Încă de la finalul anului 2022 au apărut informații despre „flota fantomă” prin care Rusia încearcă să eludeze sancțiunile europene privind exporturile de petrol. De atunci, sancțiunile au fost înăsprite de mai multe ori, însă prezența navelor care transportă petrol rusesc în Marea Baltică și în Marea Nordului, în ciuda restricțiilor și a lipsei asigurărilor internaționale, a devenit evidentă.
În ultima vreme, flota fantomă a devenit și unul dintre elementele cheie în războiul hibrid al Rusiei. Estonienii au simțit pe propria piele efectele tuturor acestor acțiuni.
S-au înmulțit „accidentele” care implică flota fantomă a Rusiei și infrastructura submarină occidentală
„Flota fantomă a Rusiei joacă un rol foarte important. Numeroase nave tranzitează apele internaționale din Golful Finlandei, iar foarte multe dintre ele sunt destul de vechi și în stare tehnică proastă. Acest lucru ar putea crește foarte mult riscul unui dezastru ecologic. Iar cum aceste nave nu au asigurările corespunzătoare, ne-am putea trezi în situația în care să fie imposibilă recuperarea daunelor de la partea vinovată – daune care vor fi substanțiale dacă va fi nevoie ca efectele acestor incidente să fie rezolvate”, a declarat pentru Veridica Raivo Vare, expert în economie și fost ministru al transporturilor.
Experții au atras atenția în repetate rânduri că o scurgere de petrol de la o navă rusească neasigurată ar produce un dezastru ecologic în Marea Baltică, o mare de mică adâncime. Riscurile nu se opresc însă aici, așa cum s-a putut vedea după seria de „accidente” care au avariat cablurile submarine în Marea Baltică. Aceste incidente s-au ținut lanț, iar în apropierea locațiilor respective au fost adesea găsite nave rusești sau chineze.
În octombrie 2023, nava chineză Newnew Polar Bear, aflată sub pavilionul Hong Kong, a avariat conducta de gaz Balticconnector care leagă Finlanda de Estonia, precum și cablurile de telecomunicații submarine care fac legătura între mai multe țări. Câteva luni mai târziu, autoritățile chineze și-au recunoscut vinovăția, dar au spus că avaria a fost rezultatul unui accident.
Pe 17 noiembrie 2024, unul dintre cele trei cabluri care traversează Marea Baltică și leagă Suedia de Lituania a fost avariat. În aceeași zi, un cablu de fibră optică care leagă Finlanda de orașul german Rostock a fost tăiat. Vrachierul Yi Peng 3, care navighează sub pavilion chinez și care a plecat recent din portul rusesc Ust-Luga, a fost reținut de autoritățile daneze în strâmtoarea Kattegat în baza unor suspiciuni de sabotaj. Ulterior, autoritățile daneze au permis navei să-și reia traseul.
De Crăciun, petrolierul rusesc Eagle S, care naviga sub pavilionul Insulelor Cook cu plecare din Sankt Petersburg și având ca destinație Egiptul, a tăiat cablul de alimentare EstLink 2 care leagă Estonia de Finlanda. Mai multe cabluri de telecomunicații au fost la rândul lor avariate în acest timp. Finlandezii au luat măsuri mai aspre decât danezii, imobilizând și sechestrând petrolierul. La mijlocul lunii ianuarie, anchetatorii finlandezi au anunțat că echipajul Eagle S planificase acțiuni de sabotaj care au avut ca țintă cablul EstLink 1, intenționând să avarieze și gazoductul Balticconnector din Marea Baltică.
„Să fim sinceri, este deja a treia oară când se întâmplă asta, avem de-a face deja cu un tipar. Statele de pe coastă iau acum măsuri, încercând să creeze un nou sistem care să prevină astfel de situații sau cel puțin să le reducă incidența. Totuși, acest lucru nu va fi ușor, deoarece avem de-a face cu acțiuni premeditate. Țările occidentale continuă să acționeze în limitele dreptului maritim, care lasă rușilor mult spațiu de manevră”, spune Raivo Vare.
Sistemul energetic al Estoniei, sub presiune
Totodată, consecințele pentru Estonia ar putea fi mult mai mari. Cum statul baltic importă energie electrică din Finlanda, tăierea cablului va genera o creștere a prețurilor la energia electrică. Imediat după avarierea cablului, energia electrică a costat, în perioadele de vârf, chiar și de 26,5 ori mai mult decât în țările vecine de la nord. Având în vedere că Estlink 2 a rămas nefuncțional în cea mai mare parte a anului trecut, cauzând creșterea prețurilor la energie cu 10%, acest lucru produce nu doar probleme pentru mediul de afaceri, ci și nemulțumire crescută la nivelul societății. Este de remarcat faptul că Estonia traversează al treilea an de criză economică, iar reparațiile la cablul avariat sunt de așteptat să dureze până în vara acestui an.
