Extremiștii români par să creadă că revenirea lui Donald Trump le aduce capital electoral și legitimizează tipul de discurs marcat de populism și narațiuni false. Ei speră, totodată, că Trump îi va ajuta să ajungă la putere. Este genul de raționament oximoronic, care arată că, de fapt, extremiștii români nici măcar nu înțeleg sensul cuvântului pe care l-au adoptat pentru a se defini – „suveranism”.
Liviu Dragnea, primul suveranist închinat lui Donald Trump
Ideea asocierii cu Trump – sau, mai degrabă, cu imaginea acestuia – nu e nouă în România. Ea a fost pusă în practică de fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, care „s-a invitat” la ceremonia de învestire a lui Donald Trump, în ianuarie 2017, când acesta și-a început primul mandat. Era perioada în care PSD încerca să se poziționeze electoral mai aproape de spectrul naționalist, pentru a contracara mai eficient, proaspătul (pe atunci) partid parlamentar al „progresiștilor”, USR. În mod surprinzător, deși la vremea aceea Dragnea era „doar” președintele Camerei Deputaților, el a ajuns chiar să dea mâna cu președintele american și, cel mai probabil, să schimbe și câteva vorbe. Fostul lider PSD anunța atunci că a avut „onoarea de a participa la o cină în format restrâns alături de Donald Trump”. În cadrul unui „dialog cald și deschis”, Trump i-ar fi spus lui Dragnea că „Romania is important for us!”
De fapt, întreaga acțiune a lui Dragnea nu a reprezentat o confirmare din partea lui Trump a importanței pe care o dădea curentului naționalist românesc, ci doar o banală manevră de lobby politic. Practic, Liviu Dragnea a plătit o firmă specializată în astfel de servicii, pentru a participa la respectiva cină, iar din această cauză a fost și subiectul unei anchete penale a DNA, soluționată însă fără trimiterea în judecată a fostului politician.
George Simion, microbistul care ține de mic cu Donald Trump
De la apariția sa în politică, George Simion, președintele formațiunii extremiste AUR, s-a folosit permanent de numele și declarațiile politice ale lui Donald Trump. În luna februarie a anului trecut, George Simion a fost trei zile în SUA, la o conferință a conservatorilor americani, unde unul din speakeri a fost chiar actualul președinte ales. Deși afirma că se afla acolo pentru discuții cu Trump, Simion a apărut, într-o postare de câteva secunde, doar alături de Steve Bannon (pe care l-a botezat Steven), fostul șef de campanie al acestuia din 2016. Bannon a fost, ulterior, condamnat definitiv la patru luni de închisoare cu executare, în iunie 2024, pentru sfidarea comisiei din Camera Reprezentanților care investiga insurecția din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliu.
La fel ca și în cazul lui Liviu Dragnea, prezența liderului AUR în aceeași sală cu Donald Trump a fost pe bani, costând cel puțin câteva mii de dolari, ținând cont de locurile ocupate de delegația AUR în primul rând al sălii de conferințe. Deși Simion afirma că a fost invitat la respectiva conferință, potrivit site-ului CPAC, accesul nu este gratuit, iar biletul de intrare are preț diferit în funcție de locul ocupat, oscilând între 95 (mai în spate și fără alte beneficii) și 30.000 de dolari (primele rânduri și acces la diferite alte evenimente în cadrul conferinței).
În 6 noiembrie, la doar câteva ore de la anunţul oficial al victoriei lui Trump în alegerile prezidenţiale americane, George Simion se felicita pentru intuiţia de a crede în victoria „suveranistului” american, care va „aduce stabilitate și pace în multe colțuri ale lumii”, contracarând în acelaşi timp, „curentul ideologic care amenință valorile tradiționale și suveranitatea națională”. Între timp, pacificatorul a anunţat că vrea să anexeze Groenlanda, să obţină controlul exclusiv al canalului Panama şi să transforme, nici mai mult nici mai puţin, Canada în al 51-lea stat american. Declaraţiile belicoase ale lui Trump nu l-au împiedicat, însă, pe George Simion să le ceară ajutorul fiului acestuia şi miliardarului Elon Musk pentru a restabili „libertatea poporului român”, după decizia CCR de anulare a scrutinului prezidenţial. Într-o postare jenantă pe X, Simion i-a etichetat pe Trump Jr. și pe Musk, denunţând asaltul globaliştilor lui Soroș asupra României.
