La începutul lunii decembrie, un tribunal din Estonia l-a găsit vinovat pe Allan Hantsom, rezident în Estonia, pentru organizarea de atacuri asupra mașinilor ministrului de Interne Lauri Läänemets și a redactorului șef al Rus.Delfi, cel mai mare portal de știri în limba rusă din țară, Andrei Šumakov, la ordinele GRU.
Geamurile ambelor mașini au fost sparte în urmă cu un an, în noaptea de 8 decembrie. În mai puțin de două luni, procurorul general a anunțat arestarea a zece persoane suspectate de comiterea unor infracțiuni în Estonia la ordinele autorităților ruse. Printre acestea s-au numărat și cele legate de atacurile menționate.
Rusia a folosit în Estonia tactici de intimidare care fac parte din doctrina sa militară
În aprilie, implicarea serviciilor speciale ruse în acest caz a fost reiterată în raportul anual al Poliției de Securitate (KaPo). Acesta a subliniat că, pe lângă vandalizarea mașinilor unor personalități publice, autorii au fost instruiți să deterioreze memorialul Sinimäe, ridicat pentru a comemora bătălii din al Doilea Război Mondial, și un basorelief în memoria SS Standartenführer Alfons Rebane, o personalitate militară estonă din regiunea Viljandi. Potrivit KaPo, vandalii au fost recrutați prin intermediul rețelelor sociale.
„Făptuitorii angajați, deghizându-și acțiunile în activități infracționale obișnuite, au încercat să semene haos și frică în societatea estonă și să atragă atenția publicului. Cu toate acestea, în mare parte nu au reușit”, au declarat autorii raportului anual KaPo în capitolul intitulat Operațiunile hibride ca tactică de intimidare. Nu toată lumea a fost de acord cu această interpretare. Parlamentari membri ai partidului de opoziție de extremă dreapta EKRE au pus întrebări cu privire la implicarea Rusiei în acest caz. Ei au cerut mai multe detalii de la ministrul Läänemets despre anchetă. Deputatul Jaak Valge a subliniat într-o sesiune parlamentară că mașina redactorului aparținea de fapt soției sale. Valge a cerut o explicație cu privire la motivul pentru care Poliția Criminală, Poliția de Securitate, Ministerul de Interne și chiar ministrul însuși au ascuns publicului aceste informații.
Ca răspuns, Läänemets a subliniat că soția lui Šumakov, Darja Saar, este, de asemenea, jurnalist, dovadă că presa liberă e o țintă pentru făptuitori. Într-adevăr, Saar a condus acum ceva vreme canalul de televiziune în limba rusă ETV+ al Societății estone de radiodifuziune, dar nu s-a mai implicat în jurnalism de câțiva ani.
În ciuda unor astfel de dezbateri, cazul nu a generat reacții publice semnificative. Ancheta a continuat, iar în decembrie instanța a condamnat 7 din 9 inculpați. Potrivit parchetului estonian, doi dintre ei se află în prezent în Federația Rusă și au fost trecuți pe o listă de urmăriți la nivel internațional. Trei vorbitori de limbă rusă au fost găsiți vinovați de activități de spionaj împotriva Republicii Estonia, în timp ce alți patru au fost condamnați pentru daune materiale. Este de menționat faptul că atacatorii nu cunoșteau identitatea proprietarilor mașinilor respective, iar plata promisă din Rusia nu a fost niciodată încasată.
Ministrul de Interne Lauri Läänemets a salutat decizia instanței, afirmând că scopul unor astfel de acțiuni este de a submina sentimentul de securitate și, prin urmare, de a reduce voința politică și hotărârea de a menține Estonia în afara sferei de influență a Rusiei. Astfel de acțiuni au ca scop și insuflarea fricii în aceia care critică cu îndrăzneală agresiunea Rusiei în Ucraina sau amestecul acesteia în politica internă și alegerile țărilor vecine. „Astfel de atacuri nemilitare fac parte din doctrina militară a Rusiei, care vizează în mod clar destabilizarea socială și politică a țărilor țintă. Prin exercitare de influență, ele subminează sentimentul de securitate și încearcă să trezească în oameni sentimente antiguvernamentale prin dezinformare, propagandă și teorii conspiraționiste. Scopul mai larg este de a submina încrederea publicului în politicieni și instituțiile statului pentru a influența politica internă și rezultatele alegerilor într-un mod favorabil Rusiei - așa cum s-a întâmplat în Georgia, Moldova și România , a declarat ministrul Läänemets.
