Licențiată în jurnalistică a Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării, USM. Este editor de știri la postul public Radio România Chișinău, făcând parte din echipa care a lansat stația în 2011. În perioada 1998-2007 a lucrat la fostul post municipal de radio Antena Chișinăului.
Candidați (pro-ruși) la alegerile prezidențiale din Republica Moldova își fac campanie cu mesaje alarmiste și spun, printre altele, că armata română va trece Prutul sau că Moldova va intra în război.
Prietena Maiei Sandu, cancelarul Angela Merkel, nu doreşte aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, afirmă presa afiliată PSRM. Aceasta interpretează o întâlnire dintre cancelarul german și liderii statelor din Balcanii de Vest drept o dovadă că Moldova n-are vreo șansă de integrare europeană, deşi Angela Merkel nu face nicio declaraţie despre Moldova şi ştirea nu are nicio legătură cu Republica Moldova. Naraţiunea are scopul de a şubrezi încrederea electoratului în forțele proeuropene, în special PAS şi preşedinta Maia Sandu, în contextul alegerilor parlamentare din 11 iulie.
Occidentul planifică să folosească Moldova împotriva Rusiei, iar cetăţenii ei vor fi carne de turn, afirmă fostul președinte Igor Dodon într-un amplu interviu acordat Ria Novosti. Agenția rusă de știri îi oferă, practic, lui Dodon, o platformă pentru dezinformare și promovarea de narațiuni false, majoritatea difuzate deja, de-a lungul campaniei, atât de presa din Republica Moldova afiliată socialiștilor, cât și de cea rusă pro-guvernamentală: situaţia a ieşit de sub control, preşedinta ţării este responsabilă de criza politică şi haosul socio-economic, Occidentul se amestecă în treburile interne ale Moldovei și pregătește falsificare alegerilor etc.
23 de concurenţi electorali luptă pentru cele 101 fotolii de deputat din Parlamentul de la Chişinău, în cadrul campaniei pentru alegerile din 11 iulie. Problemele cu care se confruntă Republica Moldova, sărăcia, corupţia şi oscilaţia între est şi vest, sunt reflectate şi în mesajele electorale ale partidelor concurente, iar temele centrale ale campaniei electorale sunt vectorul geopolitic al Republicii Moldova şi lupta cu corupţia.
Maia Sandu nu are vreo realizare importantă în lupta cu corupţia în primele 6 luni de mandat pentru că, de fapt, nu își dorește să combată fenomenul. Această narațiune falsă este promovată de canalul Kremlinului, Sputnik, care în contextul campaniei electorale din Republica Moldova încearcă să submineze discursul anti-corupție și manipulează informația prin ignorarea principiului separării puterilor în stat.
Moldova va fi înghițită de Occident și folosită de acesta împotriva țării care i-a garantat până acum securitatea și prosperitatea economică, Rusia, potrivit liderului socialist, Igor Dodon. Un filorus declarat, Dodon a lansat mai multe narațiuni false care au fost preluate ca atare și amplificate în spațiul vorbitorilor de rusă de agenția pro-Kremlin Lenta.ru.
Suveranitatea Republicii Moldova este în pericol dacă la putere ajung partidele proeuropene, care mâine ar putea spune că Moldova se uneşte cu România, declară într-un interviu pentru agenţia rusească de stat Ria Novosti fostul preşedinte Vladimir Voronin, aliatul lui Igor Dodon în alegerile parlamentare de la Chişinău. Naraţiunile, promovate inclusiv de presa rusă şi de unii oficiali de la Moscova, au scopul de a submina încrederea electoratului în partidele proeuropene şi parcursul proeuropean al Republicii Moldova, pentru a distorsiona mesajul anticorupţie al partidelor proeuropene şi, totodată, de a păstra Chişinăul în spaţiul de influenţă rusească.
În timp ce politicienii de la Chișinău au remarcat legăturile profunde dintre cele două state românești, experții văd în vot și un semn al preocupării moldovenilor pentru propria securitate și menținerea parcursului european al țării lor.
