o „putere europeană”. Dorința de izolare față de Europa, alimentată și de suspiciuni și frustrări, a fost însă mereu prezentă printre americani.
Pro-rușii din Bulgaria au profitat de tăcerea pro-europenilor pentru a exploata în scop politic uciderea unui angajat bulgar al ONU în Fâșia Gaza.
De patru luni, georgienii protestează zilnic față de abandonarea parcursului european de o guvernare văzută ca pro-rusă. Răspunsul tot mai dur al autorităților nu a reușit să-i descurajeze pe manifestanți.
Pe fondul incertitudinilor legate de garanțiile de securitate americane, Estonia este marcată și de o criză politică. Extrema dreaptă e singura care pare încântată de noile evoluții.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
