Planul Trump de pace întâmpină deja primele dificultăți în Gaza. Deocamdată, armistițiul rezistă, dar și dacă se va reuși stabilizarea enclavei, atingerea păcii în Orient rămâne eluzivă întrucât planul nu garantează formarea unui viitor stat palestinian.
Bugetul Rusiei transmite un mesaj clar: Rusia se pregătește să trăiască (și să lupte) ca o fortăreață sub asediu în anii ce vor urma, chiar dacă acest lucru va secătui treptat vitalitatea economiei și a societății sale.
Rușii au o mentalitate colectivă, în care viața individului nu valorează nimic, iar literatura rusă clasică a fost pusă în slujba imperiului și a prezentat uneori agresorul drept victimă, crede scriitorul ucrainean. Andrei Kurkov. Într-un interviu acordat Justinei Bandol*, Kurkov a vorbit și despre literatura ucraineană în timp de război și a spus cum vede viitorul relației dintre Ucraina și Rusia.
La o lună după ce deasupra Poloniei au fost doborâte drone rusești, la Varșovia lucrurile par să fi reintrat în normalitate. Politicienii și-au reluat certurile, iar presa și-a mutat atenția în altă parte. Totuși, ceva s-a schimbat în starea de spirit a oamenilor – o conștientizare discretă, dar persistentă, că Polonia este urmărită, testată și măsurată.
Crezul lui Adam Michnik a fost tot timpul în slujba valorilor liberalismului și pluralismului, acolo unde rațiunea este cea care conduce societatea, în slujba valorilor creștine de bază, unde adevărul ne va face liberi, unde există moralitate în politică, iar acea lume nu poate fi decât civilizația europeană.
Ucraina se confruntă cu dependență tot mai mare de susținerea occidentală. Rusia se apropie de limite fiscale critice în următoarele 12–24 de luni. Între timp China, Statele Unite, dar și o serie de țări terțe, au câștiguri economice în urma războiului.
Partidul de guvernământ, Visul Georgian, a câștigat, cu o majoritate covârșitoare, încă o rundă de alegeri în Georgia. Alegerile au avut loc pe fondul unui regres al democrației și al hărțuirii tot mai accentuate a unei opoziții fracturate.
Propaganda (pro)rusă caută să convingă că Rusia e de neoprit. Alegerile din Moldova au arătat însă că, atunci când este înfruntată inteligent, Moscova nu poate să câștige războiul hibrid nici măcar împotriva unei țări cu resurse infinit mai mici. Lecțiile oferite de Moldova pot fi utile și pentru NATO și România.
Înăsprirea dictaturii lui Alexander Lukașenko a determinat foști oficiali din domeniul securității să-și pună abilitățile în slujba opoziției. În acest scop, s-au organizat într-un grup numit BELPOL. Vladimir Jigar, fost anchetator criminalist care lucrează cu BELPOL, a dezvăluit pentru Veridica câteva informații despre activitățile și motivația grupului.
Liderii de la Tbilisi au imitat retorica lui Donald Trump în speranța de a relansa relațiile cu SUA, afectate din cauza regresului democratic al Georgiei, dar n-au reușit să convingă Washingtonul.
Echipa de analiști Veridica.md, reacție la cald la rezultatul alegerilor legislative.
Pro-europenii obțin o victorie clară la alegerile parlamentare din Moldova, în urma unui scrutin dominat de geopolitcă și interferența Rusiei, ale cărei eforturi s-au dovedit, în cele din urmă, zadarnice. Rezultatele arată însă și că Republica Moldova continuă să rămână profund divizată.
Expert: „Am dormit în timp ce curgeau știrile despre avioanele MiG-31 rusești care survolau teritoriul Estoniei. Iar asta spune multe. Când ai alte lucruri mai importante de făcut, înseamnă că acest incident nu a fost unul atât de serios”
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Campania de arestări și acțiuni în instanță care vizează principalele partide de opoziție din Turcia accentuează alunecarea țării spre autoritarism, o tendință tot mai clară în ultimul deceniu.
Documente interne secrete publicate recent în presă odată cu desecretizarea datelor activiștilor ruși dezvăluie încă o dată amploarea fluxurilor financiare direcționate către promovarea ideilor pro-ruse – în cazul de față, în Moldova. Dezvăluirile recente evidențiază canalele cheie de finanțare, structura cheltuielilor și influența potențială a Rusiei asupra opiniei publice din străinătate.
