Propaganda rusă a luat în vizor România și Moldova. Sunt reluate vechi teze sovietice, ca aceea a moldovenismului, dar apar și minciuni noi, inclusiv că România și-ar fi cedat tezaurul de la Moscova.
Există o serie de semne de întrebare legate de alegeri, de la numărul de alegători – important pentru validarea scrutinelor – până la actorii care se vor putea înscrie în cursă și desemnarea unui candidat unic al opoziției pro-ruse.
Zeci de jucători au fost hărțuiți, începând cu 2020, de autoritățile din Belarus. UEFA nu a reacționat, dar a permis în schimb ca meciurile de la EURO 2024 să fie difuzate de media propagandistică de stat.
Lansarea negocierilor cu Ucraina și Moldova arată că în UE există voință politică pentru aderarea celor două. Procesul în sine ar putea fi însă complicat și îndelungat.
Ritmul ofensivei rusești în Ucraina va încetini până la sfârșitul lunii iulie pentru că Rusia și-a pus în joc în regim de urgență toate rezervele disponibile, potrivit expertului militar ucrainean Oleg Jdanov.
Din SUA până în China și Rusia, din India până în Orientul Mijlociu, liderii politici sunt trecuți de 70 de ani. Mai au ei atuul experienței sau, incapabili să se adapteze, au devenit surse de probleme?
Soția lui Zelenski și-a luat mașină un Bugatti de 4,5 milioane de euro, minte presa pro-Kremlin, care vine și cu povești despre lovituri de stat în Ucraina și capturarea Moldovei de către România.
Războiul dus de Rusia în Ucraina continuă să alimenteze îngrijorările privind agresivitatea Moscovei, așa că oficialitățile letone au publicat un manual prin care îi învață pe civili ce să facă dacă izbucnește războiul sau, cu alte cuvinte, cum să se pregătească pentru sosirea „momentului zero”.
Pe fundalul unei crize în relațiile Georgiei cu Occidentul, Tbilisi își consolidează relațiile cu China, țara care în prezent construiește un port strategic de mare adâncime la Marea Neagră.
Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei, urmează să preia de la Josep Borrell conducerea diplomației europene, iar unii se așteaptă ca politica UE față de Rusia să devină mai dură.
Europa rămâne vulnerabilă din punct de vedere energetic, dar face eforturi pentru a elimina dependența de Rusia. România, incapabilă să profite de avantajele sale.
Pentru o bună parte din presa mainstream din România, dar și pentru diverși politicieni de la putere și din opoziție, dosarul Roșia Montană a fost un test al responsabilității în comunicarea publică. Un test pe care l-au picat, potrivit unei analize ActiveWatch.
În perioada când Lege și Justiție (PiS) s-a aflat la putere, autoritățile au direcționat bani publici către partid, Biserică și diferite grupuri de extremă dreaptă. Printre beneficiarii acestor alocări bugetare se numără mai multe entități vădit pro-ruse.
Republica Moldova e o periferie controlată de Occident și România, potrivit presei pro-Kremlin. Tot acolo, dezinformări și propagandă despre meciul de fotbal România Ucraina.
Sub președinția Rusiei, BRICS se pregătește pentru cel mai mare summit din istoria sa. Organizația care se dorește o alternativă la ordinea economică occidentale nu prea are însă șanse de a o detrona prea curând.
Deși majoritatea georgienilor sprijină integrarea euro-atlantică a țării, partidul de guvernământ Visul Georgian a forțat votarea unei legi de inspirație rusă pentru a reduce la tăcere societatea civilă, criticând din ce în ce mai acerb Occidentul. Partenerii europeni ai Georgiei avertizează că legea va îngreuna parcursul pro-european al țării, în timp ce Statele Unite vorbesc despre revizuirea relațiilor bilaterale și introducerea de sancțiuni individuale împotriva oficialilor georgieni.
Moscova găzduiește opoziția condusă de infractorul Ilan Șor și acuză Chișinăul de nazism, cum a făcut și cu Ucraina. Moldova răspunde prin acorduri de securitate cu Occidentul, care o sprijină politic și cu bani.
