Licențiată în jurnalistică a Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării, USM. Este editor de știri la postul public Radio România Chișinău, făcând parte din echipa care a lansat stația în 2011. În perioada 1998-2007 a lucrat la fostul post municipal de radio Antena Chișinăului.
În timp ce politicienii de la Chișinău au remarcat legăturile profunde dintre cele două state românești, experții văd în vot și un semn al preocupării moldovenilor pentru propria securitate și menținerea parcursului european al țării lor.
Partida pro-rusă a lansat campania pentru alegerile legislative care vor avea loc în 2025 în Republica Moldova cu dezinformări că Maia Sandu nu ar fi un președinte legitim. Miza: parcursul european al țării.
Rusia 1 amenintă capitalele europene cu rachete, boții Kremlinului se bucură de blocarea YouTubului iar deținuții politici minori împlinesc vârsta de 18 ani în pușcărie.
Soția lui Zelenski și-a luat mașină un Bugatti de 4,5 milioane de euro, minte presa pro-Kremlin, care vine și cu povești despre lovituri de stat în Ucraina și capturarea Moldovei de către România.
Republica Moldova e o periferie controlată de Occident și România, potrivit presei pro-Kremlin. Tot acolo, dezinformări și propagandă despre meciul de fotbal România Ucraina.
Presa pro-Kremlin continuă să promoveze narațiunile propagandistice în care Rusia apare ca victimă, nu ca agresor, iar popoarele ex-sovietice ca moldovenii și rușii sunt persecutate pentru a șterge legăturile istorice.
Chișinăul înființează o instituție anti-propagandă pentru a dezinforma, spune ex-președintele Igor Dodon, potrivit căruia Rusia nu face propagandă în Moldova.
Presa de propagandă rusă reia narațiunea falsă privind masarea armatei române la granița cu Republica Moldova după ce a fost demontată de presă și dezmințită oficial de România. Mediafax, agenția de presă care a publicat știrea falsă în România, o înlocuiește fără explicații.
Chișinăul s-a dezvoltat doar pe timpul Imperiului Rus și al Uniunii Sovietice și s-a degradat în perioada unirii cu România și a independenței Republicii Moldova, potrivit unei narațiuni din presa rusă. În realitate, Chișinăul s-a dezvoltat semnificativ în perioada în care a făcut parte din România și a fost în mare parte distrus de Armata Roșie în 1941 și 1944, înainte de a fi reconstruit în stil sovietic.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău închide universități și școli pentru a procura armament occidental, iar poporul va fi în carne de tun în jocurile geopolitice ale marilor actori, susține fostul președinte prorus Igor Dodon într-un interviu pentru presa rusă. Narațiunea falsă se înscrie în retorica anti-NATO și anti-occidentală, care s-a intensificat odată cu agresiunea rusă în Ucraina.
Guvernarea PAS provoacă haos în Moldova, vrea să rupă relațiilor cu Gazprom, iar SUA pregătesc un succesor în locul Maiei Sandu, scrie un site apropiat politicilor promovate de Kremlin. Acesta mai scrie și că Maia Sandu pregătește o lovitură de stat împotriva ei însăși. Narațiunile au scopul să discrediteze guvernarea proeuropeană de la Chișinău și să destabilizeze situația internă din Republica Moldova.
Foametea din Basarabia nu a fost organizată de regimul sovietic ci a fost o consecință a secetei și inacțiunii autorităților locale, iar Moscova i-a ajutat pe moldoveni. Narațiunea falsă apare într-o publicație online apropiata Kremlinului, iar scopul este de a disculpa regimul sovietic totalitar, care s-a impus prin teroare.
Partida pro-rusă a lansat campania pentru alegerile legislative care vor avea loc în 2025 în Republica Moldova cu dezinformări că Maia Sandu nu ar fi un președinte legitim. Miza: parcursul european al țării.
Războiul din Ucraina se dovedește tot mai costisitor pentru economia Rusiei, potrivit presei independente ruse, care scrie despre deficitul bugetar din 2022 și cel care se anunță în 2023, dar și despre problemele pe care le întâmpină industria, unde accentul se pune pe producția cu caracter militar.
Pe rețelele de socializare din Republica Moldova a apărut un val de comentarii care incită la ură față de refugiații care vin din Ucraina. Principalele narațiuni care transpar în mesajele postate masiv pe rețelele de socializare sunt că refugiații ucraineni ar fi obraznici, autoritățile trebuie să aibă grijă de cetățenii Republicii Moldova, nu de refugiați, Moldova este săracă dar ajută milionarii ucraineni, alte țări au aceleași probleme cu refugiații și acesta e abia începutul. Aceasta pare o campanie concertată cu scopul de a diviza societatea, a atenționat președinta Republicii Moldova Maia Sandu.
