Donații
Veridica.md
Sute de mii de georgieni protestează în toată țara de la sfârșitul lunii noiembrie, în urma deciziei guvernului de a îngheța negocierile de aderare la UE. Ultimul val de proteste a survenit în urma manifestațiilor anti-guvern care au izbucnit la sfârșitul lunii octombrie din cauza rezultatelor alegerilor parlamentare, pe care opoziția și președinta Georgiei le-au considerat frauduloase. Aparent netulburat de acest val de reacții, „Visul Georgian” își continuă politica izolaționistă și schimbă cursul Georgiei către orbita Kremlinului.
Guvernul partidului filorus Visul Georgian îngheață negocierile cu UE, stârnind un val de proteste în toată Georgia
Pe 28 noiembrie, Prim-Ministrul Irakli Kobakhidze din partea Visului Georgian a anunțat că negocierile de aderare la UE au fost scoase de pe agenda guvernului până în 2028, și că totodată Georgia va respinge toate alocările bugetare din partea UE.
UE folosește procesul de negociere „ca instrument de șantaj”, „pentru a diviza societatea”, cerând Georgiei nu reforme, ci „măsuri care subminează demnitatea”, susține Kobakhidze. Printre măsurile la care premierul a făcut referire se numără „abrogarea legii transparenței ONG-urilor, abrogarea legii împotriva propagandei LGBT, impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei, vulnerabilizarea economiei prin măsuri proprii, eliberarea (fostului președinte) Miheil Saakașvili și așa mai departe”.
În timp ce guvernul susține că nu abandonează calea europeană, ci doar protejează țara împotriva tentativelor de „șantaj extern”, în practică, după această decizie, implementarea numeroaselor reforme care vizează protejarea drepturilor omului și creșterea independenței instanțelor de judecată, a procurorilor și a altor instituții ale statului nu va mai reprezenta o prioritate pentru autorități.
Kobakhidze a făcut declarația la scurt timp după ce Parlamentul European a respins rezultatele alegerilor parlamentare din Georgia, solicitând sancțiuni împotriva liderilor Visului Georgian. În perioada pre-electorală, UE a precizat clar că negocierile de aderare cu Georgia vor rămâne înghețate până când Visul Georgiei va începe să implementeze politici aliniate la valorile europene. Cu toate acestea, partidul de la putere a prezentat situația ca și cum Tbilisi ar fi anulat negocierile cu Bruxellesul, nu invers.
După anunțul lui Irakli Kobakhidze, georgienii au ieșit în stradă la Tbilisi și în alte orașe, exprimându-și dezacordul cu deciziile guvernului. În unele cazuri, protestele au escaladat în ciocniri cu forțele de ordine. Poliția a folosit tunuri cu apă, gaze lacrimogene și forță disproporționată pentru a împrăștia mulțimea de protestatari.
În mai puțin de cinci zile, peste 200 de participanți la proteste au fost reținuți, dintre care mulți au suferit răni grave.
Decizia partidului de guvernământ „Visul Georgian” de a suspenda integrarea țării în UE a stârnit critici și din partea angajaților mai multor agenții și companii de stat. 228 de angajați ai Ministerului Afacerilor Externe al Georgiei au semnat o scrisoare deschisă, în care afirmă că, „fără sprijinul partenerilor occidentali, Georgia este lăsată singură în fața amenințărilor, care s-au intensificat considerabil în contextul actual de securitate la nivel internațional”.
De asemenea, sute de angajați din Ministerele Apărării, Educației, Sănătății și Justiției au făcut apel la guvernanți să nu oprească procesul de integrare europeană. În plus, aproximativ 20 de judecători au declarat că se opun oricărui demers care contravine articolului din Constituție care definește traiectoria europeană și Euro-Atlantică a Georgiei.
După intervenția brutală a forțelor de ordine în prima noapte de proteste, Premierul a susținut o conferință de presă, mulțumind Ministerului Afacerilor Interne pentru efortul depus, invocând „acte de violență sistematice” din partea manifestanților și numind agresiunile la care au fost supuși cetățenii din partea forțelor de ordine „incidente izolate”. El a mai afirmat că autoritățile nu vor permite un scenariu similar cu Maidanul ucrainean și a acuzat politicienii și „agenții” europeni că promovează violența.
„Spre deosebire de evenimentele din 2013 în Ucraina, Georgia este un stat independent, cu instituții puternice și, cel mai important, oameni experimentați și înțelepți. Scenariul Maidan nu poate fi realizat în Georgia. Georgia este un stat care nu va permite acest lucru”, a declarat Kobakhidze.
Partidul de la putere nu s-a oprit doar la înăbușirea violentă a protestelor. Pe 4 decembrie, poliția a efectuat percheziții la birourile mai multor partide de opoziție, printre care „Ahali”, „Droa”, „Girchi – Mai multă libertate”, și la sediul mișcării de tineret a partidului de opoziție „Mișcarea Națională Unită”. În plus, poliția i-a reținut pe Nika Gvaramia, fondatorul partidului de opoziție „Ahali” și liderul coaliției „Pentru schimbare”, și pe Gela Khasaia, membru al acestei coaliții. Potrivit Mtavari TV, șapte persoane au fost în total arestate de forțele de securitate pe 4 decembrie.