Partida pro-rusă a lansat campania pentru alegerile legislative care vor avea loc în 2025 în Republica Moldova cu dezinformări că Maia Sandu nu ar fi un președinte legitim. Miza: parcursul european al țării.
Rusia 1 amenintă capitalele europene cu rachete, boții Kremlinului se bucură de blocarea YouTubului iar deținuții politici minori împlinesc vârsta de 18 ani în pușcărie.
Soția lui Zelenski și-a luat mașină un Bugatti de 4,5 milioane de euro, minte presa pro-Kremlin, care vine și cu povești despre lovituri de stat în Ucraina și capturarea Moldovei de către România.
Republica Moldova e o periferie controlată de Occident și România, potrivit presei pro-Kremlin. Tot acolo, dezinformări și propagandă despre meciul de fotbal România Ucraina.
Presa pro-Kremlin continuă să promoveze narațiunile propagandistice în care Rusia apare ca victimă, nu ca agresor, iar popoarele ex-sovietice ca moldovenii și rușii sunt persecutate pentru a șterge legăturile istorice.
Chișinăul înființează o instituție anti-propagandă pentru a dezinforma, spune ex-președintele Igor Dodon, potrivit căruia Rusia nu face propagandă în Moldova.
Presa de propagandă rusă reia narațiunea falsă privind masarea armatei române la granița cu Republica Moldova după ce a fost demontată de presă și dezmințită oficial de România. Mediafax, agenția de presă care a publicat știrea falsă în România, o înlocuiește fără explicații.
Chișinăul s-a dezvoltat doar pe timpul Imperiului Rus și al Uniunii Sovietice și s-a degradat în perioada unirii cu România și a independenței Republicii Moldova, potrivit unei narațiuni din presa rusă. În realitate, Chișinăul s-a dezvoltat semnificativ în perioada în care a făcut parte din România și a fost în mare parte distrus de Armata Roșie în 1941 și 1944, înainte de a fi reconstruit în stil sovietic.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău închide universități și școli pentru a procura armament occidental, iar poporul va fi în carne de tun în jocurile geopolitice ale marilor actori, susține fostul președinte prorus Igor Dodon într-un interviu pentru presa rusă. Narațiunea falsă se înscrie în retorica anti-NATO și anti-occidentală, care s-a intensificat odată cu agresiunea rusă în Ucraina.
Guvernarea PAS provoacă haos în Moldova, vrea să rupă relațiilor cu Gazprom, iar SUA pregătesc un succesor în locul Maiei Sandu, scrie un site apropiat politicilor promovate de Kremlin. Acesta mai scrie și că Maia Sandu pregătește o lovitură de stat împotriva ei însăși. Narațiunile au scopul să discrediteze guvernarea proeuropeană de la Chișinău și să destabilizeze situația internă din Republica Moldova.
Foametea din Basarabia nu a fost organizată de regimul sovietic ci a fost o consecință a secetei și inacțiunii autorităților locale, iar Moscova i-a ajutat pe moldoveni. Narațiunea falsă apare într-o publicație online apropiata Kremlinului, iar scopul este de a disculpa regimul sovietic totalitar, care s-a impus prin teroare.
Partida pro-rusă a lansat campania pentru alegerile legislative care vor avea loc în 2025 în Republica Moldova cu dezinformări că Maia Sandu nu ar fi un președinte legitim. Miza: parcursul european al țării.
Războiul din Ucraina se dovedește tot mai costisitor pentru economia Rusiei, potrivit presei independente ruse, care scrie despre deficitul bugetar din 2022 și cel care se anunță în 2023, dar și despre problemele pe care le întâmpină industria, unde accentul se pune pe producția cu caracter militar.
Propaganda rusă spune acum că europenii vor să provoace un război nuclear între SUA și Rusia, idee care pare fi „împrumutată” dintr-un roman de Tom Clancy ecranizat la Hollywood. Între timp, MAE de la Moscova ține prelegeri despre incompetența germanilor și a G7.