Benjamin Netanyahu va intra, cu siguranță, în istoria Israelului, dar nu (doar) ca cel mai longeviv premier, ci ca liderul care a reușit să izoleze țara încăpățânându-se să „are” Fâșia Gaza. Problemele lui Netanyahu nu sunt însă legate doar de izolarea internațională, ci și de opoziția internă în creștere.
Abordarea europeană bazată pe reguli, deliberări și consens pare ineficientă într-o lume afectată de crize multiple, cu numeroși actori care încalcă regulile. E o lume în care Bruxellesul trebuie să își (re)găsească relevanța.
După prăbușirea regimurilor comuniste la începutul anilor 1990, țările din Europa Centrală și de Est s-au confruntat cu o alegere crucială: să opteze pentru democrație și economie de piață de tip occidental, sau să rămână în sfera post-sovietică. Astăzi, după mai bine de trei decenii, rezultatele acestei alegeri sunt evidente.
Marți seară, spațiul aerian al Poloniei a fost sub presiunea dronelor rusești, ceea ce experții numesc cel mai grav incident de la începutul războiului din Ucraina. Armata Poloniei a răspuns, guvernul a convocat întâlniri de urgență, iar aliații și-au exprimat sprijinul – dar totuși rămâne întrebarea: ce va face Occidentul mai departe?
La mai bine de trei decenii de la prăbușirea Uniunii Sovietice, cele trei State Baltice rămân democrații prospere, ferm ancorate în Europa, în timp ce Belarus și Moldova vecine se află încă în orbita Moscovei, în măsuri diferite. Deși uneori umbrit de nostalgie și dezinformare, contrastul este unul izbitor.
Decalajele dintre Rusia și Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de trai, salariile și statul de drept par, la prima vedere, evidente. Totuși, în lumea de azi, unde populismul și propaganda iau forme din ce în ce mai sofisticate, chiar și astfel de adevăruri fundamentale necesită o reformulare atentă.
În septembrie, Belarus și Rusia vor organiza o nouă rundă de exerciții militare. Într-un interviu acordat de analistul politic Alexander Friedman, evaluăm obiectivele declarate ale exercițiului și scopul său real și scenariile pe care Moscova le-ar putea testa folosind teritoriul Belarusului.
Războiul din Ucraina a demonstrat faptul că nu mai există război modern unde să nu fie folosite dronele.
Tragedia din Gaza forțează UE, ca aderentă la ordinea mondială bazată pe moralitatea relațiilor internaționale, să își regândească politica față de Orientul Mijlociu.
Rețelele, platformele și serviciile care odată promiteau confort și deschidere sunt acum din ce în ce mai mult modelate de controlul statului, izolarea geopolitică și exodul specialiștilor.
Primele declarații și măsuri ale lui Nawrocki, după ce și-a preluat mandatul, arată că, în loc să fie un șef de stat ceremonial, va încerca să se impună ca un centru alternativ al puterii politice.
Ucrainenii sunt sceptici că, în pofida eforturilor lui Donald Trump, se va ajunge prea curând la pace: rușii nu par să aibă de gând să se oprească, iar Kievul nu poate accepta cedări teritoriale. În plus, există dubii cu privire la capacitatea președintelui american de a înțelege realitățile din teren și de a fi un mediator neutru.
Eliberat după 5 ani de carceră, opozantul belarus Serghei Tihanovski – soțul liderei opoziției, Svetlana – îndeamnă Occidentul să mențină presiunea asupra Minskului și trasează posibile scenarii ale schimbării în Belarus - de la un colaps intern la schimbări în Rusia.
Planurile lui Benjamin Netanyahu pentru o nouă ofensivă militară în Gaza au fost întâmpinate cu proteste în Israel și avertismente internaționale că se va acutiza criza umanitară. Ce urmărește însă Netanyahu? Distrugerea Hamas, propria supraviețuire politică, sau formarea „Israelului Mare”?
Aflată sub asaltul hibrid al Moscovei, Republica Moldova se pregătește de alegeri legislative catalogate, ca și alte scrutine din trecut, drept „cruciale”. Scrutinul va avea loc în contextul în care pro-europenii sunt în scădere de popularitate, iar opoziția pro-rusă se consolidează.
Într-un interviu acordat înainte de summitul Trump-Putin din Alaska, Alexei Goncearenco vorbește despre liniile roșii ale Kievului și respectarea principiului „nimic pentru Ucraina fără Ucraina" și atrage atenția că Occidentul trebuie să adopte o poziție unică pentru a pune capăt războiului.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