SUA își suspendă Parteneriatul Strategic cu Georgia, în timp ce politicienii europeni iau în calcul noi sancțiuni împotriva liderilor Visului Georgian
Pe fondul violențelor împotriva manifestanților pașnici de la Tbilisi și a anunțului făcut de „Visul Georgian” privind suspendarea negocierilor de aderare la UE, pe 30 noiembrie, Statele Unite au anunțat suspendarea totală a Parteneriatului Strategic cu Georgia, semnat pe 9 ianuarie 2009.
„Prin suspendarea procesului de aderare a Georgiei la UE, Visul Georgian a ratat oportunitatea apropierii de Europa, lăsând Georgia vulnerabilă în fața Kremlinului. De asemenea, SUA condamnă folosirea excesivă a forței împotriva manifestanților de la Tbilisi și solicită tuturor părților să se asigure că protestele rămân pașnice”, se arată într-un comunicat publicat de Departamentul de Stat al SUA.
La rândul ei, Uniunea Europeană și-a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la decizia Georgiei de a suspenda negocierile de aderare la UE. Actuala Reprezentantă a Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, a declarat că deciziile și acțiunile recente ale Visului Georgian vor avea „consecințe directe din partea Uniunii Europene”.
Între timp, Ministrul Afacerilor Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a anunțat că cele trei State Baltice vor impune sancțiuni împotriva reprezentanților partidului de guvernământ din Georgia și a oficialilor de rang înalt din Ministerul Afacerilor Interne.
Pe fondul deteriorării relației cu Occidentul, Irakli Kobakhidze a declarat că își dorește o îmbunătățire a relațiilor atât cu SUA, cât și cu UE și nu „șantaj”, susținând că prioritatea guvernului în materie de politică externă este integrarea în UE. La rândul său, Ministrul de Externe, Maka Bochorishvili, a declarat că decizia de a suspenda negocierile de aderare la UE până în 2028 nu înseamnă că autoritățile au abandonat complet ideea de integrare europeană.
„Când spunem că nu vom pune această problemă pe ordinea de zi până în 2028, nu excludem posibilitatea ca, în cazul unei decizii politice din partea cealaltă (o condiție prealabilă pentru începerea negocierilor), vom relansa cu siguranță procesul de aderare. Această decizie politică aparține însă Uniunii Europene. Decizia actuală a fost fie înțeleasă greșit, fie percepută ca și cum noi am suspenda integrarea în UE. Dimpotrivă, în eventualitatea în care la reuniunea Consiliului European din decembrie se decide să nu fie lansate negocierile de aderare cu Georgia în situația de față, această decizie va fi interpretată de publicul georgian drept sfârşitul integrării europene a ţării, de parcă totul s-a terminat şi toate drumurile către Europa s-au închis” .
Cu toate acestea, opozanții Visului Georgian susțin că astfel de afirmații sunt un vicleșug. Statutul de țară candidată la aderarea la UE, obținut de Georgia în urmă cu un an, necesită reforme în diferite domenii ale legislației naționale, un proces care presupune negocieri în mod implicit, mai susțin ei. În această etapă, experții sunt de părere că autoritățile georgiene izolează din ce în ce mai mult țara pe plan internațional, împingând-o tot mai aproape de Moscova.
Alegerile controversate care au consolidat puterea Visului Georgian
Manifestațiile actuale vin în prelungirea protestelor apărute la sfârșitul lunii octombrie, după alegerile parlamentare. Potrivit datelor oficiale publicate de Comisia Electorală Centrală din Georgia, partidul de guvernământ „Visul Georgian”, aflat deja la putere de 12 ani, a câștigat 53,93% din voturi, obținând în total 89 din cele 150 de mandate de deputat.
Pe lângă partidul de la putere, trei alianțe de opoziție și un partid au mai depășit pragul electoral de 5%. Niciunul dintre acestea nu a recunoscut oficial rezultatele alegerilor și toți au decis să boicoteze Parlamentul.
De asemenea, partidele de opoziție au transmis o scrisoare comună Înaltului Reprezentant al UE, Josep Borrell, și Miniștrilor de Externe ai țărilor UE, cerându-le să creeze o misiune condusă de UE pentru a ancheta modul în care s-au desfășurat alegerile și să nu recunoască legitimitatea Parlamentului georgian până la publicarea rezultatelor anchetei internaționale.
De asemenea, opoziţia a organizat mai multe proteste de masă în Tbilisi şi în alte oraşe din Georgia. Unul dintre liderii coaliției de opoziție „Georgia puternică”, Mamuka Khazaradze, a propus formarea unui organism legislativ alternativ care să apere interesele poporului. Aflată în conflict cu partidul de guvernământ, președinta Salome Zurabișvili, a refuzat să recunoască rezultatele alegerilor și a cerut organizarea unui nou scrutin.