Diana Şoşoacă, colţul obtuz al triunghiului patriotic cu Trump şi Putin
Similar, sărbătorind victoria lui Donald Trump, preşedinta SOS România a postat pe Facebook un montaj video care transmitea mesajul că Donald Trump o va pune pe lista candidaţilor la preşedinţia României, după ce aceeaşi Curte Constituţională îi interzisese candidatura. Mai mult, Şoşoacă i-a adresat şi o scrisoare deschisă preşedintelui ales al SUA, în care îşi exprima speranţa patriotică în acesta, „pentru a ne elibera de chingile globalismului şi ale corectitudinii politice, de războaiele pornite în ultimii ani”. Vorbind (pentru a câta oară?!) în numele întregului popor, ea îi mai transmitea şi „cele mai alese simţăminte de admiraţie şi respect din partea tuturor românilor”. Ulterior, lidera SOS România a postat şi un colaj fotografic ce o înfăţişa alături de Vladimir Putin şi Donald Trump, promovând „pacea în lume”, dar şi un clip falsificat, în care Trump îl ironiza pe preşedintele Klaus Iohannis, iar în descriere se menţiona că Diana Şoşoacă este „iubită de Trump şi Putin – liderii care îţi iubesc şi respectă poporul.”
De altfel, „parazitarea” personalităţii preşedintelui ales american de către Diana Şoşoacă nu se afla la prima manifestare, în urmă cu aproape 4 ani ea căzând în capcana internauţilor care falsificaseră o postare a lui Donald Trump în care îşi exprima tristeţea pentru excluderea senatoarei pro-ruse din AUR. Umorul involuntar stârnit de modul în care Şoşoacă îşi arogă merite de amploare în politica internaţională (cum ar fi aşa numita „pace de la Bucureşti” între Rusia şi Ucraina) continuă chiar şi astăzi, când senatoarea participă, în numele României (!!) la inaugurarea celui de-al treilea mandat al dictatorului venezuelean Nicolas Maduro, sau pretinde că Ursula von der Leyen s-a îmbolnăvit de pneumonie prin graţie divină, cu ajutorul icoanelor pe care le-a fluturat prin Parlamentul European.
Călin Georgescu, gata să renunţe la suveranitate, dacă i-o cere Trump
„Fenomenul” Trump nu putea fi ratat, evident, nici de suveranistul român iubitor de „înţelepciune rusească”, fostul candidat la prezidenţiale, Călin Georgescu. Depăşind cu mult zelul lui George Simion şi patetismul Dianei Şoşoacă, Georgescu anunţa, imediat după anularea alegerilor prezidenţiale, că „din cauza faptului că nu s-a mai desfășurat al doilea tur al alegerilor prezidențiale, România va intra în război cu Rusia, iar în SUA va fi instaurată starea de urgență. Astfel că președintele Biden va rămâne în funcție, iar Donald Trump, președintele ales nu va mai fi numit în funcție.” Practic, destinul lui Trump era în strictă dependenţă de ascensiunea lui Călin Georgescu în funcţia de preşedinte al României. Mai mult, în cel mai nesuveranist mod şi contrar afirmaţiilor anterioare, Georgescu declara că este dispus ca „în momentul în care vine Trump președinte, să cer o expertiză profesională asupra acuzelor aduse [cu privire la legăturile cu Rusia] și dacă ele se dovedesc, demisia mea e dată.” Loialitatea faţă de viziunea politică a lui Trump a fost dovedită şi în aprecierea tot mai proeminentei intenţii a acestuia de a anexa Groenlanda, ca fiind o decizie suveranistă – la fel, probabil, ca şi deciziile de anexare a teritoriilor altor state de către Rusia.