Agresivitatea Rusiei forțează statele NATO să-și pună la punct arsenalelele și industria de apărare. România are necesități mari, dar producătorii interni nu oferă tehnică la standardele secolului XXI.
Argumentele istorice și dovezile privind Tezaurul sunt inutile în fața Rusiei, care nu își respectă obligațiile internaționale. România trebuie să abordeze problema Tezaurului prin prisma războiului din Ucraina.
În opt luni de război, Israelul nu și-a atins obiectivele din Gaza, iar presiunile internaționale asupra sa se amplifică. Premierul Netanyahu își riscă viitorul politic și dacă acceptă pacea, și dacă va continua războiul. Pacea ar putea însă elimina riscul izolării Israelului.
Presa pro-Kremlin continuă să promoveze narațiunile propagandistice în care Rusia apare ca victimă, nu ca agresor, iar popoarele ex-sovietice ca moldovenii și rușii sunt persecutate pentru a șterge legăturile istorice.
România ar putea fi o putere energetică în UE. Politizarea, corupția și acțiunile hibride ale Rusiei au vulnerabilizat însă industria energetică românească.
Strategia Rusiei în Moldova este să insiste pe discreditarea UE și subminarea procesului de integrare europeană și să pună mai puțin accentul pe promovarea sa, este de părere Florent Parmentier, unul dintre cei mai buni tineri cercetători francezi pe spațiul ex-sovietic.
Estonia e prima țară care a adoptat o legislație ce permite sechestrarea și utilizarea activelor înghețate ale rușilor. Teoretic, activele ar trebui să ajungă la Ucraina, dar mai sunt câteva obstacole de trecut înainte ca acest lucru să se întâmple. Activele din Estonia sunt doar vârful aisbergului; majoritatea banilor și bunurilor rusești au fost înghețate în alte țări UE și în SUA.
Rolul culturii și al literaturii în Republica Moldova, integrarea europeană a acesteia și relațiile cu România sunt printre temele abordate în interviul acordat lui Matei Martin, pentru Observator Cultural, de președintele Maia Sandu. Republica Moldova este țară invitată de onoare la ediția din acest an a Bookfest.
Statele Baltice au o istorie asemănătoare și în general se susțin reciproc. Există, totuși, o rivalitate cordială în ceea ce privește viteza individuală de dezvoltare, iar la acest capitol Letonia nu reușește să țină pasul.
Xi Jinping a vizitat Europa pentru a proiecta imaginea unei Chine puternice și a anunța investiții în Serbia și Ungaria, ambele pro-ruse. Ulterior, Xi l-a primit pe Putin la Beijing și i-a promis ajutorul Chinei, care împărtășește cu Rusia viziunea unei lumi „multipolare”. Vizita pare însă, cel puțin deocamdată, să fi avut mai puține rezultate concrete decât cele ale lui Xi în Europa.
La aproape un an după ce Aleksandr Lukașenko a anunțat că Rusia a început să livreze arme nucleare în Belarus, nu este clar dacă acestea chiar se află acolo și cine le controlează.
Ibrahim Raisi a fost asasinat, afirmă propaganda rusă, care dă drept știre un banc. Veridica a selectat și articole despre implicarea NATO în războiul din Ucraina și „exploatarea” Moldovei de către România.
În plin proces de dezvoltare a rutelor comerciale dintre Occident și Orient, Iranul și Turcia, deși plasate strategic între cele două regiuni, riscă să fie ocolite din cauza propriilor politici.
Alarmele aeriene s-au activat de 4000 de ori în Zaporojie în ultimii doi ani. Orașul revendicat de ruși se confruntă și cu riscul unor inundații catastrofale și a unui dezastru nuclear. Alex Craiu scrie cum arată o zi „obișnuită” în Zaporojie.
Ucraina a fost abandonată de Occident și e condusă de Zelenski spre dezastru, potrivit narațiunilor legate de ofensiva rusească din Harkov care sunt promovate pe Telegram. Ofensiva e prezentată ca fiind „de neoprit”, iar obiectivul narațiunilor e să întărească sprijinul rușilor pentru război și să îi demoralizeze pe ucraineni.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