Echipa Sputnik Moldova a demisionat în bloc în semn de protest față de politica editorială a radioului, gestul fiind fără precedent în istoria presei pro-ruse de la Chișinău. Decizia survine în contextul în care guvernul își intensifică măsurile menite să protejeze publicul din Moldova de propaganda lansată de canalele de limbă rusă, care domină spațiul mediatic la Chișinău.
Pentru dislocarea militarilor în Kazahstan au fost antrenate 75 de avioane militare de trasport.
Prietena Maiei Sandu, cancelarul Angela Merkel, nu doreşte aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, afirmă presa afiliată PSRM. Aceasta interpretează o întâlnire dintre cancelarul german și liderii statelor din Balcanii de Vest drept o dovadă că Moldova n-are vreo șansă de integrare europeană, deşi Angela Merkel nu face nicio declaraţie despre Moldova şi ştirea nu are nicio legătură cu Republica Moldova. Naraţiunea are scopul de a şubrezi încrederea electoratului în forțele proeuropene, în special PAS şi preşedinta Maia Sandu, în contextul alegerilor parlamentare din 11 iulie.
Occidentul planifică să folosească Moldova împotriva Rusiei, iar cetăţenii ei vor fi carne de turn, afirmă fostul președinte Igor Dodon într-un amplu interviu acordat Ria Novosti. Agenția rusă de știri îi oferă, practic, lui Dodon, o platformă pentru dezinformare și promovarea de narațiuni false, majoritatea difuzate deja, de-a lungul campaniei, atât de presa din Republica Moldova afiliată socialiștilor, cât și de cea rusă pro-guvernamentală: situaţia a ieşit de sub control, preşedinta ţării este responsabilă de criza politică şi haosul socio-economic, Occidentul se amestecă în treburile interne ale Moldovei și pregătește falsificare alegerilor etc.
23 de concurenţi electorali luptă pentru cele 101 fotolii de deputat din Parlamentul de la Chişinău, în cadrul campaniei pentru alegerile din 11 iulie. Problemele cu care se confruntă Republica Moldova, sărăcia, corupţia şi oscilaţia între est şi vest, sunt reflectate şi în mesajele electorale ale partidelor concurente, iar temele centrale ale campaniei electorale sunt vectorul geopolitic al Republicii Moldova şi lupta cu corupţia.
Maia Sandu nu are vreo realizare importantă în lupta cu corupţia în primele 6 luni de mandat pentru că, de fapt, nu își dorește să combată fenomenul. Această narațiune falsă este promovată de canalul Kremlinului, Sputnik, care în contextul campaniei electorale din Republica Moldova încearcă să submineze discursul anti-corupție și manipulează informația prin ignorarea principiului separării puterilor în stat.
Moldova va fi înghițită de Occident și folosită de acesta împotriva țării care i-a garantat până acum securitatea și prosperitatea economică, Rusia, potrivit liderului socialist, Igor Dodon. Un filorus declarat, Dodon a lansat mai multe narațiuni false care au fost preluate ca atare și amplificate în spațiul vorbitorilor de rusă de agenția pro-Kremlin Lenta.ru.
Suveranitatea Republicii Moldova este în pericol dacă la putere ajung partidele proeuropene, care mâine ar putea spune că Moldova se uneşte cu România, declară într-un interviu pentru agenţia rusească de stat Ria Novosti fostul preşedinte Vladimir Voronin, aliatul lui Igor Dodon în alegerile parlamentare de la Chişinău. Naraţiunile, promovate inclusiv de presa rusă şi de unii oficiali de la Moscova, au scopul de a submina încrederea electoratului în partidele proeuropene şi parcursul proeuropean al Republicii Moldova, pentru a distorsiona mesajul anticorupţie al partidelor proeuropene şi, totodată, de a păstra Chişinăul în spaţiul de influenţă rusească.
Candidați (pro-ruși) la alegerile prezidențiale din Republica Moldova își fac campanie cu mesaje alarmiste și spun, printre altele, că armata română va trece Prutul sau că Moldova va intra în război.