Rusia încearcă să folosească în avantajul său vorbitorii de rusă din Estonia, dar capacitatea Moscovei de a organiza atacuri pare limitată, cel puțin deocamdată Jurnalistul Andrei Šumakov a spus că incidentul nu i s-a părut înfricoșător. „Consider în continuare că Estonia este o țară incredibil de sigură – atât în comparație cu alte țări europene pe care le vizitez des, cât și în comparație cu Celiabinskul industrial din anii 1990, unde am copilărit”, a spus Šumakov pentru Veridica.
El a spus că nu are idee de ce proprietatea familiei sale a fost vizată în mod special. „Desigur, slujim democrația (este chiar motto-ul de pe peretele din bucătăria biroului nostru), iar acest lucru i-ar putea irita pe cei care susțin Kremlinul și pe Putin. Dar și multe alte instituții de presă de limbă rusă din Estonia susțin valorile democratice. Deci, în acest sens, nu văd cu ce mă deosebesc de redactorii de la Delovye Vedomosti sau RUS.ERR”, a spus el.
Šumakov a presupus că problema ar putea fi cetățenia sa: „Dețin un pașaport rusesc și nu pot deveni încă cetățean eston pentru că nu am trăit suficient de mult în țară. Un cetățean rus într-o astfel de poziție ar putea ieși în evidență. Dar aceasta este doar o ipoteză – a mea”. Šumakov s-a confruntat și cu critici din partea unor personalități publice mai radical pro-estoniene pentru poziția sa blândă față de populația de limbă rusă. De exemplu, el s-a opus deposedării non-cetățenilor de dreptul lor de a vota în alegerile locale.
În opinia lui Šumakov, influența Rusiei în Estonia nu trebuie supraestimată. „Din fericire, în ciuda apropierii de Sankt Petersburg, Estonia rămâne oarecum periferică propagandei ruse. Rusia are obiective interne, iar dacă vorbim despre cele externe, Moldova și Georgia sunt mult mai „norocoase” în acest sens decât Estonia. Nu văd nicio activitate rusească deosebită aici”, a menționat el.
El a recunoscut că un anumit procent din populația vorbitoare de limbă rusă se uită în continuare la posturile de televiziune rusești, dar cifra exactă nu este cunoscută. „De aceea, nu avem agenți de influență ai Kremlinului în politică (spre deosebire de Moldova sau Georgia). Carierele politice ale liderilor Koos Aivo Peterson și Oleg Ivanov s-au încheiat efectiv”, a conchis el.
Liderii partidului care a propus amendamentele constituționale pentru lipsirea cetățenilor ruși de dreptul de a vota în alegerile municipale din Estonia părăsesc într-adevăr scena politică. Aivo Peterson este în închisoare sub acuzația de trădare, în timp ce Oleg Ivanov a fugit în Rusia și, la mijlocul lunii decembrie, și-a anunțat susținătorii de acolo că părăsește partidul.
„Politicienii și cronicarii de dreapta estoni aduc ocazional în discuție ideea că 75% dintre cetățenii ruși care locuiesc în Estonia au votat pentru Putin la „alegerile prezidențiale”, dar nu este adevărat”, spune Šumakov. „Aproximativ 1.800 dintre cei aproximativ 80.000 de ruși care locuiesc aici au votat pentru Putin. Despre ce sprijin larg vorbim?"
El a subliniat că fostul șef al Poliției de Securitate a Estoniei, Arnold Sinisalu, a declarat într-un interviu pentru Delfi că nivelul de sprijin pentru activitățile Kremlinului în rândul vorbitorilor de rusă este în jur de 20% . Potrivit lui Šumakov, în acest context, dorința guvernului de a-i deposeda pe cetățenii ruși cu reședința permanentă în Estonia de dreptul lor de a vota la nivel local pare a fi o decizie prematură și prostească.
În ceea ce privește „acțiunile de intimidare” rusești, acestea rămân deocamdată destul de inofensive în opinia jurnalistului. „Dacă vorbim despre acțiunile în care a fost implicată mașina mea, colegii noștri de la Eesti Ekspress au făcut o anchetă și au încercat să se înscrie ca agenți ai unui „front invizibil” însărcinat cu fabricarea cocktail-urilor Molotov și sabotarea vehiculelor NATO. Din fericire, au constatat că și bugetele forțelor de securitate ruse sunt limitate, banii promiși executanților sunt puțini și puțin probabil să fie plătiți vreodată, iar riscurile sunt foarte mari. Dar aceasta este situația actuală – cum va arăta în următorii ani este greu de spus”, a conchis el.
