În pofida faptului că partidul prezidențial are, pe hârtie, majoritatea absolută în Radu Supremă, mașinăria de vot a început să dea rateuri. Printre cauze se numără tensionarea relațiilor cu președintele Zelenski, dar și uzura cauzată de război și de amânarea alegerilor.
Blocada strâmtorii Ormuz a afectat țările UE chiar dacă acestea nu depind de petrolul și gazele exportate din Golf.
Republica Srpska este principalul cap de pod al Rusiei în Balcani. Pentru a și-l păstra, Moscova e interesată ca Bosnia și Herțegovina să fie într-o criză permanentă, pe care are grijă să o mențină liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik.
Regimurile autoritare au prosperat ocolind sau încălcând regulile internaționale. Odată ce SUA au început să facă același lucru, autocrațiile au învățat că o lume fără reguli este mult mai periculoasă pentru ele decât și-ar fi imaginat.
De ce se autodistrug democrațiile? Cine sunt dușmanii din interiorul și din afara democrațiilor și de ce autocrațiile pornesc războaie împotriva acestora? Lumea care se anunță nu va mai fi una a democrațiilor liberale, spune Anne Applebaum. Și atunci, cum va arăta lumea de mâine?
Înarmarea Poloniei cu ajutorul fondurilor SAFE e pusă sub semnul întrebării din cauza opoziției președintelui Karol Nawrocki. În spatele acesteia se află disputa dintre pro-europeni și naționaliștii euro-sceptici, dar și vechea competiție pentru putere între guvern și președinție.
Războiul din Iran îi dă bătăi de cap Ankarei, care e îngrijorată de criza energetică, un posibil nou val de refugiați și o potențială revoltă a kurzilor. Conflictul arată, totodată, că deși Recep Tayyip Erdoğan se erijează în lider regional în Orientul Mijlociu și Caucazul de Sud, Statele Unite rămân puterea dominantă.
Iranul are în arsenal rachete capabile să atingă teritoriul României, dar acesta e protejat de o „umbrelă” anti-aeriană operată de forțe naționale și internaționale, precum și de un scut format din mai multe țări NATO.
În era Putin, Iranul a devenit unul dintre cei mai semnificativi aliați ai Rusiei și un element-cheie pentru ambițiile Moscovei în Orientul Mijlociu. Ceea ce Rusia nu poate face însă este să își și protejeze aliatul, iar asta spune multe despre adevărata forță „imperiului” pe care și-l dorește Vladimir Putin.
Opoziția a denunțat cazul ca fiind motivat politic și susține că este vorba de o tentativă de a suprima disidența. Procesul are loc pe fondul unei crize politice prelungite în Georgia, al disputelor privind rezultatele alegerilor și al unui conflict tot mai intens între guvern și forțele de opoziție.
Care este legătura dintre o cabană izolată din nord-vestul înzăpezit al Bulgariei și practicile budiste alternative, versiunile oficiale vagi despre două scene ale morții și scurgerile de informații senzaționaliste către mass-media, un proiect de lege privind interzicerea ONG-urilor și schimbarea tendințelor electorale înaintea alegerilor anticipate din 19 aprilie?
Manipulările Rusiei, preocupările privind securitatea și presiunile din partea unor companii lituaniene ar fi jucat un rol în relocarea liderului opoziției belaruse, Svetlana Tihanovskaia.
Războiul din Iran a generat reacții diverse la Moscova: indignare la nivel oficial, optimism economic, predicții privind iminența unei confruntări globale și temeri privind viitorul regimului Putin. În spațiul public au apărut chiar și critici, venite din zona naționaliștilor radicali, cu privire la reacția prea blândă a Kremlinului, dar și prognoze apocaliptice privind iminența unui război global.
Iranul este important pentru Moscova prin lecțiile pe care le-a oferit ca stat-problemă pentru comunitatea internațională și pe care le poate oferi acum, când este în război cu Statele Unite și Israelul.
În toată cariera sa politică, Benjamin Netanyahu nu a fost niciodată atât de aproape de a-și realiza cea mai mare ambiție politică: neutralizarea amenințării iraniene. Actualul război ar putea elimina liderii, rachetele și miliții aliate Teheranului. E mai greu de spus ce se va întâmpla după.
Propaganda rusă, flancată de reprezentanții săi de la Chișinău și Tiraspol, a pus rapid în mișcare un întreg arsenal de procedee de dezinformare, ironizare și deturnare a atenției, pentru a estompa gravitatea unui caz de securitate fără precedent - reținerea a 11 persoane, cetățeni moldoveni, în Ucraina și Republica Moldova, care pregăteau asasinarea la comandă a unor persoane publice și oficialități ucrainene.
Războiul din Iran arată, încă o dată, că Rusia e incapabilă să își protejeze aliații. Dincolo de asta însă, pe Putin îl sperie posibilitatea repetării scenariului venezuelean și mesajul pe care acest lucru l-ar transmite subordonaților săi.