Moscovei îi este tot mai greu să ascundă situația de pe front și să găsească oameni dispuși să se înroleze pe bani, deși sumele sunt tot mai mari, scrie presa independentă rusă. Tot de acolo aflăm că Putin se teme de veteranii de război, chiar dacă zice că îi vrea în politică, dar și despre operațiunea rusă de influențare a alegerilor din Armenia.
Propaganda Kremlinului spune că toată societatea susține războiul, ceea ce explică de ce a încercat regimul să ascundă un protest extrem față de acesta, scrie presa independentă. Tot de acolo aflăm că nici propaganda pro-valori tradiționale, Biserică și armată nu-i mai convinge pe ruși, dar și despre lovitura dată de Emiratele Arabe Unite economiei Rusiei.
Vânătoarea de ruși care se opun războiului din Ucraina l-a făcut pe Vladimir Putin să reînvie o practică ce datează din perioada absolutismului din Franța, scrie presa independentă rusă. Aceasta relatează și cum scade capacitatea Rusiei de a ataca Ucraina cu drone și rachete și de ce China cucerește economic Donbasul ocupat de ruși.
Ucraina a reușit să blocheze o parte importantă din exporturile de petrol ale Moscovei, scrie presa independentă rusă. În plus, Rusia își pierde influența chiar și pe lângă aliați vechi cum e Armenia. Criza nu pare să convingă Kremlinul că este nevoie de schimbări importante; din contră, regimul Putin pare să fi intrat într-un proces de osificare.
Războiul din Orientul Mijlociu îi aduce bani Rusiei, care poate vinde petrol mai mult la prețuri mai mari, însă Ucraina îi strică planurile Moscovei prin atacurile asupra infrastructurii energetice, scrie presa independentă rusă. Tot de acolo aflăm că televiziunile de propagandă a lui Putin nu mai conving populația.
Școlile media din Rusia au devenit pepiniere ale propagandei, iar operațiunea e coordonată de la Kremlin, scrie presa independentă rusă. Tot acolo citim cu ce sume e răsplătită fosta șefă a diplomației austriece care l-a avut pe Putin la nuntă, dar și cum sunt păcăliți studenții ruși să plece pe front ca operatori de drone și ajung infanteriști.
Presa pro-Kremlin laudă puterea de distrugere a noii rachete Sarmat (sau Satan) a Rusiei, iar Duma de Stat dă o lege care permite intervenția armatei pentru a elibera cetățeni ruși arestați în străinătate. Continuă, totodată, promovarea narațiunii că sfârșitul războiului e iminent și europenii se roagă de Putin să-i primească, narațiune ce s-a amplificat pe măsură ce au crescut problemele Rusiei pe front.
O lectură a presei ruse pro-Kremlin ne-ar putea face să ne imaginăm că trăim într-o lume amenințată de naziști ucraineni și apocalipsa nucleară, unde Coreea de Nord e un factor de stabilitate, iar Republica Moldova o putere militară gata să intre în război alături de Ucraina.
Uniunea Europeană s-a transformat într-o dictatură care vrea să atace Rusia, scrie presa pro-Kremlin. Nu doar UE, ci și NATO le-a pus gând rău rușilor, iar dovada e că Moldova se gândește să adopte și terasamentul european la căile ferate. Răspunsul rușilor? Ca de obicei, amenințarea nucleară.
România se militarizează și va fi folosită de NATO drept cap de pod pentru atacarea Rusiei, afirmă ambasadorul rus la București în presa pro-Kremlin. Tot acolo, Veridica a găsit și teza hilară că Rusia are o „experiență milenară” a democrației, pe care Occidentul a discreditat-o. Același Occident pregătește acum înlăturarea unui alt exponent al democrației, premierul ungar Viktor Orban.
Presa pro-Kremlin scrie cât de bine o duce Crimeea după anexare și că nu există cale de revenire a peninsulei în cadrul Ucrainei. Pe de altă parte, e reluată teza că într-o bună zi europenii vor vrea iar gazul rusesc, dar n-o să-l mai primească. În plus, după ce au poluat Nistrul cu bombardamentele lor, rușii râd acum de moldoveni și spun că, oricum, de viză sunt ucrainenii.
Ria Novosti face o șaormă propagandistică cu de toate și găsește legături între războiul din Iran, războiul din Ucraina și scandalul Epstein din SUA. Presa rusă de stat mai scrie, fără să izbucnească în râs, și că Moscova e gata să își trimită experții să combată războiul hibrid, iar Vladimir Putin îi cere guvernului să nu mai le vândă gaze europenilor, dacă aceștia tot nu vor să mai cumpere.