Rusia este înconjurată de baze americane dotate cu arme nucleare iar refugiații ucraineni reprezintă o amenințare în țările în care se află, potrivit unor dezinformări notate de SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe, alături de partenerii lor.
Candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO poate fi benefică pentru România. Șansa lui Iohannis e dată de diferențele de opinie dintre Est și Vest privind strategia Alianței.
Românii au încercat timp de mai bine de o sută de ani să rezolve diferendul privind Tezaurul aflat la Moscova în diferite formate. Nu au reușit. Restituirile din 1935 (arhive) și 1956 (patrimoniul artistic) s-au datorat „bunăvoinței” și „mărinimiei” Moscovei, după cum arătau oamenii politici ai vremii, nu solicitărilor Bucureștiului. Acesta a încercat de câteva ori să internaționalizeze litigiul, reușind o singură dată, la Conferința de la Genova din 1922, dar fără urmări. Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2024 este al doilea act internațional de după 1917 care cere Rusiei să restituie României Tezaurul confiscat.
Realitatea TV, RTV și jurnaliști care au răspândit în trecut narațiuni false au prezentat drept anchetă de presă o poveste inventată de IT-iști în care Ucraina e finanțată din vânzarea de ursuleți Putin.
---copie-image.webp)
Franța împinge Moldova spre război, scrie presa pro-Kremlin. Tot acolo, despre arestări plănuite de guvernul de la Chișinău, impunerea „agendei LGBT” și amestecul american în alegerile preziențiale din Rusia.
Un scandal legat de hărțuirea sexuală a zeci de studente de la Jurnalism a readus în atenție acest fenomen, încă răspândit în România, inclusiv în instituții de învățământ. Problema pare însă să preocupe prea puțin societatea românească sau autoritățile care ar trebui să o prevină și să o sancționeze. Psihologii spun că hărțuirea este legată de raporturile de putere dintr-o societate conservatoare, dominată de bărbați.
Într-un an electoral pentru Georgia, cel mai influent oligarh al țării, Bidzina Ivanișvili, și-a anunțat întoarcerea în politică. La scurt timp după acest anunț a fost desemnat un nou premier pro-rus.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, s-a distanțat ușor de Rusia pentru prima oară de la invadarea Ucrainei, dar s-a apropiat de suveraniști. Acest „dans” e legat de interesul pentru un post de comisar european.
Previziunile alarmiste că Transnistria va cere alipirea la Rusia sau că Putin va anunța, în discursul său din legislativul de la Moscova, anexarea regiunii separatiste s-au dovedit a fi nefondate. Transnistrenii au solicitat să fie protejați de Moscova „prin măsuri diplomatice”, dar pare a fi vorba, mai degrabă, de o încercare de a smulge concesii Chișinăului decât de un pas spre alipire.
Extrema dreaptă pro-rusă din Bulgaria a devenit din ce în ce mai vocală și belicoasă, încercând să profite de tensiunile din cadrul coaliției de guvernare pro-europene și pro-ucrainene.
Rusia crește miza în jocul său pe termen lung împotriva NATO, dând în urmărire premierul eston și dezvăluind planuri de creștere a efectivelor dislocate la graniță. Experții cred că, în decurs de 3 până la 10 ani de la încheierea războiului din Ucraina, Moscova ar putea ataca o țară NATO.
La doi ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia, mulți polonezi se tem că țara lor ar putea fi următoarea pe lista lui Putin.
Planul Comisiei von der Leyen de trecerea a țărilor UE la o economie „verde” se confruntă cu rezistența agricultorilor și scepticismul unor politicieni aflați în campanie electorală.
Propaganda rusă își adaptează constant narațiunile în contextul războiului din Ucraina și, pe măsură ce propaganda fățișă își pierde eficacitatea, pune tot mai mult accentul pe dezinformare și trunchierea unei părți din adevăr.
Războiul din Ucraina, văzut prin prisma a trei zile: de la haosul provocat de invazie, la optimismul de după contraofensivele din 2022, la oboseala cronică de acum.
Sute de mii de morți și răniți, milioane de refugiați, distrugeri de sute de miliarde de euro și o lume divizată între Est (Moscova) și Occident. Sunt câteva dintre reperele războiului din Ucraina, cel mai brutal din Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial. Veridica vă prezintă etapele-cheie ale acestui conflict și cele mai importante evenimente care l-au marcat.