Cu toate acestea, de curând, Călin Georgescu a anunţat că a refuzat invitaţia de a participa la ceremonia de învestire a lui Donald Trump, deoarece el „nu stă în genunchi în faţa nimănui”, precizând că îl va vizita pe preşedintele american din poziţia de lider al României. Deşi se înscrie perfect în modelul său de comportament, extrem de fluid şi fără logică, atitudinea recentă contrastează puternic cu declaraţiile anterioare, în care lăsa să se înțeleagă că este apropiat de viitoarea administrație Trump. Mai mult, potrivit ambasadorului României la Washington, Călin Georgescu a mințit în legătură cu participarea sa la eveniment, el nefigurând pe lista cu invitații la ceremonia de învestire. Nu ar fi prima minciună a lui Georgescu: el a mai minţit și că Robert F. Kennedy, viitorul secretar american al sănătăţii, urma să vină în România pentru a-l susţine, ştire ce a trebuit dezminţită la cele mai înalte niveluri ale diplomaţiei.
Victor Ponta urcă şi el, agale, pe muntele suveranist
În 2020, după victoria în alegerile prezidenţiale a lui Joe Biden, în detrimentul actualului preşedinte ales Trump, Victor Ponta, proaspăt politician de opoziţie, se declara extrem de bucuros de deznodământul scrutinului din State: „În America se ajunsese deja la un nivel insuportabil, şi probabil că încă patru ani cu domnul Trump ar fi fost foarte, foarte dificili pentru toată lumea. Cu siguranţă Joe Biden ştie mult mai multe despre România decât Donald Trump, asta este evident. Donald Trump, nefiind nici un teren de golf important în România din păcate, n-are nici o investiţie, nu a ştiut foarte mult, şi nu a fost preocupat de România”. Revenit între timp în PSD şi efectuând o bruscă răsucire suveranistă la 180 de grade după alegerile de anul trecut, fostul premier a simţit nevoia de a urca şi el Golgota patriotică şi, la „invitaţia unui prieten american”, i-a făcut o vizită lui Trump, chiar la reşedinţa acestuia de la Mar-a-Lago. Ponta a revenit în ţară anunţând că „Donald Trump va impune suveranismul în Europa, deci și în România”, într-o logică ce, momentan, nouă ne scapă.
Donald Trump şi România, între propagandă şi realitate
Dacă facem abstracţie de exaltările suveraniştilor români şi analizăm obiectiv relaţia administraţiei Trump cu România din primul mandat, observăm că, deși în plan economic relațiile româno-americane nu au suferit schimbări majore, din punct de vedere militar Donald Trump chiar a considerat România importantă. El a vorbit de mai multe ori, în cadrul întâlnirilor cu Klaus Iohannis, despre garanțiile americane de securitate furnizate țării noastre, fiind de acord să finanțeze periodic bazele militare de la Deveselu și Kogălniceanu. Mai mult, a acceptat să trimită permanent militari americani în aceste baze și, nu în ultimul rând, România a fost, alături de Polonia, primul stat estic în care Statele Unite au fost de acord să trimită rachete Patriot și alte arme sofisticate. Practic, deciziile administrației Trump din 2017-2021 au întărit prezența militară americană în România, fix lucrul despre care suveraniștii susțin, astăzi, că ne va „băga în război” cu Rusia.
În prezent, cele mai mari temeri ale societăţii româneşti nu privesc neapărat relaţia directă cu SUA, despre care analiştii susţin că nu se va schimba radical, ci sunt legate mai ales de „promisiunea de pace” pe care Donald Trump a făcut-o în timpul campaniei sale electorale. Astfel, îngrijorările executivului de la Bucureşti țin de eventuala reconfigurare a influenţelor marilor puteri în regiune, printr-o mai mare acceptare a pretențiilor Moscovei, faţă de timpul prezent. În funcţie de cum va arăta viitorul deal american cu Kremlinul, care ar putea fi nefavorabil Europei de Est, vom şti şi pe ce traiectorie se va încadra destinul României, extrem de legat de proximitatea Rusiei şi politica sa expansionistă.
---copie-image.webp)