Situația este complicată și mai mult de faptul că Estonia urmează să se deconecteze de la rețeaua energetică BRELL la începutul lunii februarie. În timp ce experții au dat anterior asigurări că tranziția de la sistemul energetic rus nu va produce neplăceri pentru populație, în condițiile actuale, atâta timp cât cablurile energetice rămân nefuncționale iar Estonia nu dispune de capacități interne de producție, perspectivele sunt mai degrabă sumbre.
„Aceste cabluri nu au fost tăiate din greșeală, deoarece deconectarea de la rețeaua rusă se va suprapune acum cu reparațiile cablurilor, care ar putea dura mai mult. Probabil că acest lucru servește și obiectivelor de politică energetică pe care Rusia încearcă să le influențeze. Tăierea cablului va crea presiune inflaționistă și incertitudine economică în Statele Baltice, încetinind redresarea economică”, explică Vare.
În același timp, este evident că navele din flota fantomă urmăresc și alte obiective. De exemplu, echipamentul tehnologic avansat găsit pe petrolierul Eagle S reținut de finlandezi permitea folosirea navei pentru acte de spionaj.
La rândul ei, China beneficiază de pe urma actelor de sabotaj din Marea Baltică, pe care o folosește ca teren de testare, este de părere Vare. China are acum ocazia de a observa reacțiile internaționale: cum ar reacționa statele occidentale, de exemplu, în cazul unei blocade a Taiwanului și tăierii cablurilor către insulă. Ministrul suedez al Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin, a declarat că urmele de ancoră găsite pe cablul NordBalt au fost probabil cauzate de vrachierul chinez Yi Peng 3. Bohlin a sugerat, de asemenea, că aceste incidente ar putea avea legătură cu deconectarea iminentă a Statelor Baltice de la rețeaua electrică din Rusia.
Este nevoie de contramăsuri
Politicienii estoni au subliniat în repetate rânduri problema sabotajului ruso-chinez la nivel internațional. În noiembrie anul trecut, membrii Parlamentului European, inclusiv Urmas Paet, vicepreședintele Comisiei pentru Afaceri Externe, au transmis o solicitare Comisiei Europene cu privire la modul în care intenționează să împiedice navigația flotei fantomă a Rusiei în mările nordice.
Premierul eston, Kristen Michal, a discutat pe această temă cu Secretarul General al NATO. “Trebuie să sporim nivelul de monitorizare și protecție a infrastructurii critice atât pe mare, cât și pe uscat. Vom solicita ajutor din partea flotei și aliaților”, a declarat acesta la o conferință de presă guvernamentală. Ministrul de Interne, Lauri Läänemets a remarcat faptul că avarierea repetată a infrastructurii din Marea Baltică nu mai poate fi considerată accidentală. “În actualul context de securitate, nu contează dacă este vorba de un atac militar sau hibrid. Este o acțiune îndreptată împotriva cuiva, cu un scop anume”, a spus Läänemets.
În decembrie, Tallinnul a găzduit o reuniune a Forței Expediționare Comune a țărilor din Europa de Nord, unde 12 națiuni (Marea Britanie, Germania, Danemarca, Islanda, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Finlanda, Suedia și Estonia) au semnat un acord pentru a combate prin eforturi comune flota fantomă a Rusiei, prin verificarea asigurărilor acestor nave. Dacă o navă nu poate face dovada asigurării, va fi imobilizată. Acțiunile decisive ale Finlandei în cazul Eagle S demonstrează că astfel de măsuri sunt eficiente și că există disponibilitate pentru acest demers, deși, potrivit lui Raivo Vare, decizia a fost luată în ultimul moment și este cu siguranță prematur să spunem că infrastructura din Marea Baltică este protejată în mod eficient.
Potrivit lui Vare, acțiunile Finlandei au creat un precedent, inclusiv în ceea ce privește dreptul maritim internațional. Cu toate acestea, pentru a efectua operațiuni de poliție maritimă cu privire la imobilizarea navelor rusești și chineze implicate în acte de sabotaj, este nevoie de acțiuni coordonate și de finanțare. „În prezent, partenerii finlandezi escortează navele rusești pentru orice eventualitate, ca măsură preventivă, dar vorbim doar de una din o serie de acțiuni necesare”, subliniază Vare. „Uniunea Europeană trebuie să aloce bani pentru asta”.
Și Statele Unite au luat măsuri, existând deja sancțiuni stricte impuse sectorului petrolier al Rusiei, menite să restrângă activitățile flotei fantomă. Cu toate acestea, potrivit experților, acest lucru nu garantează prevenirea viitoarelor acte de sabotaj în Marea Baltică. "Cred că astfel de activități vor continua. Rusia a creat unul dintre cele mai puternice sisteme de acest tip. Navele lor au fost reperate chiar și în largul coastei Floridei", spune Vare. „Intensitatea lor va depinde însă de eficacitatea contramăsurilor pe care le vom adopta”.