După ce au bombardat ani de zile ținte civile ucrainene și au șters de pe fața pământului orașe întregi, rușii acuză Kievul de terorism pentru că le-a distrus două poduri și avioane cu care atacau Ucraina.
Presa pro-Kremlin și-a descoperit brusc atașamentul pentru valorile democratice și denunță încălcarea acestora de către România – bineînțeles, cu sprijinul UE și al Republicii Moldova.
Presa pro-Kremlin comentează alegerile din România, scrie că NATO n-a ajutat pe nimeni până acum, reia tezele false privind poporul moldovenesc și preia amenințări privind un atac nuclear rus asupra Europei.
Liderii ucraineni vor război ca să își păstreze averile, dar știu că vor pierde și pregătesc gherile neo-naziste, potrivit propagandei (pro)Kremlin. Aceasta lansează și narațiuni false la adresa UE, acuzată exact de practicile oneroase care i se impută regimului Putin.
Portavocile Kremlinului reiau teze vehiculate de propagandă în ultimii ani, de la nazismul ucrainenilor la riscul unui război nuclear sau mistificarea istoriei despre Al Doilea Război Mondial.
Nave civile rusești lansează drone-spion deasupra unor obiective militare europene, scrie presa independentă. Aceasta a aflat și cum afectează sancțiunile industria militară rusă și ce mai fac spionii ruși care s-au întors acasă.
Siguranța comunicării Telegram este un mit, potrivit unei anchete care arată și legăturile fondatorului Telegram cu sistemul. Presa independentă scrie și cum un examen la engleză îți poate aduce pușcăria în Rusia.
Presa rusă independentă citează analize care arată că Rusia ar putea ataca o țară NATO la scurt timp după încheierea războiului din Ucraina. Jurnaliștii mai scriu și cum rușii pot fi arestați pentru portul unei cămăși, iar ucrainenii din teritoriile ocupate sunt deportați.
Putin este interesat de continuarea războiului, scrie presa independentă rusă, care explică și de ce nu vrea pace liderul de la Kremlin. Gary Kasparov arată de ce relația China – Rusia rămâne una strânsă, astfel încât SUA nu vor reuși să izoleze Beijingul cu ajutorul Moscovei.
Majoritatea militarilor ruși vor o încetarea focului, scrie presa independentă, care explică și că rușii scot organele prizonierilor morți ca să ascundă tortura, dar și de ce amenință oamenii lui Putin cu război nuclear.
Rusia poartă în Ucraina un război „total”, în care civilii sunt ucraineni și ei ținte, iar tot mai mulți ruși vor să plece pe front pentru bani, scrie presa independentă. Tot acolo, despre cum e afectat Kremlinul de scoaterea lui Marine Le Pen din cursa pentru președinția franceză.
Pe rețelele de socializare din Republica Moldova a apărut un val de comentarii care incită la ură față de refugiații care vin din Ucraina. Principalele narațiuni care transpar în mesajele postate masiv pe rețelele de socializare sunt că refugiații ucraineni ar fi obraznici, autoritățile trebuie să aibă grijă de cetățenii Republicii Moldova, nu de refugiați, Moldova este săracă dar ajută milionarii ucraineni, alte țări au aceleași probleme cu refugiații și acesta e abia începutul. Aceasta pare o campanie concertată cu scopul de a diviza societatea, a atenționat președinta Republicii Moldova Maia Sandu.
Echipa Sputnik Moldova a demisionat în bloc în semn de protest față de politica editorială a radioului, gestul fiind fără precedent în istoria presei pro-ruse de la Chișinău. Decizia survine în contextul în care guvernul își intensifică măsurile menite să protejeze publicul din Moldova de propaganda lansată de canalele de limbă rusă, care domină spațiul mediatic la Chișinău.
Pentru dislocarea militarilor în Kazahstan au fost antrenate 75 de avioane militare de trasport.