Uciderea lui Khamenei poate împinge Iranul spre așa-numita „opțiune nucleară” – sabotarea piețelor energetice, război regional la scară largă, campanie teroristă globală și chiar producția unei bombe nucleare. Nu e clar însă dacă Teheranul are capacitatea de a pune în practică vreunul din aceste scenarii și/sau disponibilitatea de a-și asuma consecințele.
Politicile lui Viktor Orbán de apropiere de Rusia și China și transformare a Ungariei într-un model pentru „democrațiille iliberale”, au izolat Budapesta la nivel european și au costat-o economic. Principalul contracandidat al lui Orbán, Péter Magyar, împărtășește o parte din viziunile acestuia, dar promite să repare relațiile cu Bruxellesul.
Februarie 2022 a venit cu o lovitură zdrobitoare pentru sentimentului de siguranță.
Ucraina se va prăbuși în câteva zile, pierderile de pe front îi vor face pe ruși să se revolte împotriva lui Putin, Rusia și NATO vor ajunge la război nuclear – sunt câteva din scenariile luate în calcul în cei patru ani de la lansarea invaziei la scară largă. Aceste „profeții”, chiar dacă nu s-au îndeplinit, au marcat conflictul și comportamentul diferiților actori implicați direct sau indirect în acesta și pot oferi repere pentru înțelegerea prezentului și indicii pentru evoluțiile viitoare.
Atâta cât se poate spune la scara prezentului, istoria a avut un punct de inflexiune la discursul de la Davos al lui Mark Carney din 20 ianuarie 2026, rezumabil printr-o frază a premierului canadian: „Vechea ordine mondială nu se mai întoarce”. Europa trebuie să facă cel mai substanțial efort de adaptare la noul context multipolar și dictat de interese, păstrându-și stima de sine. Problema e în ce măsură va reuși continentul nostru să se reașeze în consecință.
Cu o sticlă de whiskey pe masă, din care o porție turnată în pahar și un trabuc din care trage fără prea multă vlagă înainte de a răspunde la prima întrebare, ambasadorul (neacreditat) al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov a acordat un interviu de aproape o oră pentru Sputnik Moldova în care a reușit să propage, deseori printr-un limbaj mai diplomatic și mai sofisticat, majoritatea narațiunilor false pe care propaganda de la Kremlin le tot inoculează pe diferite căi și forme de-a lungul ultimilor ani.
În ultimii patru ani, economia Rusiei a fost reorientată spre susținerea efortului de război și, o perioadă, a părut capabilă să facă fața sancțiunilor. În prezent însă, Moscova se confruntă cu stagranarea economică iar rezervele sale financiare continuă să scadă.
Relația UE – SUA traversează unul din cele mai dificile momente din istorie, dar competiția globală cu China le obligă să își coordoneze politicile, lucru care se vede în eforturile de a veni cu alternative la marele proiect de expansiune economică globală al Beijingului, Belt and Road Initiative.
Efectele acțiunilor lui Vladimir Putin și Donald Trump se vor resimți pe termen lung. Istoria pe care ei o fac astăzi va fi parte a motivațiilor care vor sta la baza acțiunilor viitoare ale multor lideri politici ai lumii.
Rusia insistă că cedarea Donbasului și recunoașterea acestuia drept teritoriu rusesc ar fi o condiție pentru încheierea războiului. Kievul respinge însă concesiile teritoriale pentru că știe care sunt riscurile: o revoltă a populației și chiar refuzul armatei de a se retrage. În plus, nu există vreo garanție că, odată ce ar obține așa-zisa „centură de fortărețe” din Donbas, Rusia nu va lansa o nouă invazie.
Primul an de mandat al lui Donald Trump a fost marcat de o distanțare a SUA de UE, dar și de scandalurile legate de campania anti-imigranți și dosarul agresorului sexual Jeffrey Epstein. Politicile administrației ar putea să îi coste pe republicani controlul Congresului, iar Donald Trump s-ar putea confrunta cu o nouă procedură de demitere.
Prim-Ministrul Ungariei, Viktor Orbán, susține că Ucraina se amestecă în campania electorală din Ungaria. Afirmația nu este notabilă pentru că ar fi dovedită, ci pentru că poate fi folosită fără dovezi și cu toate acestea să producă efecte politice.
Rusia are planuri grandioase la Arctică și cea mai mare flotă de spărgătoare de gheață din lume pentru a le pune în aplicare. Moscovei îi lipsesc însă fondurile pentru a-și pune în aplicare strategia, iar flota sa îmbătrânește rapid.
Pretențiile SUA vizavi de Groenlanda trebuie tratate cu seriozitate, chiar dacă s-a întâmplat ca Donald Trump să confunde Groenlanda cu Islanda. În Estonia, sinuozitățile politicii americane sunt urmărite cu deosebită anxietate.
Eșecul Rusiei de a garanta securitatea sau un parteneriat fiabil a determinat liderii locali să caute alternative. Moscova își pierde rolul de arbitru implicit, în timp ce Turcia, UE, Statele Unite și, din ce în ce mai mult, China umplu vidul lăsat de ruși.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