„Am asistat la o fraudare totală, un furt al voturilor dumneavoastră. Au fost folosite toate metodele pe care le-am văzut în diferite țări, împreună cu tehnologiile de ultimă generație pentru a valida diferite metode de fraudă. Este o situație fără precedent. Am fost martori și am căzut victime unei operațiuni speciale a Rusiei, un război hibrid purtat împotriva poporului nostru și a țării noastre”, a declarat Zurabișvili.
Pe 19 noiembrie, Zurabișvili a cerut Curții Constituționale să invalideze rezultatul alegerilor, invocând încălcări ale principiilor votului universal și secret. A doua zi, 30 de deputați din opoziție au făcut o sesizare similară. Numeroase abateri au fost raportate și de majoritatea ONG-urilor locale care au monitorizat procesul electoral, inclusiv de Transparency International Georgia, „Fair Elections”, Asociația Tinerilor Avocați și altele. Atât SUA, cât și UE și-au exprimat îngrijorarea cu privire la alegeri, partea americană argumentând că alegerile nu fost nici libere, nici corecte, potrivit rapoartelor prezentate de observatorii internaționali.
Pe de altă parte, Rusia s-a arătat mulțumită de rezultat, iar oficialii de la Moscova s-au aliniat afirmațiilor făcute de reprezentanți ai „Visului Georgian”, susținând că se organizează un „Maidan”. Pe 4 decembrie, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a declarat că „în ceea ce privește perspectivele viitoare de normalizare a relațiilor bilaterale cu Georgia, suntem dispuși să mergem pe această cale în măsura în care autoritățile de la Tbilisi sunt pregătite pentru asta”.
„Noi suntem de părere că oamenii din Georgia sunt suficient de precauți și determinați încât să nu se lase folosiți drept pioni în jocul murdar și periculos al altora”.
Alegeri prezidențiale: un nou front în conflictul între guvern și protestatari
Pe fondul crizei politice actuale, experții sugerează că viitoarele alegeri prezidențiale, programate pentru 14 decembrie, ar putea deveni un catalizator al mișcării de protest.
Pe 27 noiembrie, „Visul Georgian” l-a nominalizat pe fostul fotbalist internațional Miheil Kavelașvili, un critic declarat al Occidentului, drept candidat la președinție. Kavelașvili este liderul „Puterii Poporului”, un partid desprins din „Visul Georgian”, care continuă însă să susțină în Parlament politicile sale puternic anti-occidentale. În special, „Puterea Poporului” s-a aflat în spatele demersului de anul trecut de a vota o versiune georgiană a legii ruse privind agenții străini. Kavelașvili însuși a criticat în repetate rânduri ceea ce el numește „amestecul” occidental în afacerile interne ale Georgiei.
Opoziția a interpretat decizia „Visului Georgian” de a-l desemna pe Kavelașvili drept o continuare a agendei anti-occidentale a guvernului.
Pentru prima dată în Georgia, anul acesta președintele nu va fi ales prin vot popular public, ci de un colegiu electoral. Potrivit Constituției, colegiul va fi alcătuit din 300 de membri: 150 de deputați, membri ai Consiliilor Supreme din Adjara și Abhazia (în exil) și peste 100 de reprezentanți ai autorităților locale autonome din diferite regiuni. Șaizeci și unu de deputați din opoziție, care au refuzat să recunoască legitimitatea Parlamentului și au renunțat la propriile mandate, au declarat deja că nu vor mai lua parte la alegeri.
Acest lucru nu va împiedica însă „Visul Georgian” să asigure președinția candidatului său. Conform noilor reglementări, este considerat ales candidatul care obține cel puțin două treimi din totalul voturilor exprimate de colegiul electoral.
Este probabil ca „Visul Georgian” să urmărească finalizarea procesului electoral cât mai repede cu putință, astfel încât, în ajunul Anului Nou, un nou președinte, loial partidului de la putere, să transmită mesajul tradițional către poporul georgian.
Între timp, președintele în exercițiu, Salome Zurabișvili, a anunțat că nu va demisiona după încheierea mandatului. Zurabișvili s-a declarat „singura instituție independentă și legitimă” din țară, refuzând să recunoască legitimitatea Parlamentului format după alegerile din octombrie.
„Nu avem un Parlament legitim și, prin urmare, un Parlament ilegitim nu poate alege un nou președinte și nici nu poate fi organizat un vot de investitură. Mandatul meu rămâne valabil până când un Parlament ales în mod legitim va alege pe cineva care să mă înlocuiască prin respectarea tuturor reglementărilor în vigoare. Sunt și voi rămâne alături de voi”, a spus Zurabișvili.
Experții subliniază că această situație ar putea lua o cu totul altă întorsătură. Zurabișvili, care a devenit inițial președinte cu sprijinul „Visului Georgian” și a fost multă vreme un politician nepopular, se află în topul sondajelor de opinie privind încrederea populației. Acest lucru îi conferă un avantaj esențial: sprijinul puternic al populației. Experții avertizează însă că autoritățile georgiene ar putea încerca să o înlăture pe președinta Georgiei cu forța.
---copie-image.webp)