Eforturile Letoniei de a limita spionajul și influența Rusiei au ajuns în centrul atenției când eurodeputata pro-rusă Tatjana Ždanoka a fost acuzată de colaborare cu FSB.
Atât Transnistria cât și în Regiunea Autonomă Găgăuză spiritele par să se încingă, pe fundalul unui război hibrid tot mai acerb purtat de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova.
Navalnîi a fost ucis de Occident, care s-a trădat publicând anunțul morții înainte ca aceasta să fie constatată, potrivit unor narațiuni promovate în România.
Experimente medicale pe ucraineni și naziștii de la Kiev sunt teme exploatate în continuare de presa de propagandă rusă, dar demontată de jurnaliștii ruși independenți. Publicații monitorizate de Veridica au mai scris și că vinovat de războiul din Ucraina e filozoful german Immanuel Kant (din secolul XVIII) și au „explicat” cum a devenit Moldova un „cap de pod antirusesc”.
Un scandal cu o icoană care îl înfățișează pe Stalin, expusă în catedrala din Tbilisi, a adus în atenție eforturile rusofililor și propagandei rusești de a reînvia cultul fostului dictator. În urma protestelor împotriva icoanei, Visul Georgian aflat la guvernare, partid care se declară pro-euro-atlantic, a dezvăluit planuri de inspirație rusă pentru incriminarea insultelor de natură religioasă.
Putin a evitat până acum o confruntare cu femeile care cer întoarcerea militarilor de pe frontul din Ucraina. Istoria arată că, în Rusia, femeile le pot da bătăi de cap regimurilor autoritare.
„Limba română o va înlocui pe cea rusă în Ucraina” scrie presa rusă, care își bazează afirmația falsă pe un articol Veridica despre o dezbatere privind sărbătorirea limbii române.
Vladimir Putin a reluat o serie de narațiuni ale propagandei rusești pentru a justifica invadarea Ucrainei și a prezenta Rusia drept o victimă a agresiunii Occidentului. Narațiunile false au fost dublate și de minciuni flagrante, cum ar fi cea că Rusia n-a amenințat că își va folosi armamentul nuclear, sau de promovarea unor teze revizioniste, că România, Polonia, Ungaria (și Rusia) au dreptul să își ia înapoi teritorii de la Ucraina.
Decizii recente arată că partenerii Ungariei din UE și NATO s-au săturat de boicotarea politicilor comune, derapajele anti-democratice și jocul favorabil Rusiei făcut de Budapesta. Deși susține că Rusia e o alternativă viabilă la Occident, Vladimir Putin nu prea are cum să-l ajute pe prietenul său, Viktor Orban.
Hackerii au furat date de la Parlamentul României, cerând bani pentru răscumpărarea lor. Astfel de atacuri de tip ransomware sunt lansate atât de infractori, cât și de actori statali ca Rusia, China și Coreea de Nord.
Cutremurul a adâncit suferința poporului sirian provocată de un război care durează de peste zece ani și care a provocat o criză umanitară și colaps economic.
În ultima vreme s-au înmulțit avertismentele despre un posibil atac al Rusiei împotriva NATO. Există cu adevărat o amenințare iminentă, sau este mai degrabă folosit ca un pretext pentru a crește gradul de pregătire a aliaților?
Protestele fermierilor și transportatorilor sunt folosite pentru răspândirea propagandei anti-ucrainene, notează SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe. MAKSYM ERISTAVI, PETER GEORGIEV, MARIUS DAEA și KATERYNA SAVRANSKA au selectat și materiale în care sunt demontate narațiuni false cu privire la refugiați și propaganda rusă de război.
Cazul europarlamentarei letone care a spionat ani de zile pentru FSB e descris pe larg de jurnaliștii ruși independenți, care scriu și despre cum vor fi falsificate alegerile în favoarea lui Putin.
Monumentele comuniste din Bulgaria reprezintă un subiect de dezbateri aprinse. Planurile haotice pentru înlăturarea lor nu au fost urmate de o viziune pentru viitor.
Mai multe țări au anunțat că vor boicota Jocurile Olimpice de la Paris în urma deciziei Comitetului Internațional Olimpic (CIO) de a permite atleților din Rusia să participe la acest eveniment. Letonia se alătură și ea acestui grup de țări, deșii nu toți letonii (în special sportivii și suporterii) par a fi de acord cu decizia autorităților.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
